Multiculturalism: între aplauze şi răspunsuri

Dan înţelege prin multiculturalism ceea ce înţeleg în mare parte şi eu.

Însă am impresia că o bună parte dintre politicienii din România care se tot înghesuie să folosească termenul „multiculturalism” în discursurile lor politice, le folosesc numai ca să pară europeni. Altfel spus: pentru o anumită categorie de politicieni din ţara asta termenul „multiculturalism” este doar un slogan (un fel de geacă pe care o poartă când vor ei), dar nu şi o convingere.

Iată un exemplu dat ieri de PD, care este condus de primarul Clujului, Emil Boc: aplauze în parlament pentru Vadim Tudor. Ştiu foarte bine că în politică există anumite interese, dar, totuşi, cred că un lider de partid este responsabil pentru partidul pe care îl conduce, iar Emil Boc afirma foarte des că îi pasă de multiculturalitate, şi se mândrea cu multiculturalitatea oraşului condus de el. Drept consecinţă, în opinia mea, nu ar fi trebuit să îi lase pe colegii săi de partid să îl aplaude pe liderul peremist, sau, dacă nu a reuşit să îi convingă pe ăştia din urmă, ar fi trebuit să dea explicaţii referitor la comportamentul lor în forma unui comunicat de presă. De ce? Pentru că altfel contradicţia cauzată de aplauzele date de PD liderului peremist, care ţinuse un discurs jignitor la adresa maghiarilor, şi afirmaţiile lui Emil Boc legate de multiculturalism, începe să pună pe oameni pe gânduri, şi de aici încolo şi eu încep să nu mă mir că nu-i scris Kolozsvár şi Klausenburg la intrarea în Cluj.

Mai mult, de ieri încolo aşa se pare că nu mai trebuie să caut răspunsuri: în legătură cu răspunsurile pe care le-am primit la nişte întrebări adresate Primăriei Cluj şi postate pe http://www.domnuleprimar.ro/.

1. Reclamaţia mea viza pe de o parte autorizaţiile de construire a bisericilor, iar pe de altă parte activitatea Catedralei Ortodoxe care se află pe strada Primăveri, fiindcă la biserica respectivă s-a instalat obiceiul de a amplasa în afara bisericii nişte difuzoare imense în fiecare duminică, astfel incât tot cartierul (indiferent de religie, etnie etc.) vrând-nevrând, participă la slujba ortodoxă între 9 şi 11. Am mai menţionat acolo şi slujba de Înviere, când toată noaptea (adică începând de la orele 23.30) funcţionau difuzoarele puse la maxim. Îmi pare rău, dar nu vroiam să particip la slujba respectivă, vroiam să mă odihnesc în timpul nopţii: nu se putea, fiindcă slujba era „ţinută” şi „în afara” bisericii prin intermediul difuzoarelor. Totodată am tras atenţia primăriei asupra faptului că mai multe biserici din Cluj practică „metoda difuzoarelor”.

Răspunsul era:

La cele două catedrale amintite (Catedrala Ortodoxă din Mănăştur şi Catedrala Greco-Catolică din P-ţa Cipariu) lucrările de construcţie au început în anii 90, în baza unor autorizaţii de construire emise în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991. Datorită complexităţii şi volumului de lucrări necesare, dar si finanţării fluctuante, lucrările se execută cu întreruperi, fapt specific acestui tip de construcţii, luat în calcul la stabilirea termenelor de finalizare specificate de autorizaţiile de construire.

Cat despre slujba de inviere, cred ca cea mai mare parte a crestinilor ortodoxi si greco catolici erau interesati.”

Adică, în concepţia Primăriei Cluj-Napoca: bisericile au voie şi primesc autorizaţii de construcţie care practic nu au data limită, iar pe de altă parte nu contează acea parte a populaţiei (vreo 30%) care nu este creştin ortodoxă. Este şi o altă poveste, că primarul (încă) crede: greco catolicii se duc în masă la slujbe ortodoxe.

2. A doua reclamaţie postata de mine viza textul tăbliţei amplasate pe soclul statuii lui Baba Novac. Scriam: „dupa parerea multora este una dintre cele mai jignitoare texte „publice” la adresa maghiarilor care se gaseste in Cluj. Cum adica a fost omorat de unguri? Cine stie putina istorie cunoaste faptul ca Baba Novac fost executat de autoritatile orasului Cluj (la vrermea respectiva Kolozsvar/Klausenburg) pe baza unui proces, care a demonstrat ca Boba Novac a facut mai multe infractiuni in Kolozsvar/Klausenburg. Nationalitatea membrilor autoritatiilor era maghiara si GERMANA. Dar cine pasa de nationalitate in anii 1600, cand areau numai tarani si nobili, si nu conta nationalitatea ci rangul in ierarhia sociala (simplus spus, daca erai taran, nu conta daca esti roman sau maghiar, erai tratat ca un taran…). [etc].”

Răspunsul primit:
„Placuta cu acest text a fost amplasata pe soclul statuii lui Baba Novac in urma hotararii unei comisii de istorici clujeni. Personal, consider ca despre acest text numai istoricii isi pot exprima opinia pertinenta si stiintifica. In cartea lui Nicolae Iorga despre Mihai Viteazu scrie ca Baba Novac a fost executat in urma hotararii unor notabilitati ale orasului de atunci, care erau de etnie maghiara. Asta nu inseamna insa ca maghiarii sunt acuzati in bloc de uciderea capitanului lui Mihai Viteazu.
Consider ca intr-o Europa unita provocarile etnice trebuie sa lase locul tolerantei si intelegerii.”

Nu ştiu ce să zic, pe mine ma şocat contradicţia între ultima propoziţie care vorbea despre toleranţa actuală, şi chestia că totuşi Iorga scria că nobilimea de atunci era de etnie maghiară. Mai mult, textul sună aşa: „ucis de către unguri”. Cum adică „Asta nu inseamna insa ca maghiarii sunt acuzati in bloc de uciderea capitanului lui Mihai Viteazu”?


15 responses to “Multiculturalism: între aplauze şi răspunsuri

  • Sebi Buhai

    Lorand, voi astepta intai sa vina comentarii din partea cititorilor nostri (intuiesc ca vor fi multe…) pana sa-mi spun si eu parerea🙂. Dar foarte foarte interesant postul- poate deschide dezbateri serioase (si concrete!) pe mai multe frecvente. & pentru inceput: titlul postului tau este excelent, se potriveste perfect continutului. Congrats!

  • supercostica

    Foarte interesante chestiunile discutate aici !
    Din pacate tot mai multe biserici ortodoxe de peste tot din tara folosesc difuzoare din astea…nu trebuie interpretat tendentios (cum ca ar pune difuzoarele special ca sa ii irite pe cei care nu sunt ortodocsi), e mai degraba un trend🙂
    Cat despre statuia lui Baba Novac, am inteles ca textul original de pe ea era „Baba Novac, capitan al lui Mihai Viteazul ucis in ziua de 5 februarie 1601 ” si ca a fost modificat in vremea lui Funar. Evident ca ar trebui pus la loc textul original.
    In alta ordine de idei chestia asta cu …in anii 1600, cand areau numai tarani si nobili, si nu conta nationalitatea ci rangul in ierarhia sociala (simplus spus, daca erai taran, nu conta daca esti roman sau maghiar, erai tratat ca un taran…)
    e deja cam cliché…prea des se incearca eludarea problemei relatiilor dintre maghiari si romani in epoca medievala prin invocarea ideii acestea.

  • Lolka

    Nu stiu daca totul este pus la cale intentionat sau nu, ceea ce priveste „iritarea neortodocsilor”, dar intr-un oras ca Clujul, nu cred ca este vorba numai de „mai degraba un trend”. Mai degraba, fara dar si poate, demonstreaza o intoleranta clara.
    In ceea ce priveste: „e deja cam cliché…prea des se incearca eludarea problemei relatiilor dintre maghiari si romani in epoca medievala prin invocarea ideii acestea.” Nu neg ca in anumite momente chiar si in timpul evul mediului nu erau probleme etnice, sau mai degraba probeleme din cauza religiei (vezi neacceptarea ortodocsilor in 1568; Edictul de la Turda).
    Pe de alta parte se stie foarte bine ca secuii luptau alaturi de Mihai Viteazu, adica daca M. Viteazu lupta pentru crearea unei Romanii, atunci ce cautatu acolo secuii care faceau parte din tarile constitutionale medievale ale Transilvaniei, si mai presus de astea erau/sunt de etnie maghiara.

  • Grigore

    As far as I know, secuii erau mercenari in armata lui Mihai Viteazul si nu o faceau de amorul artei🙂

  • kolozsvari

    Legat de biserici…
    Ideea este de a merge la biserica nu biserica sa vina la noi. Pe Aurel Vlaicu aud stereo in fiecare duminica dimineata – in timpul dusului de dimineata se aude slujba din groapa de la Expo, la micul dejun bisericuta din fata fabricii Ace.
    Mai sunt si alte aspecte funny:
    – mersul „pana la biserica”, cand oamenii nu intra in biserica exact din cauza difuzoarelor. Afara e frumos, mai discuti cu vecinul si una-doua trcee slujba.
    – slujba de tip balcon, cand oamenii ies pe balcon pentru ca oricum se aude … E chiar funny cand vezi la bisericuta de pe Fabricii la un moment dat cum fac simultan cruce oamenii de pe balcoane

    Cum credinta este o chestie personala, ar trebui sa ramana si disreta.

  • Kolozsvari

    Saptamana trecuta m-am suit intr-un taximetru, soferul asculta stirile. Dupa o vreme am inceput sa discutam ce-si-cum guvernul nou, zice omul: pe el nu il intereseaza cine este la guvernare, numai ungurii sa nu fie in guvern, ca bata-l focu’ de Tariceanu numai cu ungurii ii place …. Dupa cateva secunde isi da seama ca sunt maghiar, parca se simte incomod: stiti, sa nu credeti ca eu am ceva cu ungurii, ca am vecini si ne intelegem perfect, ca intotdeauna a fost pace … mie-mi place si de domnul Eckstein … rade … ii cam place sa bea ca l-am dus odata, dar vorbeste foarte bine.
    Eu cred ca domnul taximetrist e votant PD, PSD, PRM: ungurii sunt simpatici, dar sa nu auzim de ei.
    Daca ar vorbi numai in romana, daca s-ar converti la ortodoxism ar fi cei mai simpatici din lume.

    Eu sunt sigur ca D-l Boc are multi prieteni maghiari … oare in fata lor cum se justifica?

  • supercostica

    Nu vad de ce ar fi chestia cu difuzoarele un semn de intoleranta, din moment ce se practica si in foarte multe alte orase .(Apropo, anul asta am auzit ca unii aruncau petarde si artificii la un anume moment al slujbei – sper sa nu fie un nou obicei🙂
    In legatura cu cealalta chestiune, faptul ca in perioada medievala deosebirile sociale sau religioase erau foarte importante nu excludea existenta si a altor factori de diferentiere a populatiei.
    Totusi, ideea ca Mihai Viteazu lupta pentru crearea unei „Romanii” e demult depasita, e o interpretare fortata a istoriei.
    Secuii l-au sprijinit pentru ca, desi teoretic inca faceau parte din starile privilegiate, situatia lor se inrautatise mult in ultima jumatate a secolului al XVI-lea, iar Mihai le-a promis refacerea privilegiilor lor. In plus Mihai sustinea ca nu vrea sa schimbe nimic in organizarea Transilvaniei.
    Ar fi fost insa interesant de vazut cum ar fi actionat secuii daca Mihai s-ar fi apucat sa-i scoata pe romani din iobagie sau sa desfiinteze bisericile catolice si protestante.

  • supercostica

    Eu cred ca domnul taximetrist e votant PD, PSD, PRM: ungurii sunt simpatici, dar sa nu auzim de ei.

    Pentru oamenii simpli adesea toleranta la nivel individual nu implica si toleranta la nivel colectiv. De aceea unii chiar au prieteni maghiari, dar nu pot sa suporte UDMRu🙂

    Eu sunt sigur ca D-l Boc are multi prieteni maghiari … oare in fata lor cum se justifica?

    Simplu…interesul poarta fesul.

  • Csabi

    Zilele astea, in SUA unul dintre cei mai vechi si respectati moderatori radio, Don Imus este pus la zid, pentru ca in gluma i-a numit pe jucatoarele de baschet – majoritatea negre – de la Rutgers University „nappy-headed hos”. Activistii si asociatiile civile de aparare a drepturilor negrilor din SUA cer concedierea lui imediata, au pichetat sediul televiziunii care ii arata programul, etc… Saracul individ si-a cerut scuze de mii de ori, s-a dus la emisiunile de radio a unor activisti si-a cerut scuze si acolo, a accentuat ca totul a fost in gluma nu a fost un discurs venit din ura, ca el este a persoana buna care a spus un lucru stupid si acelasi argumentatie ca si a taximetrisului: el are multi prieteni negrii… Totul degeaba, a fost suspendat 2 saptamani de catre compania media la care lucreaza si tot i se cere concedierea lui.

    Intorcand pagina la Romania, este surprinzator de vazut cat de mult este permis in discursul public, fara ca nimeni sa protesteze macar. Aberatiile lui Vadim in parlament, sketchurile Vacanta Mare in care Janos este trimis in Ungaria daca vrea scoli maghiare, trezesc rasete si aplauze, nu indignare. Daca si in Parlament, teoretic forul reprezentativ al societatii, un asemenea discurs solicita aplauze de la jumatatea parlamentarilor, atunci nu e de mirare ca asemenea idei, o asemenea exprimare se raspandesc si par acceptabile pentru majoritatea societatii. Nu trebuie doar sa ne uitam la taximetristul lui Kolozsvari, la statuia lui Baba-Novac, la majoritatea postarilor la orice topic de forum, sau orice articol de ziar care are ca subiect maghiarii din Romania. Nu am pretentia ca institutiile statului, in special Parlamentul, sa fie moralistii natiunii si sa ne zica ce e permis si ce nu e permis de spus, dar as avea pretentia macar sa respecte limitele decentei ,bunului-simt si sa isi ridice vocea cand acestea sunt depasite. Da, stiu, si pe mine ma pufneste rasul, parlamentul a dezamagit in probleme mult mai importante….

    Si ceea ce se intampla in SUA mi se pare putin exagerat si cred ca incet devine o amenintare pentru libertatea de expresie. Insa nu pot sa nu respect seriozitatea cu care sunt privite si tratate unele exprimari, unele prejudecati, unele idei negative, pentru ca s-a recunoscut importanta lor. Ceea ce vreau sa spun este ca unele cuvinte, idei sunt mai nocive ca armele, batele, lagarele de concentrare, camerele de gazare si de multe ori cuvintele reprezinta drumul spre ele. Cum comunistii numeau, condamnau si executau arbitrar pe oricine „dusmani ai poporului”, „elemente sociale periculoase”, nazistii dezumanizau evreii inainte de a-i extermina, numindu-i o rasa inferiorioara, parazitii societatii etc…

    Desigur, Romania de azi este departe de cele doua regimuri totalitare, insa usurinta cu care se arunca vorbe, sunt exprimate idei ca: locul ungurilor este in Ungaria, ca ei ar fi cumva un element strain, dusmanos pentru majoritate, ca toata etnia lor ar fi vinovata de executia unui erou roman, este cum se zice „a pretty good start”…

  • Dan Anghel

    Se povestesc lucruri foarte interesante intr-adevar si deocamdata intervin doar asupra partii cu difuzoarele:)

    Nu cred ca practica scoaterii difuzoarelor in curtea bisericii este un semn de intoleranta, sau lipsa de toleranta, fata de alta religii. Eu as zice mai degraba ca este o chestiune de rit si una de exteriorizare a practicii religioase (ma hazardez la faza cu ritul pentru ca nu il cunosc). Dupa o cautare rapida am gasit o explicatie intr-o discutie pe un forum. Reiau aici pasajul in chestiune :

    „Practica difuzoarelor este o practică din punct de vedere canonic greşită pentru Sfânta Liturghie (cu excepţia Liturghiei de Înviere, care are alt statut). Ea se justifică – dar numai ca pogorământ – pentru câteva situaţii:
    lipsa de loc în biserică pentru toţi creştinii (care stând în curte nu pot fi lipsiţi măcar de bucuria auzirii Tainei), fie că lipsa de loc este provocată de numărul prea mic de biserici sau de alte aspecte similare (lucrări, de exemplu)
    sau
    agresiunea audio din partea necredincioşilor (există cazuri în care oameni necredincioşi dau drumul la volumul maxim permis de boxe, cu tot felul de cântece lumeşti şi chiar scârbavnice, cu intenţia de a tulbura slujba).
    Repet, asemenea situaţii permit folosirea difuzoarelor ca pogorământ, creştinii trebuind să lupte pentru îndreptarea cât mai rapidă a situaţiei şi pentru renunţarea la expunerea Tainei Euharistice.”

  • Lolka

    Ceea ce priveste pasajul reluat de tine Dan: sunt de acord. Dar ar trebui sa existe anumite limite fine, adica: daca raman oameni afara si nu incap in biserica, e musai sa dai difuzoarele la maxim, sau e de ajuns sa fie pornite numai la jumatatea puterii ca sa aude lumea din jurul bisericii slujba?
    In alte ordine de idei: de multe ori vad biserici in jurul carora nu sta nimeni, asta in semnand ca toate lumea este inauntru, si totusi difuzoarele functioneaza la maxim.
    Mai mult, de exemplu catedrala de pe Primaverii este imensa. Nu pot sa cred, ca in fiecare duminica obisnuita nu incap toti ortodocsii care vor sa fie prezenti la slujba. Dar vara e mai fain sa stai afara, ca auzi tot din cauza difuzoarelor.
    E foarte interesant ca timp de iarna nu e nimeni afara, sau foarte rar vezi o mana de oameni in afara biserici, in schimb vara…
    Deci, pornind de la precendentele de mai sus spun eu ca e vorba de o intoleranta. Dar admint, ca nu in toate cazurile.
    Apropo: nu pot agrea nici „agresiunea audio din partea necredincioşilor”. Asta e o dovada iaras a intolerantei…

  • Márton Robi

    Poate că e un pic (mai mult decât) off topic, da’ am citit mai sus despre UDMR şi mi-am adus aminte de un banc pe care l-am auzit acum de paşti:

    – Cum sunt femeile maghiare (de paşti)?
    UDe MeReu😀

  • Anonymous

    Stereotipurile – si mecanismele care stau la baza lor – pot explica in mare masura deficientele/devierile „relatiilor interumane” (nu neaparat „interetnice”, deoarece mecanismul e acelasi).

    Nu vreau sa plictisesc cu teorii sociologice, asa ca voi fi concret si personal (si, sper, mai elocvent):

    M-am nascut in Cluj/Kolozsvar/Klausenburg. Prin clasa a 11-a aveam deja vag conturate urmatoarele stereotipuri (ar dura prea mult sa explic cum s-au format… oricum tarziu am reusit sa inteleg):
    a) moldovenii sunt puturosi, lenesi si afemeiati;
    b) oltenii sunt agitati, hoti si smecheri;
    c) bucurestenii sunt prosti si aroganti;
    d) soferii din judetul Alba habar n-au sa conduca;
    e) ungurii sunt [nu vreau sa arunc paie pe foc… e usor de intuit ce cuvinte lipsesc aici];
    f) evreii fura de la toti si conduc lumea;
    g) tiganii sunt nespalati, hoti si cersetori
    etc.

    Inainte sa explic cum s-au modificat aceste stereotipuri de-a lungul timpului si de ce (mai ales „de ce”!), trebuie sa spun doua vorbe celor care nu au o pregatire specifica in sociologie. Stereotipurile NU sunt ceva rau, sau nu sunt eminamente ceva rau. Toti avem stereotipuri, toti luam decizii pe baza stereotipurilor, toti suntem la randul nostru subiecte ale stereotipurilor. Stereotipurile sunt o forma de „aproximare” (am ales cuvantul pt ca este sugestiv, nu pt ca este stiintific) a rezultatului sinergiei dintre informatiile pe care le avem si experientele personale vis-a-vis de un anume subiect.

    Si acum revin:
    a) stereotipul s-a nuantat: am cunoscut moldoveni, am trait alaturi de moldoveni, am citit opere ale unor moldoveni celebri, am ascultat muzica moldoveneasca. Am inteles felul lor particular si sublim de a fi si de a trai. Am ajuns sa-i iubesc pentru ceea ce sunt!
    b) stereotipul a disparut: am cunoscut olteni, am ascultat muzica olteneasca, am citit despre viata si istoria dura a oamenilor din zona Olteniei. Nu numai ca am inteles felul lor de a fi, dar am inteles si de ce sunt asa cum sunt. Am ajuns sa-i iubesc pentru ceea ce sunt! (PS: Sotia mea este din Oltenia) (PPS: Am cunoscut olteni mai calmi si mai corecti decat multi ardeleni)
    c) Stereotipul a disparut: am stat 4 ani in Bucuresti. Recunosc ca nu mi-a fost usor, dar am inteles ca date fiind conditiile sociale, demografice, istorice, economice, etnografice ale bucurestenilor, ei nu au cum sa fie altfel decat sunt. Deci am apreciat adaptabilitatea si am ajuns sa-i iubesc pentru ceea ce sunt!
    d) stereotipul ramane in picioare!🙂 As adauga pe locul doi pe cei din Bihor
    e) despre maghiari e cel mai greu. Stiu ca abia acum am ajuns „on topic” dar acum mi-e cel mai greu. N-am fost prm-ist niciodata, dar am aderat (cu argumente, always cu argumente) la un anumit curent/trend nu neaparat anti-maghiar, dar cel putin pro-dacist (daca pot sa-i spun asa). Si credeam sincer in el. Cred si acum ca identitatea culturala a romanilor tine de anumite repere care sunt incredibil de ignorate chiar de romani. Recunosc ca mi-a luat mult sa cunosc, sa inteleg si sa-mi asum (da, ati citit bine „sa-mi asum”) cultura fascinanta a maghiarilor. Am inceput cu limba (inca nu o stapanesc foarte bine dar fac eforturi), apoi am citit poezii de Ady Endre si Petofi Sandor, apoi am citit despre istoria nomada a maghiarilor. In paralel traiam experiente directe cu maghiari (agricultori, mecanici auto, politicieni, amante etc.). Rezultatul final (drumul a fost prea lung pt a fi povestit aici) este ca am ajuns sa iubesc ceea ce inseamna „maghiar”.

    Legat de religie, scenariul e similar. Nu mai am timp sa detaliez

    Voi reveni cu alt post (daca voi considera necesar).

  • supercostica

    Cred ca trebuie sa distingem intre stereotipurile aparute spontan (ca urmare normala a convieturii intre oameni proveniti din culturi diferite) si cele aparute ca urmare a unei propagande perfide.

  • materialdepresa

    Avand in vedere dorinta dumneavoastra de a vorbi deschis despre „subiecte sensibile” privind „chestiunea etnica” (daca exista asa ceva) si multiculturalism, indraznesc sa va propun spre dezbatere o tema privind felul cum inteleg altii sa intervina in modul de „intarire a unei identitati transilvane comune”.
    Astfel, de curand am citit un articol intr-o publicatie clujeana (preluat ulterior si de o serie de cotidiene centrale) cu privire la optica unor persoane al caror scop probabil in viata este conservarea si promovarea disputei interetnice (poate din interese financiare sau de imagine??!!).
    referitor la articolul mentionat, consider ca nu are sens sa-l repoduc, el poate fi accesta la adresa http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=839 sau http://www.gardianul.ro/2007/02/09/externe-c3/un_diplomat_maghiar_ameninta_profesorii_de_la_babes_bolyai-s89883.html, iar ulterior supus dezbaterii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: