Isterii nationaliste de campanie

Iar e campanie, iar se lupta politicieni nostrii pentru votul nationalist. O parte din mine rade cum devin toti peste noapte niste Vadim Tudori amatori (dezinformare si exagerare pura, fara citatele magnifice ale tribunului). Se lupta toata lumea pe electoratul in descompunere a PRM. Normal ca si PRM-ul incearca sa salveze cea ce poate si iese cu idei din ce in ce mai extreme. Se liciteaza unu pe altul cu declaratii si proiecte de legi anti-minoritare. Asistam practic la o cursa intre partide pentru votantii nationalisti care compun o masa semnificativa a electoratului romanesc.

Totusi la mijloc este o minoritate, a carui drepturi incep sa fie atacate sau chiar luate pe zi ce trece. Totul se intampla pe fondul jocului traditional al lui Basescu: divide et impera. Dupa ce capitanul nostru a spart FSN-ul, a distrus CDR-ul, a spart PNL-ul, a umilit PC-ul, aproape a scindat PSD-ul, el a ajuns si la comunitatea maghiara. Prin intilniri de taina cu UCM-ul lui Szász, prin ajutorul acordat in campanie lui Tőkés, Basescu incerca din rasputeri sa-i scindeze pe maghiari. Aici insa nimeni nu il contesta. In afara de PNL cam toate partidele ar dorii disparitia reprezentarii parlamentare a maghiarimii. Acest acord tacit intre fortele politice mi se pare o perversiune nationalista nemaiintalnita din 1990 incoace.

Sa trecem la detalii:

Ieri aflu din presa ca Camera Deputatilor a trecut pe sub masa (adica fara dezbateri, numai prin expirarea termenului) o lege a conservatorilor care ar interzice copiilor minoritari sa invete romana ca o limba straina si in clasele 1-4 (in acest mod o invata deja de cativa ani – ceruta fiind si extinderea acestei forme pana la clasa a 12-a). Si mai mult: i-ar forta pe micuti  inca din ultimul an al gradinitei sa incepe sa studieze romana (cand abia au inceput sa-si stapaneasca limba si cultura materna). In goana pentru votul nationalist domnu’ Voiculescu incearca sa distruga si mai mult sansele maghiarilor de a invata limba romana cu mai multa eficacitate, si integrarea lor in socieatea romaneasca. Contraproductivitatea totala a acestei legi demonstreaza absoluta nepricepere al noului nationalist de serviciu al Bucurestiului.
Domn’le Voiculescu, hai sa va zic ceva: daca ii re-fortati pe copii maghiari sa invete din aceleasi carti ca si cei romanii n-o sa stie nici atata romana cat stiu acum. Poate ati face bine sa vorbiti si cu niste specialisti cateodata. Vedeti ca domnului presedinte i-a folosit.

Dupa asta citesc ca se inmultesc si incidentele electorale anti-maghiare. Acum 4 zile vad ca un panou a UDMR-ului a fost vopsit rosu galben si albastru in Bistrita. Acum 3 zile primarul nationalist al Targu Muresului, PD-istul Dorin Florea a fortat o firma privata, prin amenintarea retragerii autorizatiei de functionare pe teritoriul orasului, sa scoata de pe strazi afise ale UDMR-ului. Ieri citesc ca Directia Regionala de Drumuri Brasov a demontat un panou al UDMR-ului de langa Predeal pe simplul motiv ca scria pe ea in maghiara.

Domnilor, dar nu sunt legi in tara asta? Cum se permit astfel de atacuri ilegale, discriminatorii, fara rusinare, intr-o tara membra a UE? Maine o sa se vrea demontarea tuturor panourilor bilingve la intrarea localitatilor, poimaine o sa se interzica si limba maghiara in scoli, si poate dupa aia poate ne facem si bagajele nu?

Dar spuma de pe tort o constitue reactiile isterice fata de noul slogan electoral al UDMR “Noua descalecare”, un slogan care a fost analizat, stors, sucit in n-spe feluri, fara ca cineva sa analizeze macar un minut ce inseamna de fapt. Am putut auzii niste exagerari copilaresti de la aprope fiecare partid. Cateva exemple elocvente ale isteriilor nationaliste in lupta pentru electoratul nationalist:

Lucian Bolcas PRM (cel care pierde teren pe zi ce trece):

“Potrivit liderului PRM, discursul lui Marko Bela a fost unul „aţâţător“ care ar putea crea premisele desfăşurării unor acţiuni ostile unităţii statului român naţional. „A întrecut orice fel de măsură. Când se întrece orice măsură în obrăznicie, în impertinenţă, în ură, este puţin să reacţionezi cu vorbe. Şi dacă nu putem să-i dăm cele două palme bine-meritate, pentru că nu am fost prezenţi la acest discurs, am înţeles să facem o plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de atentat la ordinea constituţională prevă zută de Codul Penal“, a precizat Bolcaş.

Imi specificati va rog domnule Bolcas din care propozitie a discursului dl-lui Markó ati dedus ura? Care ura, contra cui, unde? De asemenea imi ziceti va rog domnule Bolcas, care parte a discursului ar fi o premisa pentru „actiuni ostile unitatii statului roman”? Faptul ca Markó a zis ca vrem sa primim inapoi pamanturile si padurile natioanalizate? Sau oare este atentat la adresa unitatii statului roman revendicare avuturilor bisercesti? Oare este atentat revendicarea universitatii de stat in limba maghiara desfiintata fortat de autoritatile comuniste in 1958? Sa ma scuzati, dar care dintre acestea va rupe tara asta in bucati?
In acelasi ordine de idei, puteti sa ne precizati va rog inpotriva carui articol din Codul Penal a comis infratiune domnul Markó? Nu din alt motiv, dara am terminat dreptul, si as vrea si eu sa stiu la care ora am lipsit de la cursurile de Drept Penal Special.

Mircea Geoana – PSD (cel care poate pierde sefia partidului la o miscare gresita)

„Preşedintele Partidului Social Democrat, Mircea Geoană, a solicitat azi instituţiilor statului să se sesizeze în legătură cu faptul că Uniunea Democrată Maghiară din România plăteşte publicitate prin care instigă la autonomie teritorială. El a criticat faptul că UDMR face parte din Guvern şi, în acelaşi timp, derulează o campanie „pentru luarea înapoi a pământului strămoşesc”.

Instiga la autonomie teritoriala??? No, asta nu am invatat la nici o materie. Poate domnu Geona stie mai bine articolele Codului Penal decat domnul Bolcas si ne poate preciza obiectul carei infractiuni este “instigarea la autonomia teritoriala”. Sau poate autonomia teritoriala in sine este o infractiune, o crima? Cine stie ce e in capul pierdut intre atacuri Iliesciene si Danciene ale lui Geoana.
Poate nu ati aflat pana acum d-le Geoana, va zic eu: in Europa exista peste 40 de autonomii teritoriale, dintre care cel putin 12 sunt organizate pe criteriul etnic (!). Poate ar trebuii sa le ziceti si catalanilor din Spania, germanilor din Tirolul de Sud, suedezilor din Aland (Finlanda), bascilor din Spania, sarzilor din Italia, gagauzilor din Rep. Moldova, germanilor din Belgiafriulilor din Italiagalicienilor din Spania, minoritatilor din Voivodina, s.a.m.d ca sunt toti criminali pentru ca au “instigat la autonomie teritoriala”.

Daniel Buda – PD (ei castiga teren, dar nu strica sa aibe si electoratul nationalist)

“Deputatul PD de Cluj Daniel Buda cere autorităţilor să se autosesizeze în cazul declaraţiilor „iredentiste” ale liderului UDMR Marko Bela pe care îl acuză de grave încălcări ale prevederilor constituţionale, se arată într-un comunicat de presă remis, marţi, agenţiei NewsIn. Faptul că un partid care, prin poziţia sa în Guvern, participă la conducerea României compară situaţia din Ardeal cu situaţia din Tirolul de Sud are semnificaţia unui atentat la ordinea şi integritatea României. UDMR pare că doreşte să profite de contextul politic tulbure, pentru a forţa autonomia Ţintului Secuiesc”.

Cu domnul Buda (Buda fiind un nume maghiar by the way) nu am ce sa povestesc prea mult, in afara ca ii zic sa verifice putin istoria recenta a Italiei. Este foarte usor de constatat ca acordarea autonomie territoriale de statul Italian regiunii de limba germana Tirolul de Sud (si treptat a inca alte 3 regiuni – pe criteriu etnic) nu a dus nici la anarhie, nici la dezintegrarea Italiei. Lucrurile sunt foarte simple: nu s-a intamplat abosulut nimic special cu Italia dupa 1969. Tara e integrala si toata lumea se simte bine mersi.

Dan Voiculescu – PC (prietenul nostru de 1% fara vreo sansa de redresare – din fericire🙂

“Îi solicit imperativ primului-ministru o poziţie publică faţă de declaraţiile lui Marko Bela referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc.” Liderul conservator a apreciat că puseul revendicativ al politicienilor maghiari stimulează inutil tensiunile etnice şi orgoliile naţionale. “Campania UDMR va amplifica tensiunile etnice din judeţele unde populaţia e majoritar maghiară, pentru că întăreşte sentimentul de superioritate al majorităţii maghiare faţă de românii aflaţi în minoritate”, a declarat Dan Voiculescu.”

Are drepate domnu’ Voiculescu. Eu ma simt deja superior. Zbor mai sus dupa fiecare discurs al lui Markó. Nici nu mai am nevoie de marijuana, ca sa ma simt n(m)arcotic. Din pacate insa descalecarea insemna ca trebuie sa ma dau jos de pe cal odata. Ce slogan anti-superioritate a mai ales si UDMR-ul asta. Chiar acum cand ma simteam deja atat de superior, trebuie sa cobor la nivelul discursurilor dl-ui Voiculescu. No, hai sa va zic inca odata ceva d-le Voiculescu: la stimularea inutila a tensiunilor interetnice campionul de necontestat in ultimele luni sunteti chiar dumnevoastra! Cu tot felul de inventii legislative prin care incercati sa luati maghiarilor si drepturile existente, cu fiecare zbor cu elicopterul prin care poluati aerul curat deasupra Harghitei si Covasnei pentru a incerca prin tot felul de intalniri sa atatati comunitatea romana locala impotriva secuilor. Superior va credeti dumneavoastra, d-le Voiculescu. Insa nu pt. mult timp.

Gheorghe Funar – PRM  (botezatorul nostru drag)

“PRM a initiat un proiect de lege in care este prevazuta suma de o mie de euro pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale care doresc sa plece din Romania in tara mama „pentru ca nu recunosc Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, relateaza NewsIn. Senatorul PRM, Gheorghe Funar, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa ca prima este valabila doar daca este vorba de o plecare definitiva, iar cheltuielile de transport sunt suportate de la bugetul de stat. Senatorul PRM si-a exprimat, totodata, dorinta ca toti maghiarii posesori ai legitimatiei de maghiar sa paraseasca Romania. Informatia a fost imediat preluata de agentiile internationale de stiri.”

Inca o veste buna dusa Europei din Romania pitoreasca. Deci domnule Funar, imi este foarte greu sa cobor la nivelul dumneavoastra, atat de superior ma simt acum. Nici nu stiu in ce limbaj este indicat sa vorbesti cu un xenofob care il pune la umbra pe insusi marele maestru al urii nationaliste: Jean Marie le Pen. Stiti ce, va citesc simplu un articol din legea 48 din 2002 (Legea privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare):

Art. 16.
Alin. (2) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, orice comportament constând în determinarea părăsirii domiciliului, în deportare sau în îngreunarea condiţiilor de viaţă şi de trai cu scopul de a se ajunge la renunţarea la domiciliul tradiţional al unei persoane sau al unui grup de persoane aparţinând unei rase, naţionalităţi, etnii sau religii, respectiv al unei comunităţi, fără acordul acestora.”

Daca as avea timp va-s da in judecata d-le Gyuri, dar am alte treburi mult mai importante.

O zi buna, si fara isterii nationaliste va doresc!


68 responses to “Isterii nationaliste de campanie

  • Andrei

    Ai dreptate, este deprimant ce vad la aproape toţi politicienii. Trist este că în felul ăsta se dă apă la moară tuturor exceselor xenofobe, incluzând aici şi recenta ieşire a lui Cioroianu.
    Nu au un minim de maturitate.

    Iar cei de la PRM, împreună cu noii lor prieteni de la PC, ar trebui să nu mai fluture atâta Declaraţia de la 1 Decembrie, pentru că este evident că habar nu au ce scrie în ea (principiul autonomiei este acolo, negru pe alb).

  • Un alt transilvan

    Ok, politicienii au obiceiul de a face excese pentru a atrage atentia, mai ales in perioade electorale, dar asta nu e nimic nou: o fac cu pensionarii, cu profesorii, asa ca de ce ar fi maghiarii scutiti. Oricum toata chestia va rasufla dupa 25 noiembrie.

    Problema e ca din pacate pentru cele mai multe cunostiinte de-ale mele de nationalitate maghiara, nationalitatea in sine este o problema permanenta, de care se face tot timpul caz, chiar daca cei din jur ii trateaza absolut normal.

    Am fost in vizita la parintii unei cunostiinte maghiare, in zona secuiasca, nu in mod intentionat, eram in masina, am trecut pe acolo, si am fost nevoit sa intru. Desi toata lumea stia ca nu vorbesc limba maghiara, nu s-au sinchisit, si o ora si ceva cat am stat inauntru, au vorbit pe limba lor si m-au lasat pe mine sa tac pe limba mea. Mi se pare nescuzabil, cu ata mai mult cu cat eu nu as fi procedat niciodata asa. Pana la momentul respectiv nu-mi amintesc sa fi avut ceva prejudecati la adresa minoritatii maghiare, dar na, lucrurile se mai schimba.

    Ceea ce vreau sa spun prin fraza de mai sus e ca discriminarea se face in ambele sensuri, dar cred ca marea majoritate a celor ce citesc acest blog sunt constienti de asta.

    Pe mine m-a „distrat” remarca:

    „Si mai mult: i-ar forta pe micuti inca din ultimul an al gradinitei sa incepe sa studieze romana (cand abia au inceptu sa-si stapaneasca limba si cultura materna)”

    Nu cred ca a invata limba romana de mic e asa groaznic. Poate daca si tu ai fi studiat de mai de mult limba romana, ai fi stiut ca se spune „incep” si nu „incepe”. Mi se pare trist sa iti traiesti toata viatza intr-o tara a carei limba ti se pare un efort prea mare sa o cunosti, cu toata pretentiile tale de intelectual. Nu e atac la persoana, e o constatare.

    In rest toate cele bune, si la cat mai putina discriminare, in ambele directii.

    Un „romanas” din Cluj

  • Tihi

    Iataca mai ai si alte prejudecati decat crezi. De unde stii ca nu consider important invatarea corecta si satisfacatoare a limbii romane? Oare nu tocmai asta am vrut sa zic prin faptul ca am militat pt o invatare cat mai eficienta a limbii statului? Singurul lucru pe care l-am zis este ca la o varsta asa de frageda 5-6 ani nu se forteaza limbi straine, pentru ca copilul inca isi formeaza vocabularul limbii materne. E pur si simplu anormal.
    Consider foarte impoartanta stapanirea cat mai buna (poate nu perfecta dar buna) a limbii oficiale a statului in care locuiesti.

    De ce crezi ca toti maghiarii cred ca nu trebuie sa cunoasca limba statului foarte bine? Cred ca adevarul e chiar contrariul: marea majoritate doresc sa stie cat mai bine romaneste.
    E alta problema ca conditiile in Secuime sunt altele.

    De asemenea sunt de parere ca aratarea continua a unor greseli gramaticale la comunicarea unui implica si putina rautate. Totusi nu este limba mea materna. Am invatat-o la scoala cum ai invatat tu probabil engleza.
    Poti sa crezi ce vrei, dar realitatea asta e in Secuime. O invatam la scoala. Si perfecti nu o sa fi probabil niciodata. Cum nu sunt nici foarte multi vorbitori nativi de romana.

    De obicei nici nu lasam comantarii care se leaga de gramatica noastra. Totusi al tau l-am lasat pt ca in rest comantariul e interesant.

    O intrebare:

    Daca ai fi tu in familie (sa zicem sunteti multi acasa) si vine un englez voi ati schimba limba intre voi de dragul lui? Ai schimba limba ca mama, cu bunica (sa presupunem ca toti ati vorbii si engleza)? Nu prea cred, ca ati face acest lucu intr-o intrunire de familie de dragul unui musafir. Cel putin nu in general, poate la unele discutii marginale. Problema mare e ca pur si simplu nu va puteti inchipuii o astfel de situatie the other way around pt ca voi nu vorbiti maghiara. Incearca putin sa te pui in pieala gazdelor tale.

  • Alin Pavel

    Ai omis PNTCD-ul. Nu e chiar nesemnificativ aportul lor :

    http://www.marianmilut.ro – pozitiile neoficiale ale liderului partidului

    http://www.pntcd.ro – Jurnalul de campanie

    Puteti analiza😉

  • Un alt transilvan

    Ca raspuns la intrebarea ta: am un vecin olandez, nu vorbeste boaba de romana. Cand vine in vizita, toata familia o ia pe engleza, pe franceza, fiecare cu ce poate si ce stie, si atat cat de mult se descurca, ca sa nu faca omul sa se simta prost si nebinevenit. Evident ca mai vorbim si in romana intre noi, ca nu toti membrii familiei sunt campioni la limbi straine, dar macar ne straduim.

    Nu aveam pretentia ca persoanele respective sa vorbeasca o ora si jumatate in romana, da ar fi fost frumos un buna ziua..mi se pare un minim necesar de politete cand iti intra cineva in casa..de asemenea si o prezentare ar fi fost frumoasa.

    Na, in fine, nu are rost sa batem apa in piua, banuiesc ca oameni prost crescuti sunt de toata nationalitatile, asa ca nu se poate generaliza.

    Dar mai sunt si alte chestiuni, in afara de astea..de la privirile strambe primite intr-un magazin din Targul Mures, pentru ca am cerut o sticla de apa in limba romana, pana la refuzul de a mi se vorbi intr-un alt magazin, tot pe acelasi motiv…si nu ca tineam eu mortis la romana mea, dar chiar provin dintr-o zona unde nu se vorbeste de loc limba maghiara, nu stiu o boaba.

    Cele scrise mai sus nu sunt legende, este realitate, si nu mi se pare normal ca in tara mea, unde limba oficiala este romana, sa mi se intample.

    Sunt foarte de acord cu pastrarea identitatii culturale a minoritatilor, diversitatea este pana la urma un lucru bun, din care putem beneficia cu totii. Inteleg si ca o limba invatata in scoala nu se poate vorbii ca o limba nativa, nu ai cum.

    Ceea ce ma deranjeaza insa, este ca in momentul in care discriminarea vine din partea romanilor, se face mare caz (nu spun ca asta e un lucru rau, nu e normal sa discriminezi in functie de etnie, culoare, religie, etc.)

    Cand insa sunt zone in care maghiarii sunt majoritari, cum e Secuimea, unde fara suparare, dar din cate am vazut eu discriminarea e in floare, nimeni de etnie maghiara nu spune nimic. Eu am avut contact recent cu zona respectiva si am fost socat..inca sunt, dupa cum se vede.

  • dadatroll

    Deci, mey, aici trebuie sa iti dau dreptate ca ungurii vor sa fure Ardealul.

  • Egy gondolat bant

    @Alt Transilvan: vopsirea afişului UDMR nu a fost opera unui partid. Nişte rrrromâni „verzi” or fi săvârşit această „operă” cromatică, apărătoare de neam şi ţară. Această mânjire este o ruşinoasă barbarie ce nu ne face nici o cinste.

    @Tihi: interesant post, însă aş avea câteva observaţii. În primul rând, detaliile sunt amestecate. Eu aş fi creat post-uri diferite, pt. fiecare aspect. În al doilea rând, tonul folosit este surprinzător de aprins. Post-ul este împotriva exceselor naţionaliste, însă vehemenţa utilizată îi scade oarecum din credibilitate, făcându-l să pară un exces – dar din „partea cealaltă”.

    @Alt Transilvan: interesantă experienţa dvs. din Secuime. Înţeleg pe deplin sentimentul de frustrare ce l-aţi simţit în compania respectivelor persoane, din mijlocul cărora v-aţi simţi practic exclus.

    Vă pot împărtăşi din experienţa unei românce din Bucovina, ce s-a măritat cu un ucrainean. Când îi vizita pe socrii ei şi aceştia începeau a vorbi în ruteană – ea necunoscând limba – aceasta se ridica şi pleca (uneori chiar neluându-şi rămas bun).

    Noi, românii, avem un soi de complex bizar vizavi de maghiari atunci când suntem trataţi nepotrivit (din punct de vedere lingvistic) de către aceştia: puşi în faţa fenomenului, nu îndrăznim să spunem nimic, însă apoi povestim noi între noi „am fost bă, printre unguri, şi uite ce mi-au făcut”.

    Ar trebui să procedăm exact pe dos: atunci când suntem trataţi într-un mod care nu ne convine să exprimăm cu calm, civilizat şi pe faţă ce nu ne convine – fără a produce un mini-război interetnic – şi apoi să facem evenimentul uitat, căutând a nu generaliza ranchiuna la o comunitate de 1.5 milioane de oameni.

    Referitor la incidentul cu pricina, mai vinovaţi decât gazdele – aceia erau totuşi la ei acasă – au fost cei cu care v-aţi dus acolo. Ar fi fost de datoria lor să vă „integreze” cumva în discuţie – şi nu au făcut-o.

    @Tihi: nu sunt de acord cu dvs. în ceea ce priveşte alegerea limbii de exprimare – pentru că de fapt problema este alta.

    Cum anume te porţi cu un musafir străin care nu cunoaşte limba uzuală a casei? Îl ignori sau cauţi să-l integrezi cumva, fie şi parţial, în evenimentul vizitei?

    Exemplific printr-o experienţă personală: suntem la un moment dat vizitaţi de o verişoară din Anglia, venită împreună cu soţul britanic. De faţă suntem mai mulţi de diferite vârste, nu toţi vorbitori de engleză.

    Conversaţia se desfăşoară, normal, în română. Însă, din când în când, ne oprim şi DĂM RĂGAZ rudei respective să-i facă soţului un sumar despre ce se vorbeşte.

    Nu este vorba aici de păstrarea şi cultivarea limbii române în familie, ci de manifestarea unei curtoazii ce gazda o datorează musafirilor săi în numele unei elementare ospitalităţi.

    @Alt Transilvan: mă număr printre cei care se opun iniţiativei aberante provenind de la PC.

    Acel mult lăudat „an pregătitor” este un subterfugiu ca maghiarilor să li se ia un drept câştigat, şi anume acela de a învăţa limba română în regim special (nu, nu spun „limbă străină” pt. că româna nu este o limbă străină pt. cetăţenii României) – adică într-un mod mai folositor pt. ei, şi implicit mai folositor pt. societatea românească.

    În fapt, PC doreşte SĂ ELIMINE acest drept şi de aceea cârpăceşte soluţia „anului pregătitor” pentru ca apoi copiii maghiari să fie decretaţi „buni de limba română” la o vârstă când mintea este destul de crudă şi oarecum înceată în a asimila noţiuni predate sistematic.

    Are dl. Voiculescu copii sau nepoţi de vârstă preşcolară? Are cunoştinţă de cât de aglomerată este programa anului pregătitor? Ştie cât de mai aglomerată va deveni, după reforma învăţământului preconizată a începe de anul viitor?

    Cunoaşte PC câţi din copiii care fac engleză, germană sau spaniolă la grădiniţă sunt într-adevăr capabili să înţeleagă sau să comunice în respectivele limbi? Aş zice că sub 1%. De fapt, cei care ştiu într-adevăr o limbă străină la 6 ani o ştiu nu mulţămită gradiniţei ci pt. că părinţii lor au depus efort extra: o guvernantă vorbitoare a limbii sau cursuri intensive sau pt. că părinţii înşişi au vorbit acasă limba respectivă.

    Se va cere oare acest extra efort părinţilor maghiari din Secuime? Dar dacă nici părinţii nu ştiu prea bine româneşte? Să angajeze micuţilor meditator de limbă română?

    „Ce ne interesează pe noi asta? Să facă bine să înveţe româneşte şi gata!”.

    Dacă cineva a încercat vreodată să înveţe o limbă străină până la nivelul exprimării fluente şi are un dram de bun simţ şi compasiune umană, atunci acela nu poate subscrie la o asemenea măgărie.

    Dar ce importanţă au asemenea subtilităţi? PCul vine proiectul de lege „în sprijinul limbii române şi în beneficiul copiilor minoritari”, acesta trece pe şest prin Parlament şi apoi lumea se miră că mai sunt unii cârcotaşi care grăiesc de rău o măsură „atât de bună şi folositoare”.

  • Tihi

    „Dar mai sunt si alte chestiuni, in afara de astea..de la privirile strambe primite intr-un magazin din Targul Mures, pentru ca am cerut o sticla de apa in limba romana, pana la refuzul de a mi se vorbi intr-un alt magazin, tot pe acelasi motiv…”

    Scuza-ma, dar astea chiar is legende urbane. In primul rand Targu Mures e juma juma la etnie. Acolo este foarte improbabil sa intilnesti vanzatoare care sa nu vorbeasca romaneste, sau sa se uite la tine urat. Din simplul motiv ca in fiecare minut serveste romani, ca si tine, care ori nu stiu ori nu vor sa vorbeasca maghiara.
    Deci in Targu Mures auzi mult mai multa romana pe strada decat maghiara.

    Aste sunt niste idei preconcepute, si cand te duci acolo, deja cauti acele priviri. Sa stii ca in Cluj de exemplu se uita urat in toate magazinele la toata lumea. N-are nimic de-a face cu nationalitatea. Pur si simplu nu au cultura de customer service.

    In Targu Mures nu sunt maghiari care sa nu vorbeasca romaneste. E oras mixt de peste 40 de ani.

    Nu te cred deloc.

  • Claudia Serbanuta

    Referitor la comentariul „Si mai mult: i-ar forta pe micuti inca din ultimul an al gradinitei sa incepe sa studieze romana (cand abia au inceptu sa-si stapaneasca limba si cultura materna). ”

    Doar o observaţie. Scriu aici ca parte a minorităţii române din SUA. Am două fetiţe (sub vârsta de mers la şcoală) care vorbesc româna acasă. În schimb înţeleg şi vorbesc engleza. E un lucru foarte normal ca un copil minoritar să fie bilingv la 5 ani. Acest lucru îmi e confirmat de toţi prietenii copiilor mei care nu sunt „americani”. Depinde mult, e adevărat, de gradul de deschidere al comunitaţii în care trăieşte şi de contactele pe care le are cu „majoritarii”.
    Numai bine.

  • Tihi

    Depinde foarte mult si de statul despre care vorbim.

    Este o diferenta foarte mare intre identitatea promovata in SUA, identitate bazata nu pe apartenenta etnica ci pe apartenenta de nastere sau legal dobandita (+ cerinta cunoasterii la un nivel satisfacator a limbii si culturii) si identitatea Central Europeana, o identitate bazata puternic pe originea etnica (lingvistica, culturala).

    De asemenea familia dumneavoastra este o familie imigranta (cel putin pe parte dumneavoastra) in timp ce o familie maghiara in Transilvania este o familie bastinasa. Alta este situatia unor imigranti (doritori de a se integra cat se poate de repede in societatea adoptatoare) si a unor minoritati etnice autohtone (doritori de asi pastra indentiatea specifica cu cat de multa putinta).

    Nu pot sa tragi o paralela intre un imigrant venit de bunavointa nu de mult timp intr-o tara de tip „melting pot”, si un minoritar etnic bastinasi a carui bunici s-au trezit anexati la o tara straina fara ca cineva sai intrebe (deci fara vointa proprie au ajunsi minoritari).

    Lucrurile pur si simplu se pun altfel. Altele sunt mentalitatile si altele sunt interesele.

  • Claudia S.

    Întâmplător familia mea nu e imigrantă, noi suntem aici la studii aşa că gândul de a ne integra e departe de noi. Chiar aş putea spune că luptăm destul de mult pentru „a ne păstra identitatea specifică”. Nu trăgeam nici o paralelă, făceam doar o observaţie care duce, după cum aţi observat la întrebări esenţiale legate de relaţiile româno-maghiare: nu cunoaştem (deci nu avem cum să înţelegem) care sunt mentalităţile şi care sunt interesele comunitaţii maghiare.

    O carte foarte interesantă care poate fi de ajutor: Rogers Brubaker „Nationalist Politics and Everyday Ethnicity in a Transylvanian Town”.

  • olahus

    Nu consider rau neaparat sa invete la sfarsit din gradinita, desi poate dintr-a-ntaia e de ajuns. Dar consider rau sa invete dupa manuale romanesti, cand ar putea face dupa o metoda speciala.
    As fi interesat de un link la legea lui Voiculescu, sa ma conving cu ochisorii mei.

    Plus ca pe langa manuale speciale pt minoritati ar trebui sa fie in cat mai multe scoli ore de educatie multiculturala (este o materie optionala, exista deja manuale, probabil ca se si studiaza in cateva scoli pilot)

    Plus posibilitatea pt copii romani sa invete optional limba maghiara.

  • Egy gondolat bant

    @Claudia Şerbănuţă: copiii românilor din America sunt bilingvi la 5 ani pt. că au educatori, colegi de grădiniţă sau vecini care vorbesc engleza fluent. În Secuime, limba dominantă este maghiara – deci contactul cu limba română vie este minim sau lipseşte cu desăvârşire.

    Băiatul meu cel mai mare este cred de vârsta copiilor dvs. (5 anişori). Urmează engleza şi la grădiniţă şi îl dăm şi la un curs de engleză separat. Deşi e un copil isteţ nici vorbă să fie capabil să urmărească o lecţie în întregime engleză – lucru pe care copiii dvs. probabil l-ar putea face.

    Diferenţa? Copilului meu îi lipseşte contactul cu engleza vorbită, cu engleza vie folosită de nativi. Or, cam asta li se cere copiilor maghiari când sunt înregimentaţi în aceeaşi linie cu cei români.

    @Tihi: nu cred că autohtonia ori istoricul unei minorităţi ar trebui să conteze în abordarea problemei limbii la acea minoritate. Altfel ne întoarcem la interminabilele justificări istorice.

    Deci, socot că minoritatea armeană nu ar trebui să fie apriori mai puţin îndrepăţită decât cea maghiară vizavi de politica de limbă. Ori cea chineză, ori cea arabă – numai pe motivul că-s mai noi. Orice comunitate, după câteva generaţii, se „autohtonizează” şi pentru individ importanţa istoricului stră-stră-strămoşilor se estompează.

  • Tihi

    @Claudia

    Bine, am inteles. Din datele pe care l-eam avut asta am putut deduce. Am trait 2 ani in NY si am cunoscut viata tinerilor maghiari si romani fresh imigranti. Am pornit si din experientele personale.

    Din cate am vazut in SUA si din cate vad si la stiri despre imigrantii romani din Spania si Italia, in general nu este a foarte mare straduinta de pastrare a etnicitatii (in afar de putinii intelectuali care chiar tin). Din acest punct de vedere maghiarii (ardelenii si mai accentuant) sunt mult mai conservatori. Cred ca din fire suntem on natiune care nu prea se vrea a se asimila nicaieri.

    Probabil aceasta mentalitate se trage din timpuri vechi, de pe vremea de dupa descalecatul in Panonia. Fiind un trib foarte diferit de tot ce era imprejur (noi fiind asiatici nomazi) ne-am cam inzolat ca sa ne putem pastra identiatea. ceva a mai rams din asta si azi. Maghiarii nu cred ca u prieteni buni in Europa sau in lume. Avem o relatie cat de cat istorica cu polonezii, dar in rest singuri, singurei. Bine Finlanda si Estonia e prea departe, si oricum suntem prea diferiti.

    Deci concluding: maghiarii tin foarte tare la indetiatea lor, si sunt un popor care respinge din fire orice asimilare.

    @ Egy gondolat bant,

    Este o diferenta mare (chiar legala in multe tari) intre comunitati etnice autohtone si recent imigrante. Mai ales in Europa. Sunt alte drepturi, alte relatii. Sa-ti dau si cateva exemple: bascii si marocanii in Spania, galezii si pakistanezi in UK, sorbii si turcii in Germania, marocanii si germanii in Belgia. Desi amandou sunt minoritati etnice (chiar si religioase de multe ori) au alte drepturi. La fel este si in Romania.

  • olahus

    PS pt un transilvan: am avut placerea sa-l cunosc personal pe Tihi (traiasca netul!🙂 ) si pot confirma ca e foarte interesat sa vorbeasca pe limba noastra si nu i se pare de loc un efort sa o cunoasca.

    Apoi, imi permit sa te intreb daca ai incercat sa iveti vreodata maghiara…

    Daca nu, incearca macar doua lectii. Atunci cand vei vedea cat de diferita e nu numai la vocabular ci si gramatica. De exemplu:
    ce e „prepozitie” la noi e un fel de post pozitie😛
    Cand vor sa spuna „Vin de la gara” spun de fapt „vin garadela”. Si alte „minunatii*”
    Dupa ce vei incerca cateva lectii de magyarul iti vei da seama cat de greu le e multor maghiari sa vorbeasca corect romaneste, sau, in unele cazuri, s-o vorbeasca pur si simplu.

    * sa nu ma inteleaga prietenii mei maghiari ca le batjocoresc limba. Vreau doar sa subliniez cat de diferita e ea in ochii unui roman

  • olahus

    pentru cine vrea sa vada exact cum e in maghiara „(eu) vin de la gara”

    Jövök az állomásról

    unde:
    -Jövök=vin

    -az=articol hotarat

    -állomás=gara

    -ról=de la

    ii multumesc lui Tihi pt traducere. (desi am intuit oarecum constructia sintactica, sunt prea incepator sa exprim asta cu vocabular maghiar)

  • Egy gondolat bant

    @Tihi: „mea culpa” că i-am pomenit pe chinezi şi arabi alături de armeni şi maghiari.

    De fapt voiam să mă refer la minorităţile „istorice”. La noi aceastea ar fi toate mai puţin chinezii, arabii şi (poate) ruşii lipoveni – deşi şi aceştia au de-acum peste 200 de ani de vieţuire pe aici.

    Ce voiam să subliniez este că mi se pare cel mai just ca fiecare minoritate să fie considerată cu specificul şi nevoile sale.

    Orice criteriu ce ar acţiona precum un „pat al lui Procust” în care să fie îndesate toate şi după care să fie măsurate toate este în mod necesar nedrept – inclusiv criteriul „vechimii”.

    De ce să fie un armean mai puţin îndreptăţit decât un maghiar. Numai pt. că strămoşii săi au venit „doar” de 500 de ani şi nu de 1000 de ani?

    Sau, vorbind de drepturi colective, este minoritatea maghiară mai întreptăţită la anumite drepturi decât cea armeană – numai în baza vechimii? Este mai „autohtonă” decât cea armeană? Nu cred.

    Minoritatea maghiară poate fi îndreptăţită la multe drepturi la care cea armeană nu este, drepturi derivate din numărul membrilor, răspândirea ei, instituţiile comunitare, tradiţiile culturale, etc.

    Însă nu cred că argumentul „vechimii” stă în picioare – căci altfel ne plasăm pe orbita PRM, doar puţin mai „lărgită” (români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi …).

    Cazul minorităţilor de imigraţie este diferit, deşi şi acestea se „autohtonizează” în ceva de genul a 10 generaţii – dacă nu se asimilează între timp.

  • Tihi

    Ai nimerit foarte bine. Criteriul de departajare este chiar undeva la 10 generatii, deci undeva pe la 200 de ani. Poate in unele locuri ajunge si 150.

    Dar de obicei „vechimea” dupa care se calculeaza „legitimitatea” este cam 200 de ani.

    Astfel nu este nici o diferenta legala intre maghiarii care au venit acu 1100 si intre armenii care au venit acu 500. Dar este deja o diferenta intre acestia si tunisienii din Cluj veniti in ultimii 20 de ani.

    Si mi se pare absolut normal sa fie asa. Altfel de intelegi si alte realtii ai cu cineva cu care ai convietuit mai mult timp, decat cu cel pe care abia l-ai cunoscut.

  • olahus

    o precizare: majoritatea armenilor veniti acum 200 de ani s-au asimilat aproape complet, doar apartenenta lor la o biserica armeneasca (orientala sau catolica, precum in gherla) permitandu-le sa isi pastreze constiinta

    Aaa, Pambuccian, Vosganian, etc?

    Pe cat punem pariu ca cei mai multi stramosi ai lor au venit dupa 1915 (data genocidului armenesc din Turcia, daca nu ma insel)

    Tin pe aceasta cale sa-i multumesc lui Baselu, fara de care minoritatea armeneasca nu ar fi interesat prea mult😉

  • olahus

    pardon, armenii care au venit acum 500 de ani.d esi chiar si dupa 200 se asimileaza

  • Un alt transilvan

    Am avut 3 ani coleg de apartament maghiar, mi-a explicat diferentele dintre cele 2 limbi si de ce este atat de greu pentru maghiari sa vorbeasca corect limba romana, deci nu pot spune ca nu inteleg problema.

    Parerea mea este insa ca o limba poate fi cu atat poate fi mai bine stapanita, cu cat se invata de la o varsta mai frageda. Pentru mine cel putin exista o diferenta clara intre engleza pe care am invata-o din clasa a doua, si franceza pe care am invatat-o din clasa a sasea.

    Sunt de acord ca pentru un copil mic e foarte mult oricum cat are de invatat pentru scoala, si informatiile mele in legatura cu proiectul PC (care oricum e un partid cu o gramada de idei aberante) sunt destul de reduse, deci nu ma pot pronunta, eu ma refeream la ideea de a invata limba romana de la o varsta la care inca se poate invata ca limba nativa, nu ca si limba straina.

    Am prieteni in America, care se straduiesc din rasputeri sa isi invete copilul limba romana, obiceiurile, au si reusit in mare parte, si totusi prima poezie pe care fetitza lor a recitat-o a fost Itsy Bitsy Spider, de unde se vede clar rolul gradinitei/scolii in cultivare unui copil.

    M-a deranjat oarecum in comentariul tau si calificarea limbii romane ca si „limba straina”…poate ca maghiarii au un statut aparte in Romania, mai ales in Ardeal, datorita istoricului aceste zone, insa pana la urma prezentul e prezent, si in Romania se vorbeste limba romana.

    Nu cred ca un om normal, cetatean roman de nationalitate romana isi pune seara inainte de culcare problema ca ar vrea ca etnia romana sa „asimileze” pe concetenii sai de alta nationalitate, incat acestia sa isi uite originile, obiceiurile, etc, e destul de absurda ideea. Procesul de asimilare este unul istoric, si pe de o parte comunitatea maghiara mi se pare foarte de admirat pentru modul in care a reusit sa isi pastreze identitatea…dar pe de alta pare nu pot sa nu imi pun problema de ce tine asa de mortis sa faca asta, si sa isi pastreze o delimitare atat de clara. Am avut discutii interminabile cu colegul de apartament pe tema de mai sus, fara nici o concluzie.

  • bilingvism « Ştefan’s rant

    […] Un articol al colegilor noştri minoritari în care se spune cât de naşpa e să înveţi de mic două limbi […]

  • Egy gondolat bant

    @Tihi: in fapt, cred ca si acel „prag” al celor 10 generatii este gresit. Populatia gagauza din Basarabia a fost colonizata de taristi dupa 1812, nu s-au implinit 200 de ani si totusi nimeni de acolo nu-i contesta autohtonia.

    Mai nimerit ar fi sa se admita ca o minoritate pur si simplu „se simte” daca-i istorica sau nu. „Istoricitatea” inseamna comunitati stabile, traditii stabile, etc. O minoritate de imigratie inca isi cauta drumurile, e in plin proces de a-si gasi locul in peisajul societatii unde traieste.

    Si comunitatile „istorice” trebuie mereu sa-si defineasca si redefineasca rolul si locul, nimic nu sta pe loc, insa la comunitatile de imigratie aceste lucruri sunt mai acute.

    @Olahus: comunitatea armeana de fapt e mai veche, cred. In Suceava exista o biserica armeneasca de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Daca a functionat in tot acest rastimp, de buna seama ca a avut si credinciosi.

    Desigur ca nu a rezistat atatea secole din forte proprii, ci a fost alimentata necontenit cu populatie armeana din alte parti.

    @Alt Transilvan: orice sistem tinde spre entropie minima. In cazul comunitatilor de oameni, exista o tentinta naturala spre omogenizare. Este firesc: e mai greu sa relationezi cu unul diferit de tine decât cu unul care-i la fel cu tine.

    Acolo unde doua etnii intra in contact, se isca un fel de „razboi” cultural (de cele mai multe ori non-violent) din care una din cele doua iese „invingatoare”.

    Printr-un asemenea „razboi” au disparut de pe teritoriul României de azi avarii, cumanii, pecenegii, slavii (sârbii, rutenii si bulgarii de azi nu sunt slavii cei vechi din sec. VI – sunt mult mai recenti).

    Ce se intâmpla insa daca o comunitate refuza sa „depuna armele” in acest „razboi” cultural? Ei bine, face ce face orice miscare de rezistenta: gaseste mijloace – tot de ordin cultural – sa nu „capituleze”.

    Adica: isi cultiva cu incapatânare limba, transmite generatiilor viitoare diferentele dintre ea si „ceilalti”, recurge uneori chiar la atitudini „ostile” fata de „ceilalti” (refuzul de a utiliza limba majoritatii, de a admite puncte comune, reluctanta in a recunoaste unele calitati sau valori in „celalalt”, cultivarea unui simtamânt de „superioritate” fata de „celalalt”, etc) sau orice este necesar ca sa se motiveze ratiunea de a fi diferit de „celalalt” – alternativa fiind disparitia, „topirea” in majoritate.

    Acest lucru nu este strict specific maghiarilor, si nici macar minoritatilor nationale – este un fenomen general când apare un „conflict” minoritate-majoritate.

    Chiar si in religie: mi-a fost dat sa cunosc (neo) protestanti români, unii fosti ortodocsi. Mama, mama, cum ii mai zugraveau pe ortodocsi, de parca aia erau ultimii oameni!

    Dar mi-a fost dat sa cunosc si converti ortodocsi intr-un mediu majoritar protestant – unii din ei fosti protestanti. Ei bine, surpriza, acum rolurile se inversau: ortodocsii erau „buni, sfinti” pe când protestantii erau „lacsi” si „lumesti”.

    Transpune acest tablou in context maghiari-români sau români-maghiari si obtii cam acelasi lucru.

    Este acest „razboi” cultural o fatalitate, un „ce-i in scris in frunte-i pus”? Nicidecum, el poate fi contracarat – dar cu efort.

    Antidotul este ceea ce se cheama multi-culturalism, adica acceptarea voita si cultivarea constienta a diferentelor dintre diversele grupuri care alcatuiesc o societate.

    Care-i costul? Costul este mare, caci multi-culturalismul ia efort, nu este para malaiata sa cada in gura lui natafleata. El cere ceea ce americanii denumesc „advanced citizenship”, adica simt cetatenesc avansat – la nivel de facultate absolvita cu 10 si nu la nivel de liceu la seral terminat cu 5.

    Multi-culturalismul inseamna rabdare, efort, cunoastere, intelegere, ingaduinta si iar rabdare, si iar efort, si iar cunoastere, si iar intelegere, si iar ingaduinta, si iar … si iar … – toate acestea extinse la un popor intreg, la intreaga societate.

    Costul il stim, dar care-i castigul? Castigul este stingerea conflictelor – unele din ele seculare.

    In opinia mea câstigul e cu mult mai valoros decât pretul efortului – nemaivorbind ca in final ai ca bonus o societate formata din oameni destupati si inteligenti, capabili sa accepte complexitatea exprimata sub forma diversitatii.

    Adica niste oameni mult mai productivi si mult mai greu de manipulat. Adica o societate formata dintr-un soi de cetateni din care orice conducator responsabil si-ar dori „supusi”.

    Este oare o utopie? Poate. Dar zic si eu ca John Lennon: „You may say I’m a dreamer / But I’m not the only one …”.

  • Lolka

    Citindu-mi părerile unora, am ajuns la concluzia că un lucru trebuie specificat: este o diferenţă mare între a învăţa o limbă străină ca limbă maternă, şi a învăţa aceeaşi limba ca limbă străină.
    Pentru că defapt timp de cei 12 ani de şcoală (nevorbind despre universitate) noi, am fost nevoiţi să invăţăm limba română (o limbă străină) ca şi limba maternă.
    Tocilam de numai în şcoala primară, dar habar n-avem că ce înseamnă propoziţia în sine. Încetul cu încetul am început să învăţ cuvintele, dar pe departe nu am învăţat cu o viteză aşa de mare pe limba română, care a fost predată după metodologia predării a limbiilor materne, decât, mai târziu, pe ceea engleză, care a fost predată după metodologia predării a limbilor străine.
    Problema în sine este foarte simplă: acceptă relitatea, adică că pentru noi limba română este o limbă străină, cei care sunt de etnie română, sau nu.

  • Egy gondolat bant

    @Lolka: parte din reacţia alergică a românilor faţă de această problemă constă în sintagma „limba română – limbă străină”.

    Instinctul de respingere este greu de reprimat şi stârneşte o reacţie în lanţ: „sigur, iarăşi resping limba română, şcl”.

    Terminologia românească este deficitară în a surprinde toate posibilităţile.

    În engleză e mai simplu şi mai natural: limbii materne i se spune „first language”, a doua limbă învăţată este „second language”, a treia e „third language”, etc.

    Translatând în româneşte, ar trebui să spunem că pt. un copil maghiar limba maghiară este prima limbă, româna e a doua, engleza e a treia, etc.

    Când se zice „limba română – limbă străină” atunci limba română este „degradată” la un statut egal cu al limbii franceze sau al germanei, de exemplu.

    Or, româna nu este străină în acest sens unui maghiar din România, pentru că:
    1) Este limba oficială a statului, de care tot omul se împiedică la tot pasul, fie şi când îşi ridică buletinul sau permisul de conducere.
    2) În zonele unde maghiarii sunt în minoritate, româna este omniprezentă. Aici situaţia maghiarilor nu se deosebeşte de cea a hispanicilor din sud-vestul SUA, de exemplu. Or, este deplasat să se spună că engleza este „o limbă străină” pt. un copil hispanic de acolo.

    Din păcate, acea sintagmă nefericită s-a generalizat şi produce frustrări de ambele părţi: nici maghiarul nu renunţă să denumească româna o limbă străină (pt. că nu-i limba sa maternă) şi nici românul nu acceptă un asemenea statut pt. limba sa, pt. că-i limba oficială a statului şi deci cu rol de liant al societăţii – nicidecum o limbă străină pt. cetăţenii români.

    Puţină inventivitate în termeni ar fi lămurit lucrurile şi ar fi economisit mulţi timpi de antenă, cerneală tipografică şi kilobaiţi pe bloguri :o).

  • ctufis

    Fiind din Bucureşti, rareori am avut contacte directe cu etnia maghiară. Aşa că nu mă pot considera un expert în relaţiile inter-etnice. Cu toate acestea, de-a lungul timpului mi-am format o imagine despre actorii politici români şi maghiari.

    Cred că cea mai mare realizare pe plan politic a maghiarilor din România este faptul că au reuşit pentru o bună perioadă de vreme să rămână uniţi în jurul UDMR-ului. Sunt sigur că dacă maghiarii ar fi fost divizaţi în mai multe partide politice ar fi eşuat să obţină locuri în parlament şi situaţia lor în momentul de faţă ar fi mult mai dificilă.

    Din păcate, această unitate pare să se dăstrame, iar dacă acest lucru se va înâmpla probabil că maghiarii vor rămâne fără reprezentare în parlament. Rămâne de discutat cine este responsabil pentru divizarea politică a maghiarilor. Sigur, este uşor să dăm vina pe Băsescu, însă trebuie ţinut seamă şi de faptul că dacă maghiarii înşişi nu ar fi divizaţi pe acest subiect, Băsescu ar putea face ce vrea, fără să aibă succes.

    Problema limbii române ca limbă străină, dupa cum spunea cel de la comentariul 25, este o problemă legată de o alegere nefericită a expresiei. Pentru un maghiar (pentru oricine, mai exact) orice limbă în afara limbii materne este o limbă străină. Limba română, însă, are un statut special în cadrul limbilor străine pentru un maghiar din România, pentru că este limba oficială a statului.

    Cred că această problemă ar trebui lăsată să se rezolve de la sine. Orice maghiar care doreşte să aibă şanse de a supravieţui în România în afara zonelor cu populaţie majoritar maghiară va trebui să înveţe limba română. La fel şi un român care trăieşte în Harghita sau Covasna, de exemplu, va trebui să înveţe maghiară căci altfel şansele sale vor fi reduse. Lăsaţi însă această decizie indivizilor; nu trebuie să forţeze statul pe unul sau pe altul ce să facă în această privinţă. Părinţii maghiar vor sfârşi prin a-şi trimite copiii să înveţe româna iar părinţii români îşi vor trimite copiii la şcoală să înveţe maghiară. Este o situaţie oarecum similară cu cea a hispanicilor din California sau Florida. Statul nu îi obligă nici pe hispanici să înveţe engleza şi nici pe americani să înveţe spaniola. Oamenii decid singuri dacă vor sau nu acest lucru.

    Cât despre restul subiectelor discutate, extremişti şi ultranaţionalişti vor exista întotdeauna nu numai printre români ci şi printre maghiari, nu doar în România ci şi în orice altă ţară. Tot ce putem face este să ne auto-educăm pentru a recunoaşte un argument extremist drept ceea ce este: o prostie.

    Numai bine.
    Claudiu

  • Tihi

    Dragă Claudiu,

    Îţi dau perfectă dreptate la tot ce ai zis, şi îţi mulţumesc pt comentariu😉

  • Egy gondolat bant

    @ctufis: Aş dori să fac câteva remarci.

    „Cred că cea mai mare realizare pe plan politic a maghiarilor … să rămână uniţi în jurul UDMR-ului”.

    Unitatea maghiarimii în jurul UDMR a fost generată de un sistem electoral prost, importat fără adaptare din ţările democratice apusene, acolo unde civismul o ia înaintea etnicului.

    Nu e realitatea la noi – altfel nu am fi aici pe forum să grăim şi să povestim despre maghiari.

    Acest drăguţ sistem al nostru bagă în aceeaşi oală opţiunea politică (adică ceva ce se poate schimba o dată la 4 ani) cu afilierea etnică (adică ceva ce-i cam bătut în cuie de când individul a împlinit cei şapte anişori de acasă).

    Minorităţile naţionale, neavând un mod de reprezentare înafara sistemului partinic, au fost nevoite să accepte una din două:
    1) să fie reprezentate din oficiu de un singur parlamentar. E cazul la turci, tătari, armeni, etc. – inclusiv romi.
    2) să participe la jocul partinic pentru a fi reprezenţi corespunzător numărului. Este cazul maghiarilor.

    Cazul romilor este special: deşi mai mulţi decât maghiarii (unii estimează că ar fi 2 milioane), conştiinţa etnică slabă şi lipsa de unitate i-a făcut să fie la fel de bine reprezentaţi precum glorioasa şi frăţeasca minoritate a italienilor (3000 de persoane).

    Pentru a ilustra şi mai bine imbecilitatea sistemului reprezentativ românesc, doresc să aduc şi cazul aromânilor care, mai nou, doresc să se declare … minoritate naţională în România şi să-şi ceară drepturile ca atare.

    Ce poate fi mai frumos? Românul să fie minoritar între români! Garantat nu mori de plictiseală trăind în România …

    Pentru că trăim la Polul Originalităţii mondiale, al nostru conducător iubit propune sistemul uninominal bazat pe principiul „câştigătorul ia totul”.

    Pentru minoritatea maghiară aceasta înseamnă automat pierderea a 60% din locurile ce le are în forul reprezentativ al ţării.

    Deci maghiarul de Cluj, Hunedoara, Maramureş poate să zică bye-bye la reprezentarea printr-unul dintre ai săi pentru că, nu-i aşa, câştigătorul ia totul – iar el nu poate fi câştigător unde-i minoritar.

    Sau poate? Nu sunt un simpatizant al adâncimilor gândirii băsesciene, însă mă aflu printre susţinătorii sistemului „câştigătorul ia totul”. De ce?

    La nivelul abisal al conştiinţei civice şi politice de la noi, subtilităţile nu-şi au locul. Românul habar nu are de diferenţa dintre liberalism şi social-democraţie, dar ştie că Tăriceanu e „fandosit” iar Geoană e „prostănac”.

    Acest lucru, coroborat cu incapacitatea funciară a românului de a face compromisuri oneste şi durabile (câte coaliţii au rezistat la noi?), mă face să consider că un sistem bazat pe 2-3 partide mari care se succed la conducere e mai bun decât un sistem bazat pentru o multitudine de partide mici ce trebuie să se alieze pentru a realiza o majoritate.

    Da, sistemul „câştigătorul ia totul” e mai bun pentru România, cu o condiţie: ca problema reprezentării minorităţilor naţionale să fie scoasă înafara jocului partinic.

    Cum? Aş avea câteva idei, ce le voi expune într-un post separat.

  • Egy gondolat bant

    OK, ideea de bază ar fi disocierea opţiunii politice de apartenenţa etnică şi modificarea sistemului reprezentativ românesc astfel încât să le acomodeze pe amândouă – pentru că acum sunt confundate, cu toate neajunsurile ce decurg de aici.

    În fostul stat yugoslav exista o cameră specială, denumită Camera Naţionalităţilor. O asemenea Cameră s-ar putea crea şi la noi. Acest lucru înseamnă un Parlament tricameral pentru România: două camere pentru opţiunile partinice şi o cameră pentru reprezentarea pe criterii etnice.

    În această Cameră a Naţionalităţilor românii nu ar avea ce căuta. Deci ar fi un loc rezervat exclusiv minoritarilor. Numărul ar fi de 100 de reprezentanţi, sau suficient de mare astfel încât fiecare minoritate existentă, oricât de mică, să poată primi măcar un reprezentant.

    Este posibil? S-ar putea să nu, discrepanţa e de 1:500 între italieni şi maghiari. În acest caz un sistem compensatoriu ar trebui creat, pt. a acorda spaţiu şi minorităţilor mici.

    Cum este configuraţia actuală a etniilor, Camera Naţionalităţilor ar fi ocupată cam aşa: 60% maghiari (1.5 milioane), 20% de romi (500 de mii) şi 20% toţi ceilalţi (probabil încă 500 de mii).

    Ce drepturi ar avea o asemenea cameră a naţionalităţilor:
    1) Drept legislativ în domenii ce privesc strict minorităţile naţionale: învăţământ minoritar, cultură minoritară, utilizarea limbii materne, etc.
    2) Drept de veto în domenii ce ating interesele cetăţenilor aparţinând minorităţilor în domenii ce ţin de specificul minoritar. Exemplul cel mai bun este distribuţia fondurilor pentru dezvoltarea regională (s-a tot vorbit de HarCov ca „cele mai sărace judeţe din ţară”, nu?). În acest mod minoritarii pot bloca legi care îi dezavantajează.
    3) Drept consultativ în toate celelalte probleme, dublat de un drept de iniţiativă legislativă în problemele decise de celelalte două camere. Menţionez că un vot din Camera Naţionalităţilor nu ar fi egal cu un vot din celelalte camere, căci un reprezentant în Camera Naţionalităţilor ar reprezenta mult mai puţini cetăţeni.

    Cum s-ar vota pentru un asemenea Parlament tricameral:
    1) orice cetăţean votează pentru Senat şi Camera Deputaţilor pe bază de buletin.
    2) un cetăţean are drept de vot pt. Camera Naţionalităţilor numai în baza unei Legitimaţii de Minoritar emisă de Statul Român care dovedeşte calitatea de minoritar şi apartenenţa etnică. Un minoritar nu ar putea vota decât pentru etnia sa. În sânul etniei sale ar fi aplicat principiul uninominal „câştigătorul ia totul” ce se aplică şi la celelalte două camere.

    Ce avantaje ar aduce un asemenea sistem:
    1) Nimeni nu ar mai decide pt. minoritari. Luaţi numai Legea Minorităţilor Naţionale, ce zace în mucegai de un an de zile prin Parlament. Pentru majoritari nu e o tragedie („lasă, bă, că aşa cum au aşteptat până acum pot aştepta şi de-acum încolo”) dar pentru minoritari această lege este vitală.
    2) Minoritatea maghiară nu ar mai fi singularizată drept unica „aducătoare de belele”. La noi, când zici minorităţi, zici unguri, adică: vor separatism, nu vor să-nveţe româneşte, îi asupresc pe cei din HarCov, să se care dracului în Ungaria dacă nu le place aici.
    3) Un asemenea sistem poate duce la o adevărată „inviere” a minorităţii rome – şi acest lucru poate crea adevărate minuni, de ex. romii să-şi ridice lideri veritabili care să-i ridice şi să le apere interesele. Poate ţara aceasta da cu piciorul la 2 milioane de cetăţeni responsabili? Nu cred.
    4) În interiorul fiecărei minorităţi ar avea loc alegeri partinice, unde cel mai bun ar câştiga – cu schimbările de preferinţe normale în orice joc democratic, cu alianţe, promisiuni şi compromisuri politice.
    5) Acest sistem ar legitima minorităţile naţionale înaintea Statului Român în cel mai înalt grad. Până acum UDMR a tot dus un război steril cu sintagma „stat naţional” aducând argumente penibile (Ungaria e stat naţional, că are 98% unguri, dar România nu-i stat naţional că are doar 88% români). Un asemenea sistem de reprezentare tricameral ar lăsa în pace sintagma asta simbolică de stat naţional (justificată de tradiţia constituţională a României dar având şi rădăcini istorice) în acelaţi timp legitimând minorităţile naţionale drept o parte ESENŢIALĂ a alcătuirii Statului Român.
    6) Acest sistem ar permite partidelor politice să se apropie de problematica minoritară. Ba chiar le-ar sili să o facă. Situaţia actuală este următoarea: nici un partid „românesc” nu îndrăzneşte să se apropie de unguri, de teamă să nu fie acuzat că ajută la „dezmembrarea ţării”. În sistemul uninominal, foarte repede vom avea doar două partide mari – unul de stânga şi unul de dreapta. Să vezi ce luptă se va da între ele pentru voturile maghiarilor şi ale romilor! Precedentul s-a văzut în America, la alegerea dintre G.W. Bush şi Al Gore. Acolo câteva sute de voturi au înclinat balanţa într-o parte sau în alta.

    Dezavantajul major al unui asemenea sistem: necesită o modificare a Constituţiei – deci este dificil de îndeplinit.

    Nu susţin că ăsta ar fi unicul sistem posibil, însă ceva mai bun decât ce se cloceşte acum în materie de reprezentativitate democratică sigur se poate face.

    Dle. Tihi: sunteţi jurist. Cum vă surâde ideea să faceţi un proiect de lege, să bateţi cu el în mână la uşa UDMR, sau UCM, sau altă formaţiune maghiară, şi să le propuneţi aşa ceva, sau ceva similar?

    Dacă o clujeancă de a dvs. a reuşit să stârnească o iniţiativă legislativă pentru a scoate hamburgherii din şcoli (legea este în discuţie în Parlament – poate înaintea Legii Minorităţilor) de ce câţiva jurişti maghiari (şi dl. Gheorghe Frunda e jurist, nu?) nu ar produce – cu luciditate şi inteligenţă – o mutaţie în conştiinţa publică ce ar împinge puţin mai înainte căruţa democraţiei româneşti?

  • olahus

    foarte greu de aplicat sistemul propus de dumneavoastra, desi interesant

    O intrebare: cine ar elibera legitimatia de minoritar si pe ce criterii?
    Banuiesc ca nici cu actuala legitimatie de maghiar (se mai elibereaza?) nu e usor, darmite pt 10 minoritati.
    Italieni in Romania mai sunt foarte putini din ambii parinti (ma refer la cei din familiile vechi, venite inainte de cel de-al doilea razboi mondial. Eliberam legitimatie si unui „italian” doar dupa stra-bunica?

    Da, ar fi bine un sistem care sa permita minoritatilor sa fie reprezentate fara sa fie nevoite sa se grupeze in partide etnice, dar nu vad cum ar fi realizabil in Romania.

    Altfel, toata admiratia pentru curajul de a gandi astfel de alternative!

  • olahus

    „Pentru a ilustra şi mai bine imbecilitatea sistemului reprezentativ românesc, doresc să aduc şi cazul aromânilor care, mai nou, doresc să se declare … minoritate naţională în România şi să-şi ceară drepturile ca atare.

    Ce poate fi mai frumos? Românul să fie minoritar între români! Garantat nu mori de plictiseală trăind în România …”

    Domnule Egy Gondolat.*..

    aici e o discutie mai delicata, ca sa ii zic asa. Va voi raspunde mai intai printr-un mod nerecomandat, dar util in acest caz- o intrebare: norvegienii si danezii sunt acelasi popor sau doua popoare diferite? Lingvistic ei sunt foarte apropiati, limbile norvegiana bokmal si daneza fiind mutual comprehensibile, intrucat prima provinde dintr-a doua.

    Cu toate astea, istoria si geografia au facut sa existe doua popoare si doua natiuni cu constiinta distincta, desi in relatii prietenesti, actualmente.

    Asa ca si aromanii pot fi un popor diferit de romani.
    Au fost separati foarte mult timp de fratii (sau verii?) de la Nord de Dunare. La sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX s-a incercat „stergerea” acestei separari, prin infiintarea scolilor pentru aromani in Balcani (unde invatau doar sau indeosebi dialectul dacoroman si istoria romanilor de la Nord de Dunare), dar legaturile s-au rupt dupa venirea comunismului.

    Aromanii aflati in Romania sunt aici doar de cateva generatii, stramosii lor venind de la sud de Dunare (nu voi da acum detalii istorice si geografice, nu au importanta).

    Cei care se considera aromani in Romania si mai vorbesc limba/dialectul sunt de doua tipuri:
    -aromani cu identitate de sine statatoare („Nu him mucani, him alt popul**”)

    -aromani care se considera o ramura a romanilor (ca si moldovenii, ardelenii, etc) dar continua sa isi cultive traditiile si limba, pe cat le permite traiul in mijlocul unei majoritati dacoromane

    Fiecare din cele doua*** curente isi are reprezentatii sai.

    -Aromanii „identitari” (termen inventat ad-hoc) sunt reprezentati de domnul Piceava si a sa revista armaneasca
    (a se remarca grafia „aromanizanta”😛 ce care o folosesc, partial pt a evita utilizarea diacriticelor romanesti
    http://www.geocities.com/armaneasca/

    -Aromanii-romani sunt reprezentati, printre altii de Hristu Candroveanu, care se opune ideii de minoritate aromana
    http://stiri3.rol.ro/stiri/2005/06/195460.htm
    sau de Puiu Hasotti (PNL)

    Dupa parerea mea, statul ar trebui sa permita celor care vor sa isi invete limba sa o faca. De asemenea, cei care vor sa fie o minoritate, ar trebui sa fie liberi sa se organize ca atare. Vor avea insa mereu oponenti printre „aromanii-romani” asa ca s-ar putea sa aiba tot un reprezentant in parlament, ca italienii sau grecii din Romania.

    _________
    *chiar ma intreb ce inseamna pseudonimul dumneavostra…”un gand…”? si „bant”?

    **”suntem alt popor, nu suntem (daco)romani”

    ***In statele balcanice propriu-zise e si mai complicat, existand vreo 4-5 tipuri de identitati nationale pt aromani.

  • Egy gondolat bant

    @Olahus: mulţumesc pentru aprecieri. Vă voi răspunde la întrebări vizavi de acele Legitimaţii de Minoritar.

    Când s-ar elibera această legitimaţie? Atunci când se eliberează sau se înnoieşte buletinul.

    De unde s-ar elibera o asemenea legitimaţie? De la evidenţa populaţiei, precum buletinul.

    Pe ce baza a ce s-ar elibera? Pe baza cererii personale – exact ca buletinul. În respectiva cerere s-ar specifica şi etnia ce şi-o declară individul – exact ca la recensăminte.

    La recensământ nu se ţine cont de ascendenţă: fiecare se declară ce vrea. Ba mai mult, are opţiunea să-şi schimbe aparteneţa etnică de la un recensământ la altul. Sau să se declare o etnie care de fapt nu există, cum au fost ciudaţii aceia de prin Hunedoara care s-au declarat geto-daci (???).

    Deci nu ar fi absolut nici o problemă să se elibereze un pătrăţel de plastic în plus, pe lângă patrăţelul de plastic actual (mă refer la cărţile de identitate).

    Repet, serviciul de evidenţă a populaţiei deja există – nu ar fi necesare decât ceva reglementări în plus, de creat un format de cerere şi o machetă pt. respectiva legitimaţie – plus plasticul aferent. Cheltuielile ar fi minime, la fel şi brambureala temporară introdusă cu noile reglementări.

    Să revenim la respectiva legitimaţie de maghiar eliberată de guvernul ungar. Statul român s-a ofuscat atunci pe bună dreptate, pentru că acest lucru însemna extinderea unei activităţi a unui stat străin (respectiv eliberarea acelei legitimaţii) pe teritoriul naţional (respectiv în Ardeal) lucru care cam aducea atingere suveranităţii statului asupra propriului teritoriu.

    Dacă asemenea legitimaţii de minoritar ar fi existat, Statul Român putea spune: bine, dragule Stat Ungar, vrei să dai burse, abonamente de transport şi alte mici facilităţi unor cetăţeni de-ai mei pe teritoriul tău? Bun! Atunci poţi să dai burse şi acele avantaje acelora care posedă calitatea de maghiar RECUNOSCUTĂ DE MINE.

    Deci nu s-ar fi adus nici un prejudiciu suveranităţii Statului Român asupra cetăţenilor săi pentru că respectiva calitate de maghiar ar fi fost recunoscută, legiferată şi demonstrată cu un document oficial de ÎNSUŞI STATUL ROMÂN.

    Face iubitul nostru stat aşa ceva cu minoritarii? Bullshit! Cum ştiu eu dpdv oficial că cineva-i ungur? Că se înscrie în UDMR? Că vorbeşte maghiara?

    Să nu o mai dăm cotită, înafară de recensământ nu prea mai există nici o recunoaştere OFICIALĂ a calităţii de minoritar. OR, recensământul este o agregare statistică (oficial recunoscută, e drept) dar nu o recunoaştere la nivel individual.

    Este ca şi cum Statul nu ar recunoaşte realitatea, şi anume că aici traiesc minorităţi, că acestea sunt şi multe şi vechi, şi – mult mai important – această calitate de ne-român a lor contează pt. membrii acestor minorităţi al dracului de mult.

    Câtă vreme această realitate va fi ignorată, vom continua să avem mulţime de Laszlo Tokes-i şi Jeno Szasz-i, vom tot auzi planuri autonomiste, vom tot avea parte de consilii scaunale şi tot felul de iniţiative anacronice care încearcă de fapt să câştige un singur lucru: puţină legimitate celor ce se denumesc MAGYAR în ţara aceasta a noastră românească.

  • Egy gondolat bant

    Pseudonimul meu, „Egy Gondolat Bant” se traduce în româneşte prin „Mă bântuie un gând” şi este titlul unei poezii de Sandor Petofi (dacă greşesc, să mă corecteze confraţii maghiari).

    Mi l-am ales în memoria regretatului scriitor Titus Popovici, născut la Oradea Mare înainte de război şi crescut şi educat de mama sa în respect şi dragoste faţă de cultura maghiară.

    El spunea: „Am crescut cu ‘Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie’ de Eminescu şi ‘Mă bântuie un gând’ de Petofi”.

    A cunoscut fără cusur limba maghiară toată viaţa lui, nu şi-a renegat niciodată creşterea în cultura maghiară, neconsiderând că acest lucru îi atinge în vreun fel românismul.

    Mai mult, nu s-a codit să-i critice pe unguri sau ce-i unguresc atunci când a găsit de cuviinţă. Mă refer în primul rând la critica de o ironie muşcătoare, tipic popoviciană, ce a făcut-o lucrării „Erdely Tortenete” – „Istoria Ardealului” ce a apărut la Budapesta în anii ’80.

    În memoria acestui om deosebit, am gândit că cel mai nimerit este să fiu … „Egy Gondolat Bant”.

  • Egy gondolat bant

    @Olahus: nu vreau să discut prea mult despre aromâni pentru că nu este subiectul principal al acestui forum.

    Pot să vă spun că sunt destul de familiarizat cu problematica aromână, vorbesc dialectul fluent, cel puţin în ce priveşte calităţile sale esenţiale – anumiţi termeni specifici împrumutaţi din diferite limbi balcanice care îmi sunt desigur necunoscuti.

    Oricum, m-as putea descurca în orice localitate aromânească din Balcani fără probleme. Deci afirm cu tărie profundul românism al aromânilor nu bazându-mă pe ce spun Piceavă sau Cândroveanu ci pe experienţa mea proprie.

    Pentru cine cunoaşte aromâna şi puţină românească veche (scrierile cronicarilor, scrierile lui Budai Deleanu) a nega românismul aromânilor este o imbecilitate similară cu a spune că soarele răsare de la Apus.

    Aromâna nu este limbă română – este limbă super-română, întrucât, în arhaismul ei, a păstrat anumite trăsături latine mai bine decât daco-româna, deşi are un vocabular mai contaminat de străinisme.

    Pot da o sumedenie de alte detalii, şi pot da face o analiză amănunţită a părerilor pro şi contra, dar nu e cazul aici.

    Când am întâlnit prima dată un text aromânesc, am fost străpuns în inimă şi am simţit furnicături pe spinare, ca şi cum aş fi văzut limba lui Ştefan cel Mare înviind înaintea ochilor mei!

    Daţi exemplul danezilor şi norevegienilor şi greşiţi când extindeţi acest lucru la români şi aromâni. Nu ştiu câţi străini i-au considerat pe danezi drept norvegieni şi pe norvegieni drept danezi.

    Dar pot spune că pe noi, care suntem romanicii ce se întind din Pocuţia până în Masivul Pindului, de dincolo de Nistru şi până in Istria, străinii ne-au denumit în toate timpurile VLAHI, fără nici o excepţie, NICI MĂCAR UNA!

    În Balcani a mai existat un popor romanic, şi anume dalmaţii (ultimul vorbitor s-a stins în sec. XIX). De ce străinii nu i-au denumit şi pe aia vlahi? Simplu, pentru că erau alt neam!

    Să fie capabili oare străinii să ne vadă unitatea noastră mai mult decât suntem noi în stare? Se pare că aşa este, şi-i tare trist pentru biet poporul nostru …

    Cazul aromânilor de azi este similar cu cel al nostru, al daco-românilor, din sec. XIX, când ni se punea la îndoială latinitatea limbii.

    Astăzi nimeni nu ne mai contestă latinitatea (decât oligofrenii, vorba dlui. Pruteanu) însă românismul aromânilor mai e pus la îndoială – chiar de către unii dintre ai lor.

    Este parte din „blestemul” neamului acestuia, ca parte din fiii săi să-şi găsească sau să-şi inventeze alte identităţi.

    Pentru mine nu-i nici o diferenţă între aromânismul ne-românesc al lui Piceavă şi moldovenismul lui Voronin. Şi le denumesc şi pe una şi pe alta drept ceea ce sunt, şi anume o PORCĂRIE.

    Spuneţi că statul român ar trebuie să-i lase pe aromâni să se declare cum vor. Greşiţi din nou. Statul român are dreptul şi datoria să apere ce este românesc, că tot „nă bătemu în cheptu” că-i stat naţional (am scris şi niţică aromână aici :o)).

    Da, a fost greşită politica de asimilare a aromânilor cu daco-românii. Dar aş zice că era singura fezabilă în acel moment.

    Statul Român trebuie să-i recunoască şi să-i ocrotească pe aromâni să rămână ceea ce sunt: o ramură străveche a poporului român, cu un dialect arhaic „dulce-aspru ca şi munţii din care provine”, cu tradiţii specific balcanice şi manifestând o puternică diferenţiere rezultată din mia de ani de desparţire.

    Însă Statul Român să recunoască apartenenţa aromânilor la alt popor? NICIODATĂ!

  • luminita sandulache

    ÖSZ

    Egy,kettö,hórom,
    még egy, oztán még egy
    Sorra hullonak
    a sietós levelek
    oz élet fójáról.
    Vojon, hóny órtatlon levél
    fog le hulloni ezen oz äszön ?
    És a következön….
    Lehulnok és rótelepednek
    oz én szomorứ szlvemre :
    -Asszonyom,
    ezoz utolsó äsz….

    TOAMNĂ

    Una,
    două,
    trei,
    încā una,
    apoi alta
    şi iarãşi alta
    cad frunzele grãbite
    din arborii vieţii.
    Oare câte frunze
    vor mai pribegi solitare
    în toamna asta
    şi-n altã toamnã..
    Pânã când
    se vor aşeza tācute
    peste inima mea,
    cu trista decizie :
    -Doamnã,
    e ultima Toamnã…..

  • olahus

    Stiu ca tema aistui blog nu iasti armanamea, ama ini placi ca am zburat un pic… (chiar daca nu suntem 100% de acord, nici nu „lipseasti” (trebuie) sa fie asa)

    Mash ghini!

    Olahus

  • olahus

    Domnule Egy

    Tra sa zburam*🙂 noi intre noi ce ne pofeteste inima, va invit sa facem schimb de adrese de mess, pe mail (

    _________
    *nota pt ceilalti: in aromana „zburascu” se spune la „a vorbi” si „zbor, pl. zboara” la cuvant

  • Egy gondolat bant

    Ce poezie frumoasa si plina de menalcolie …

  • Egy gondolat bant

    Ce poezie frumoasa si plina de melancolie …

  • mia

    cica bunici anexati fara voia lor, nu ai nici un pic de bun simt in tine?
    hai sa-ti povestesc despre bunici pe care-i chema „Negrea” si au fost re-botezati fortzat „Fekete”.
    ipocrizia in floare, esti un reprezentant demn al maghiarilor din ardeal.
    p.s. ce culoare politica are udmr-ul ?
    n-am reusit sa ma prind inca. in afara ca e partidul ungurilor din românia. is liberali, democrati, socialisti, comunisti ? sau numai unguri?
    ca de coalizat ar coaliza si cu prm, daca prm-ul ar fi la putere (doamne feri! bat in lemn!)

  • Egy gondolat bant

    @Olahus: Nu-ni avuşi dzâsă macă eşti armân. (Nu mi-aţi spus dacă sunteţi aromân).

    Va-ni pitrecu unâ ghramâ naima aghonea. (Voi trimite un mesaj cât mai curând).

    Multumescu trâ contulu di email. (Mulţumesc pt. contul de email)

    Oară bună!

    @Tihi és Lolka: acest forum se pare că-şi dovedeşte veleităţi nebănuite. Apropie nu numai pe români de maghiari dar şi pe (daco)români de (a)români.

    Ce împlinire frumoasă şi neaşteptată pentru un blog ce promovează multiculturalismul în acest pământ numit România!

  • Egy gondolat bant

    @Tihi: „Imi specificati va rog domnule Bolcas din care propozitie a discursului dl-lui Markó ati dedus ura? Care ura, contra cui, unde? De asemenea imi ziceti va rog domnule Bolcas, care parte a discursului ar fi o premisa pentru „actiuni ostile unitatii statului roman”? Faptul ca Markó a zis ca vrem sa primim inapoi pamanturile si padurile natioanalizate? Sau oare este atentat la adresa unitatii statului roman revendicare avuturilor bisercesti? Oare este atentat revendicarea universitatii de stat in limba maghiara desfiintata fortat de autoritatile comuniste in 1958? Sa ma scuzati, dar care dintre acestea va rupe tara asta in bucati?”

    Dle. Tihi, ceea ce este chestionabil în mesajul de deschidere a campaniei UDMR pentru europarlamentare sunt nu referirie la confiscările făcute de comunişti şi nici sloganul „Noua descălecare” ci referirile la „patria pierdută” ce a fost leit-motivul evenimentul – cel puţin cât se poate deduce din presa românească.

    A te referi la înfrângerea de la Mohacs şi „patria pierdută pt. 150 de ani” şi apoi a mai face referiri la „patria pierdută la 1918” nu prea au legătură cu confiscarea bunurilor săvârşite de comunişti şi nici cu comasarea

    Patria nu este totuna cu bunurile confiscate deşi siluirea drepturilor unei comunităţi duce la un firesc sentiment de alienare.

    În opinia mea, referirea nefericită la „patria pierdută în 1918” poate fi uşor interpretată drept o aţâţare la acţiuni ostile statului român – pentru că una este lupta pentru drepturi minoritare şi alta este punerea sub semnul întrebării a statului român ca patrie a cetăţenilor săi.

    Nu spun că asta a fost intenţia, însă naţionaliştii (extremişti sau nu) români abia atâta aşteaptă.

    Mesajul dlui Marko Bela a fost suficient de ambiguu pentru a putea fi interpretat în ambele direcţii – însă tocmai această ambiguitate nu îi face cinste.

    Desigur că este campanie electorală şi spiritele se aprind uşor însă nu aş considera mesajul UDMR complet „inocent”.

    Cum spuneau unii, poate UDMR este disperat după voturi şi speriat de faptul că, după unele sondaje, Laszlo Tokes are deja aderenţă la 2% din electorat – insuficient să intre în PE dar suficient să impedice şi UDMRul să o facă.

    Fac o mică deviere şi revin la un post mai vechi al meu – acela cu parlamentul tricameral.

    Un asemenea cadru ar fi şi o împlinire a Proclamaţiei de la 1 Dec. 1918, unde se promiteau popoarelor conlocuitoare reprezentare proporţională în forurile diriguitoare ale ţării – reprezentare care să nu depindă de înregimentarea unei întregi minorităţi naţionale îndărătul unei singure formaţiuni alcătuite pe criterii etnice.

  • Egy gondolat bant

    @Mia: în 1918 situaţia a fost cam aşa: 70% din populaţie a fost pt. unirea cu România (românii, germanii şi evreii) şi 30% au fost împotrivă (ungurii şi secuii). Este o realitate istorică – fie că ne place sau că nu ne place – faptul că ungurii nu au dorit unirea cu România atunci.

    UDMR este o organizaţie politică de centru-dreapta. De aceea au fost primiţi în partidul popular european.

    Pe eşichierul politic românesc UDMR apare (uneori) ca partid naţionalist. Ca un fel de PRM al maghiarilor, dar mai moderat.

    Tonul UDMR a devenit mai naţionalist în această campanie.

    De exemplu, potrivit lui Marko Bela, maghiarii „trebuie să se confrunte cu românii” (a se vedea articolul „Comunitatea maghiară are de ales între unitate şi divizare, între putere şi slăbiciune” apărut pe data de 11 pe secţia în limba română a http://www.udmr.ro).

    De remarcat totuşi că naţionalismul UDMR – la nivel de declaraţii cel puţin – este unul defensiv. Asta-i separă de naţionalismul lui Funar, de pildă, care-i foarte ofensiv.

  • olahus

    ‘mia

    cica bunici anexati fara voia lor, nu ai nici un pic de bun simt in tine?
    hai sa-ti povestesc despre bunici pe care-i chema “Negrea” si au fost re-botezati fortzat “Fekete”.
    ipocrizia in floare, esti un reprezentant demn al maghiarilor din ardeal.”

    Mia, pana raspunde Tihi sa iti spun si eu ceva. Daca citeai mai pe larg forumul vedeai ca nu e nici pe de parte un „reprezentant demn” al maghiarilor din Ardeal si ca e constient de suferintele romanilor dinainte de 1918.

    Oricat am vrea noi sa fie altfel, maghiarii nu prea au vrut sa se desparta de Ardeal

    (romanii din Ucraina au vrut ca Bucovina de nord sa se rupa de la trupul tarii?
    Imi vei raspunde, poate: „da, dar romanii erau in tara lor, pe cand maghiarii au venit…”
    iar eu iti voi replica sa te uiti in Lucian Boia in legatura cu cele doua teorii, niciuna infailibila (imigrationism in Ardeal vs contiuitate daco-romana).0

    Desigur, frumos ar fi sa vedem si lucrurile bune care ni s-au intamplat in istorie. Si ca maghiarii sa vada si partea plina a paharului de acum (scoli, legislatie, administratie in magiara)

    Dar pentru asta ar fi bine ca nationalistii de ambele parti sa nu mai verse otrava in acest „pahar”.

    Olahus, un etnic roman

  • olahus

    PS: da, Mia, UDMR-ul a colaborat cu mai toate partidele.

    Dar va fi nevoie de acest partid atata timp cat partidele celelalte nu vor avea oferte speciale pentru maghiari si cat majoritatii ii va fi indiferent daca se invata sau nu maghiara in scoala x, daca exista sau nu placute unde maghiarii is mai multi de 20%, daca copii maghiari mai vorbesc limba parintilor sau nu…

  • Diegis

    Cât despre controversa: România-Mare – Ungaria-Mare, pentru noi lucrul e aşa de clar şi de simplu, încât nici nu mai are nevoie de multă dovedire. A susţine că naţiunile română, cehă, slovacă, sârbă, croată, slovenă, sunt toate nevrednice de a trăi independent, stăpâne pe ţara lor, şi că nu poate fi salvată cauza civilizaţiei decât punându-le sub stăpânirea naţiunii ungare, într-o “Ungarie-Mare”, a afirma asemenea lucruri a fost în trecut o ticăloşie, azi e doar o glumă. O “Românie-Mare” nu e o nedreptate, căci e statul care cuprinde pământul unei singure naţiuni, pe când o “Ungarie-Mare” ar fi întinderea statului unei naţiuni, asupra pământului şi drepturilor naţiunilor vecine. (De altfel, toată denumirea de “România-Mare” sau “Ungaria-Mare” e necorectă; România de azi nu e deloc Mare, ci e Românie pur şi simplu; iar dacă “Mare” înseamnă cuprinderea întregului teritoriu naţional, atunci Ungaria de azi e perfect o “Ungarie-Mare” şi iată deci idealul iredentiştilor realizat printr-o simplă restabilire de terminologie, fără sânge si intrigi.

  • Egy gondolat bant

    @Diegis: urlă duşmanii, „camarade”, nu-i aşa?

    @Olahus: „Dar pentru asta ar fi bine ca nationalistii de ambele parti sa nu mai verse otrava in acest “pahar”.”

    Dau definiţia pt. ‘naţionalism’ aşa cum apare în DEXul publicat de Academia Română: „doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale”.

    Dictionarul WordWeb dă pentru termenului englezesc „nationalism” următoarele definiţii:
    1) Dragoste de ţară şi dorinţă de sacrificiu pt. ea.
    2) Doctrina că propria cultură naţională şi propriile interese naţionale sunt superioare ale altora.
    3) Aspiraţia spre independenţă naţională simţită de popoarele aflate sub sominaţie străină.
    4) Doctrina potrivit căreia naţiunile trebuie să acţioneze independent (şi nu colectiv) pentru a-şi atinge obiectivele.

    Naţionalismul, în sensul său strict (ataşament faţă de valorile naţionale proprii) nu are nimic „otrăvitor” în el.

    Baiul este când naţionalismul degenerează în şovinism, xenofobie, simţământ de superioritate culturală, rasism, etc.

    În opinia mea naţionalismul „benign” este în perfectă armonie atât cu multi-culturalismul cât şi cu o lume modernă şi globalizată.

  • Egy gondolat bant

    @Olahus: vedeţi post-ul meu precedent drept o completare, nu o contrazicere.

    Consider că naţionalismul „benign” este bun pt. că raspunde unei nevoi identitare naturale, atât a individului cât şi a comunităţilor.

    Multi-culturalismul nu poate exista cu adevărat decât în prezenţa unor culturi naţionale puternice – altminteri una dintre culturi devine dominantă, anihilându-le pe toate celelalte.

    Exemplele în acest sens abundă.

    Din păcate, societăţi cu adevărat multi-culturale sunt extrem de puţine (Elveţia ar fi poate exemplul cel mai aproape de „ideal”).

  • Egy gondolat bant

    Fără neapărată legătură cu subiectul post-ului, aş dori să semnalez noul articol apărut pe secţiunea în limba română a udmr.ro: „Cine divizează maghiarimea din Transilvania este răspunzător pentru soarta acestei comunităţi”.

    M-a impresionat dramatismul tonului acestui articol, intensitatea cu care e pusă problema unităţii comunităţii maghiare (sub steagul UDMR, fireşte).

    Este unul din momentele când regret că nu ştiu ungureşte – rostul unei asemenea cunoaşteri fiind de a afla mai multe, „pe viu”, din viaţa acestei comunităţi.

  • olahus

    Diegis, ai vazut tu cineva pe blogul asta sustinand ungaria mare?

  • olahus

    lui Egy: sorry, acu vazui

    Da, exista un nationalism benign… trebuie sa avem insa grija pentru ca uneori se poate ajunge usor de la nationalism benign la nationalism malign, recte ultranationalism
    Personal, prefer sa ma consider patriot, nu nationalist

    Imi iubesc tara si pentru ca o iubesc vreau sa o cunosc cat mai bine.
    Iar a ignora sau chiar dispretui minoritatile etnice inseamna a-ti cunoaste tara pe jumate… aviz amatorilor

  • olahus

    PS: da, poate mai potrivit ar fi fost „ultranationalistii sa nu mai…”

    lasand la o parte politica, va recomand calduros un film unguresc romantic si foarte bine facut: Lora
    E vorba de o tanara care si-a pierdut vederea pe fond psihologic (soc dupa moartea iubitului) si care ezita intre dragostea pentru decedat si cea pentru fratele sau

    Muzica buna, flash-back-uri bine legate de prezent si mult umor, necesar tinand cont de subiect

  • Egy gondolat bant

    A apărut pe udmr.ro Proclamaţia dată la forumul transilvănean de la Târgu Mureş de ieri, 18 Nov.

    Reacţiile în presa românească, decorate cu obişnuitele înjurături de pe forumuri, nu s-au lăsat aşteptate (a se vedea articolul „Marko le-a dat europarlamentarilor UDMR o traistă în care se află Ardealul” de pe http://www.gandul.info).

    Îmi permit să reproduc textul Proclamaţiei, inserând comentariile mele:

    _____________________________________________

    Noi, maghiarii din România, adunaţi la Târgu-Mureş, în numele comunităţilor maghiare din aproape o mie de localităţi transilvănene, declarăm prin voinţă comună:

    1. Comunitatea maghiară de un milion şi jumătate de suflete din România să fie recunoscută ca factor constitutiv în stat.

    ***

    EGY: Lucrul acesta va fi recunoscut prin Legea Minorităţilor, ce zace în uitare prin Parlament.

    ***

    2. Tuturor comunităţilor minoritare să li se asigure autonomia culturală.

    ***

    EGY: La fel, mult-aşteptata Lege a Minorităţilor.

    ***

    3. Actualele regiuni economice de dezvoltare să fie reorganizate şi să primească autonomie administrativă.

    ***

    EGY: Ar fi o greşeală, regiunile economice de dezvoltare nu au fost gândite cu rol administrativ.

    Autonomia administrativă (ce ar trebui să fie denumită mai apt DESCENTRALIZARE) poate fi făcută şi în limitele actualelor judeţe – chiar mai bine.

    ***

    4. Să se asigure tuturor comunităţilor naţionale, dreptul la autodeterminare în interiorul României, inclusiv autonomia teritorială a zonelor cu populaţie maghiară majoritară.

    ***

    EGY: Dreptul la autodeterminare internă va face pe toţi să vadă roşu dinaintea ochilor. Proastă alegere a termenilor!

    ***

    5. La nivel local sau regional să se recunoască limba maternă a minorităţilor ca limbă oficială.

    ***

    EGY: Lucrul acesta este deja parţial în vigoare, acolo unde minorităţile depăşesc 20% din populaţie.

    Cum realitatea o demonstrează, mutarea trebuie să se facă în minţile oamenilor, printr-o mai mare deschidere spre multi-culturalism – şi nu (numai) în hârţoage (care pot fi fentate cu nesecata inventivitate românească).

    ***

    6. Să se asigure învăţământul în limba maternă, fără nicio îngrădire. Să se reînfiinţeze universitatea maghiară de stat.

    ***

    EGY: Nu se spune ce îngrădiri se pun învăţământului în limba maternă.

    Ucraina se plânge de ani de zile că România nu redeschide secţiile de limbă ucraineană de la liceul Ştefan cel Mare din Suceava, dar argumentaţia românească este că nu-i cerere suficientă – şi judecând după statistici, aşa este.

    ***

    7. Să se asigure pentru ceangăi învăţământul în limba maternă şi oficierea în limba maternă a slujbelor, în bisericile lor.

    ***

    EGY: Ca şi în cazul ucrainenilor, întrebarea e – unde sunt ceangăii? La recensăminte, sub 8000 de persoane se declară maghiari. Este argumentul suprem în a nu deschide şcoli în limba maghiară acolo.

    Furnizarea de servicii bisericeşti în ceangăiască ţine de competenţa diecezei romano-catolice care, după cum bine se ştie, descurajează asemenea iniţiative.

    Problema în ceangăime e că se încearcă manipularea conştiiţei etnice a oamenilor: cei ce se declară români se încearcă a fi convişi că-s unguri, iar cei ce se declară unguri se încearcă a fi convinşi că-s români.

    Adică, vechea poveste – intoleranţa faţă de cel de lângă tine, care se întâmplă să fie diferit.

    ***

    8. Să se pună capăt situaţiei defavorizate a Transilvaniai şi, în acest scop, vrem să conlucrăm cu românii din Transilvania, cu toţi reprezentanţii majorităţii româneşti cu convingeri democratice.

    ***

    EGY: Întrebarea e: care zonă este favorizată în România? O vizită prin jud. Botoşani sau pe coasta Mării Negre de la Mamaia la Istria va arăta de cât favoritism se bucură alte zone din ţară.

    Sau mai crede cineva că „Bucureştiul ia totul”, că bucureştenii sunt graşi şi dolofani pe spezele Ardealului şi Banatului?

    O vizită în Ferentari, prin fundul Giuleştilor sau la ieşirea din Bucureşti spre Buzău va dovedi cât de „favorizat” se simte bucureşteanul de rând.

    La o zonă cu o populaţie depăşind o treime de Ardeal şi având o productivitate undeva spre 200% faţă de media pe ţară, n-aş zice că-i o situaţie tocmai favorizantă pt. Bucureşti. OBS: Ardealul are o productivitate în jur de 110% faţă de media naţională.

    Ca de obicei, problema nu este „favorizarea” sau „defavorizarea” (ăsta-i politicianism ardelenesc ieftin) ci realitatea crudă a unei administraţii ineficiente, tributară „centralismului democratic” din Iepoca de Aur.

    Această administraţie de fapt ne defavorizează pe toţi, români şi unguri deopotrivă.

    ***

    9. Vrem să colaborăm cu toate minorităţile din România pentru reprezentarea comună a dezideratelor noastre.

    ***

    EGY: Întrebarea e: cu cine? Rromii sunt singurii mai numeroşi, dar sunt dezbinaţi şi cu o conştiinţă civică scăzută.

    ***

    10. Reprezentanţii noştri la Bruxelles vor milita pentru înfăptuirea reformelor în România, pentru drepturile minorităţilor, pentru implementarea în ţara noastră a modelelor europene de autonomie corespunzătoare, pentru comuniunea fără frontiere a naţiunii maghiare.

    ***

    EGY: Toată lauda pentru lupta în favoarea reformelor din România.

    Comuniunea fără frontiere a naţiunii maghiare se va realiza când România va intra în Spaţiul Schengen şi în zona Euro.

    Şi noi avem niscaiva unitate naţională de recuperat (Bucovina de Nord, Basarabia, Timocul, Vidinul) care se va realiza atunci când Serbia, Ucraina şi R. Moldova vor intra şi ele în UE.

    ***

    11. Protestăm împotriva manifestărilor antimaghiare şi antiminoritare din Slovacia, Serbia sau din alte ţări.

    ***

    EGY: Ar trebui să protestăm şi noi, românii, faţă de manifestările anti-maghiare din Slovacia, Serbia – dar mai ales din ROMÂNIA.

    ***

    12. În lupta noastră pentru un viitor sigur, avem nevoie de fiecare maghiar. Suntem reciproc răspunzători pentru fiecare dintre noi, şi respingem orice încercări de divizare, fiindcă numai în unitate putem realiza obiectivele pe care ni le-am propus!

    ***

    EGY: Unitatea este necesară nu numai între unguri şi unguri, ci şi între români şi unguri. Cum spunea Laszlo Tokes (referindu-se la români şi maghiari): „viitorul nostru este inseparabil”.

    ***

    Aici, la Târgu-Mureş, unde evenimentele sângeroase ale acelui martie 1990 trăiesc şi azi în noi, ca un memento, dar unde solidaritatea maghiarilor în acele zile înseamnă un exemplu răsunător pentru noi toţi, ne angajăm să fim uniţi în lupta pentru drepturile noastre la toate forurile interne şi internaţionale.

    Diaspora are nevoie de secuime, secuii au nevoie de cei care trăiesc în diasporă. Fiecare maghiar are nevoie de fiecare maghiar fiindcă numai împreună suntem puternici.

    ***

    EGY: Această sintagmă „diasporă internă” o găsesc de-a dreptul bizară. Potrivit acestei terminologii, secuiul din Harghita nu-i în diasporă, dar maghiarul din Hunedoara, este.

    Pentru mine e de neînţeles. Maghiarul din Hunedoara, Sibiu sau Bistriţa nu este în nicio diasporă. El este la el acasă, unde strămoşii săi au trăit de sute de ani.

    Aş exemplifica prin atitudinea plină de demnitate a unui român din Bucovina de Nord, participant la un forumul de astă vară al românilor de pretutindeni.

    Acesta i-a zis în faţă lui Traian Băsescu (ce-i gratula pe bucovineni cu titulatura „diasporă românească”) următoarele: „noi în Bucovina nu suntem în diasporă. Suntem la noi acasă”.

    ***

    Aşa să ne ajute Dumnezeu!

    Târgu-Mureş, la 18 noiembrie 2007

  • olahus

    Multumesc, Egy!
    Leapsa la prietenii maghiari care sa ne explice mai bine manifestul.

  • monstru blond

    Am scris un articolaş despre Ţinutul Secuiesc pe blogul meu, aşa cum văd eu problema. Trăind în Regat, recunosc că nu e o temă familiară, e doar o opinie şi vă aştept pe voi, cei care sunteţi în miezul problemei, să vă daţi cu părerea.
    http://tudorina.blogspot.com/2007/11/inutul-secuiesc.html

  • Diegis

    ptr Egy: Daci sunt si in Moldova nu numai in Transilvania.

    Un dac autentic!

  • Diegis

    @ Olahus ai dreptate! Fuga la „prietenii unguri” ca o „sa-ti explice” ei cum stau lucrurile. Iar tu o sa intelegi asa de tare ca o sa fii mai nauc decat erai inainte. Mare stofa de manipulatori baietii astia „prietenii tai”.

  • Egy gondolat bant

    @Diegis: grădina Domnului este mare şi încăpătoare, din câte se vede.

    Dragule „dacicus maximus”, dacă eşti atât de dac, atunci de dimineaţa când te scoli şi până seara când te culci (sau chiar şi când vorbeşti prin somn) să faci bine să foloseşti doar cuvinte din substrat.

    Când mergi la pâine, în loc de „vreau pâine!” zi „barză viezure!”.

    În autobuz, în loc de „e liber locul?” să-ntrebi „copil moş brusture?”.

    Când îţi saluţi colegii, în loc de „bună ziua!” zi-le un vesel „grumaz burtă!”.

    Şi în sfârşit, seara la culcare, să nu mai spui „noapte bună …” ci un ostenit „brad gălbează …”.

    Noi, ăilalţii, profanii, preferăm să ne „spurcăm” cu această limbă (din lat. lingva) stricată (din lat. extricata) numită (din lat. nomen) limba (din lat. lingva) română (din lat. romana).

    Căpuşă noian?

    … adică „ai priceput?” pe geto-dacă, să poţi înţelege (din lat. intelligere), ca un geto-dac adevărat (din lat. ad-de-verum) ce te afli (din lat. afflare).

  • Claudia S.

    Imi place cum circula ideile pe aici printre cei „ai casei” daca pot sa zic asa insa reactiile la comentariile primite de la cei care, probabil, ajung rar pe acest blog sunt mult prea dure. Sa nu uitam ca cu ignoranta, ideile fixe, inertia s.a. nu se lupta dur…asta face mai mult rau, le da impresia celor „atacati” ca au dreptate. Ma gandesc ca un link la un articol relevant discutiei (si eventual publicat intr-o revista de specialitate) ar fi mai de folos decat o replica defensiva. Desi…multi se ataca si daca ii trimiti sa mai deschida o carte…Era doar o idee.

  • olahus

    De acord Claudia. Insa cu cei care au anumite opinii politice (de la radical in sus) e greu sa porti o conversatie neutra.

  • Egy gondolat bant

    @Claudia S.: în cazul în care vă referiţi la comentariul meu trimis ca răspuns lui Diegis, recunosc că referinţa la web saitul Mişcării Legionare m-a aprins. OBS: între timp referinţa la acest web sait a fost ştearsă din posturile dlui. Diegis.

    Deci referirile la legionarism au intrat în reacţie cu cele la dacism şi … kaboom.

    Problema e că dacismul începe a se răspândi (periculos de mult, în opinia mea) şi nu poate fi combătut cu argumente logice pt. că daciştii le ignoră fără prea mult efort.

    Am avut o argumentaţie cu altcineva (pe un alt forum) referitor la dacismul tip Napoleon Săvescu şi interlocutorul meu (un om inteligent, dealtfel) ajunsese să spună că lingvişti precum Rosetti, Graur şi alţii – practic „crema” lingvisticii româneşti – mai bine nu se năşteau.

    Ca să fac o paralelă cu lumea medicală, e ca şi cum am spune că trebuie să aruncăm la gunoi tot ce au produs geniile medicinei în ultimele 200 de ani şi să ne întoarcem la leacurile băbeşti.

    Ca linie generală, sunt de acord cu dvs. că maximum de consideraţie faţă partenerii de forum este întotdeauna de preferat.

  • Claudia S.

    @Mă bântuie un gând (fain nickname)

    Orice om atunci cand isi da seama ca mare parte din „adevarurile” invatate atata amar de vreme la istoriei si „aprofundate” atatia ani sunt demontate asa de usor se apara agresiv. E normal. Dar sunt convinsa ca, desi probabil nu a aratat-o, interlocutorul dvs., aparator al dacismului, s-a gandit si se va mai gandi la acea discutie. (Mai ales ca e un om inteligent)
    Redeschiderea discutiei si folosirea documentelor, argumentelor logice si nu a celor emotionale e singura sansa de a conversa inclusiv cu cei radicali.

  • Egy gondolat bant

    @Claudia S.: mulţumesc pt. aprecierile referitoare la nickname-ul meu.

    Fac nişte mici precizări lămuritoare.

    Prima persoană (cea care a spus că era mai bine dacă Al. Rosetti nu se năştea) nu e totuna cu dl. Diegis. Am conversat cu dsa. pe un alt forum.

    A doua persoană este dl. Diegis, care a pus linkul cu Mişcarea Legionară şi s-a afirmat a fi un dac autentic.

    Când spun dacism, eu nu mă refer la continuitatea daco-romană. Continuitatea daco-romană este predată în România în manualele de şcoală.

    Am în vedere acea teorie conform căreia noi suntem un fel de daci moderni. Faptul că însăşi limba română contrazice această supoziţie (cum am încercat şi eu să arăt), e eliminat dintr-un condei transformându-i pe daci în … strămoşii romanilor, Dacia devenind matricea originară a întregii civilizaţii omeneşti. Această teorie nu este predată în România.

    Nocivitatea acestei teorii nu constă în tezele ce le susţine, ci în metodele (cu totul neştiinţifice) ce le foloseşte şi – mai ales – în atracţia hipnotică ce o exercită asupra multora.

    Dacă n-ar fi acestea, ar rămâne o teorie ce oricare alta. Şi orice teorie (fie ea şi falsă) are ceva bun, fie şi pentru că prin întrebările ce le pune ajută la clarificarea teoriilor consacrate (a se vedea: creaţionism versus evoluţionism, de exemplu).

  • Claudia S.

    Tu a raison.
    Am prin ideea🙂

    Metodele nestiintifice ajuta mult la raspandirea (pseudo)teoriilor peste tot in lume.( a se vedea negarea Holocaustului) La noi, si spun asta din propria experienta, folosirea metodelor stiintifice in scoli lasa mult de dorit si asta ar putea sa explice „atractia hipnotica” pentru teorii noi chiar daca acestea nu tin la demonstratii riguroase.

  • elfumandante

    m-as bucura sa mai scrieti🙂

  • olahus

    am o rugaminte de lamurire

    e adevarat ca, in Romania, toti ungurii au trecut „HR” pe buletin?

    Sau e vorba de prescurtarea de la Harghita?

    sursa

    http://www.photoscratch.com/la-transylvanie-et-les-hongrois-difficile-a-comprendre.html

  • cms

    Traiesti in romania, atunci vorbeste limba oficiala. Eu nu ma duc in Franta si am pretenta sa stie francezii romana, eventual autoritatile si mi se adreseze in romana, sa vad strazi traduse in romana si poate si sa fac scoala in romana. Eu in Franta ma duc si vorbesc franceza.

    Ia gandeste-te cati bani s-ar economisii daca toti cetatenii romani ar stii romana?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: