Inscripţii bilingve pe instituţii publice: câteva (non)exemple

Am vrut să ştiu dacă se găsesc sau nu în Cluj inscripţii bilingve pe faţada instituţiilor de învăţământ superior. Am găsit nişte exemple foarte sugestive, iată-le:



Mă mir foarte tare că pe faţada unei universităţi (vezi foto, luat de pe
http://www.ubbcluj.ro/), care se mândreşte peste tot cu multiculturalitatea sa (vezi cele trei linii de studii), denumirea instituţiei este pusă numai în limba română. Pentru mine asta vorbeşte de la sine, şi cred că spune foarte clar cum este înţeleasă multiculturalitatea de către un institut finanţat de statul român.

Pe faţada Institutului de Teologie Protestant totul este scris numai în maghiară. Rău, foarte rău. Nu pot să fiu de acord cu aşa ceva, în Cluj trăiesc şi români, iar pe de altă parte creează impresia că maghiarii cer drepturi egale, dar între timp nu le respectă pe cele ale românilor. Există totuşi o diferenţă între UBB şi Institutul de Teologie Evanghelică şi Reformată: ultima instituţie este o instituţie privată, unde se predă numai în maghiară, fiind finanţată de Biserica Reformată. Dar chiar şi aşa, nu cred că putem să fim de acord cu o inscripţie exclusivistă.


Asta da, e perfect. De ce nu se poate urmări exemplul de mai sus? Mai mult, Sapientia este singura universitate din Cluj care are aşa ceva. Este un exemplu foarte bun, ar trebui urmat. Apropo, Sapientia este o universitate privată, unde limba de predare este maghiara.


6 responses to “Inscripţii bilingve pe instituţii publice: câteva (non)exemple

  • Aurora

    Foarte interesanta traducerea expresiei „Universitatea Sapientia”…Adica „Universitatea” se traduce prin „egyetem” si „Sapientia” prin „Erdelyi Magyar Tudomany”? 🙂

  • Lolka

    Nici eu nu inteleg de ce nu au tradus in intregime pe „Erdelyi Magyar”, insa imi place foarte mult cum au rezolvat treaba cu cuvantul Sapientia, care astfel are un rol de legatura fiind folosit in denumirea instituii in ambele limbi.
    De altfel cuvantul „universitatea” se poate traduce prin „tudomanyegyetem”🙂

  • Márton Robi

    Nu pot înţelege, de unde vine atâta înverşunare în ceea ce priveşte montarea plăcuţelor şi inscripţiilor multilingve. În alte limbi, decât maghiara, am mai văzut… da’ nu care cumva să monteze ceva în limba maghiară că unii români (politicieni genul C.V.Tudor şi simpatizanţi) deja s-ar în sus…

    Mai nou am văzut că au montat nişte indicatoare de genul „Bastionul Croitorilor 250 m”.

    Să zicem că vine un străin. (Nu din Ungaria…) se uită la plăcuţă şi pleacă mai departe. Bastionul croitorilor nu-i nu ştiu ce mare monument istoric al neamului şi faze din astea, dar totuşi! Clujul după cum am citit, vine din latinescul Clus, care înseamnă închis şi se referă la faptul că a fost una dintre puţinele cetăţi închise, îngrădite, împrăjmuite cu zid…

    Ar trebuie ca şi cei de la consiliul local să se gândească la acest lucru şi să spună, „stai, domne’, ia să punem noi un indicator multilingv (engleză obligatoriu, franceză că suntem francofoni – vezi Montagne Russe -, germană că la noi trăiesc şi saşi şi oraşul e vizitat de foarte mulţi turişti vorbitori de limbă germană, etc…)”. Dar nu. Am impresia, că le e frică să pună în orice altă limbă, decât română şi maghiară, pentru că atunci ar trebui să monteze plăcuţă şi în limba maghiară, măcar aşa de bun simţ şi de jenă, dar atunci toată lumea ar sări în sus, „hoooo cu plăcuţele, da’ unde vă visaţi!!”, ar apărea conflicte, mitinguri, proteste, greve de foame, desene rupestre („afară bozgorii! medicamente!”) şi aşa mai departe. Deci ca să evite o „mass-histeria”, mai bine nu pun în nici-o limbă decât în română. Şi atât.

    Ce-i drept, am exagerat un pic, dar doar pentru ca punctul meu de vedere să fie cât mai bine înţeles.

    off topic
    Am citit într-un post sau comment cum că, Dan, ţie nu-ţi place cuvântul „bozgor”.

    Nici mie, sincer. Nu numai pentru că nu sună frumos dar e şi foarte jignitor. Deşi… dacă mă gândesc mai bine… SUNT un bozgor. Şi suntem bozgori noi maghiarii, care nu avem cetăţenie maghiară. Pentru că asta este realitatea. Nu avem o ţară! Avem cetăţenie, avem naţionalitate, avem cultură, obiceiuri, avem trecut, prezent şi (probabil) viitor, dar o ţară mai puţin.

    De ce spun asta? Pentru că Ungaria, „ţara mamă”, nu ne vrea, România nu ne vrea (sunt sigur că dacă s-ar face un referendum cu titlul „Să plece maghiarii din România” 75% dintre români ar vota DA) şi despre altă ţară ce să mai vorbim… Deci şi prin urmare…

    Sigur. Îmi place în România. Mă simt acasă, chiar dacă e praf, mizerie, rahat, incultură, gunoi, neciopliţi, etc. Dar aici m-am născut şi aici îmi sunt prietenii şi familia. Şi cu toate astea în orice clipă aş pleca să trăiesc în altă ţară. Şi asta nu pentru conflictele interetnice. Că la noi nu e gravă situaţia. Nu ne dăm în cap unii altora pe stradă, nu ne aruncăm în aer bisericile şi şcolile… deci e mai mult decât OK. Că ne mai adresăm cuvinte jignitoare… asta e. Dar aş pleca din cauza sistemului şi pentru că România e ţara tuturor posibilităţilor… negative…

    Canada, here I come…

  • Anonymous

    Referitor la cladirea Institutului Teologic Protestant: inscriptia din poza NU este inscriptia institului. Universitatea nu se mai numeste asa din 1949. Inscriptia Institutului se afla mai jos si este trilingva, din sus in jos: romana, maghiara, germana. Inscriptia din poza apare acolo ca element arhitectural: cladirea a fost restaurata recent, urmand aspectul sau original, cladit in 1895, inclusiv inscriptia de atunci. Juhász Péter

  • Lolka

    Ma tem cas e cam aiuristic sa ziceti: „inscriptia din poza NU este inscriptia institului.” atata timp, cat este pusa pe fatada cladirii.
    Adica, pentru orice trecator asta o sa sara in ochi, si nu tablita trilingva, despre care de altfel stiam si eu.
    Este de apreciat efortul depus pentru renovarea cladirii. Insa, nu stiu de ce este, o inscriptie nu chiar asa de veche (1895), considerat element arhitectural. In fine, chiar daca este (adica se poate considera ca element arhitectural), sau schimbat multe lucruri de atunci, si dupa parerea mea ar fi fost frumos (ba, chiar „obligatoriu”), ca in locul inscriptiei veche, sa apara una noua, trilingva sau blingva, pusa pe fatada…

  • vakarcs szilard

    Nationalistilor romani le place foarte mult sa dea jos elementele ornamentale de pe cladirile art nouveau din Transilvania. Vitraliile care reprezentau scene din istoria Transilvaniei, figuri militare si alte piese care faceau parte din ansamblul arhitectural. In 2005 am participat la o conferinta de germanistica la Szeged la care au participat si niste profesori din Bucuresti. Impreuna am vizitat orasul Subotica, Serbia, unde exista un Palat administrativ asemanator cu cel din Targu Mures. La Subotica au fost puse la loc toate elementele ornamentale originale. Profesorii din Buc. au spus ca la noi, adica in Romania, asa ceva nu ar fi posibil, dar nici nu este de conceput, pentru ca incalca demnitatea nationala. Am crezut pentru un moment ca ma aflu printre academicieni nazisti. Apoi mi-am dat seama ca ei au fost doar sinceri. Ura contra descendentilor unui Imperiu este adanc imprimata in constiinta nationala, parca acesta ar fi carburantul dezvoltarii nationale. Inculti cu diplome de doctor…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: