SUA: un exemplu pentru folosirea limbilor minoritare, regionale etc.

Citind articole care relatează despre dorinţa cetăţenilor români de etnie maghiară privind folosirea limbi maghiare în administraţia publică, m-am lovit adesea de un argument repetat foarte des, mai ales în comentariile date la anumite articole: dacă te duci în SUA, o să vezi că acolo se vorbeşte numai în engleză în administraţia publică.

Lăsând deoparte paralelizarea falsă între imigranţii care se îndreaptă spre SUA, şi maghiarii din România, şi analizând problema limbilor folosite, putem descoperi ceva uluitor: în SUA nu există limbă oficială la nivel FEDERAL, sunt însă vreo 28 state unde engleza este limba oficială, şi numai 2 unde pe lângă engleza intră şi spaniola (a se vedea aici). Totuşi atât pagina de web a Casei Albe, cât şi a Guvernului American are variante în limba SPANIOLĂ. Ne mai vorbind despre faptul că Guvernul American are pagini şi în alte limbi.

Deci…


3 responses to “SUA: un exemplu pentru folosirea limbilor minoritare, regionale etc.

  • Lolka

    Olahus mi-a tras atentia, ca am date necorecte.
    Da, chiar asa se pare ca New Mexico nu are limba oficiala, dar a adoptat „English Plus Resolutions”. Nu situ care este adevarul, pentru ca a siteul oficial a statului nu scrie nimic despre limba oficiala.
    Puerto Rico este „un semmi-stat”.
    Privind din aceasta perspectiva este si mai interesant si de laudat, ca Casa Alba, si Guvernul American au pagini si in spaniola.

  • Egy gondolat bant

    „America and americanism has never been an issue of race, religion or ethnic origin” – Franklin Delano Roosevelt (am citat din memorie).

    Toleranţa lingvistică din Statele Unite îşi are cauza în faptul că factorul de coeziune a naţiunii americane nu stă în etnie sau limbă, ci în ataşamentul faţă de valorile americanismului, aşa cum s-au cristalizat ele în Proclamaţia de Independenţă, Constituţia americană, the Bill of Rights şi practica democratică americană de peste 200 de ani.

    Noi trăim în Europa Centrală unde factorul etnic încă joacă un rol major în conştiinţa naţională. Este deci cumva natural ca să existe o anume rezistenţă faţă de diversitatea lingvistică, câtă vreme limba este percepută ca un element major al unităţii naţionale.

    În Statele Unite există toleranţă faţă de alteritatea lingvistică însă nu există toleranţă faţă de ataşamentul la valorile americane. Cineva nu poate fi parte a Americii şi să sprijine monarhia sau drepturile bazate pe rangurile nobiliare, de pildă.

    La fel, un american (nativ sau naturalizat) nu poate pune la îndoială Constituţia – pentru că a pune la îndoială Constituţia americană e ca şi cum ai pune la îndoială naţiunea însăşi.

    Prin contrast, la noi, din ’38 încoace Constituţia s-a schimbat de vreo 8 ori, fără să existe simţământul ca naţiunea s-a schimbat cu ceva.

    Deci comparaţille cu Statele Unite nu funcţionează nici într-un sens, nici în celălalt.

    Faptul că Statele Unite nu au o limbă oficială la nivel federal (nici măcar engleza) nu e un semn al toleranţei americane. Nici Uniunea Sovietică nu avea limbă oficială la nivel unional, şi totuşi politica de rusificare era omniprezentă la toate nivelurile – pentru că factorul etnic era o problemă în fosta URSS.

    Sunt de acord cu ideea de substrat a articolului, şi anume că limba maghiară ar trebui să aibă un statut mai bun şi nu minimal cum îl are acum – a se vedea Clujul care are 19,5% maghiari, deci nu 20%, deci legea nu obligă inscripţiile în maghiară, deci inscripţiile în maghiară nu se pun deloc.

    PS: Nu toate minortăţile americane sunt de imigranţi. Există o paralelă foarte bună între unele minorităţi din SUA şi maghiarii de la noi.

    Este vorba de amerindieni, mexicanii din Sud-Vestul SUA şi negrii din Sud-Estul SUA. Aceste comunităţi sunt vechi de cel puţin 300 de ani şi deci pot fi considerate autohtone, privind prin criterile etnicismului central-european.

  • Egy gondolat bant

    ” … nu există toleranţă faţă de ataşamentul la valorile americane.”

    Evident, am vrut să spun nu există toleranţă PRIVIND ataşamentul la valorile americane. Adică, dacă trăieşti pe acolo, cam trebuie să te ataşezi de ele.

    Răbufnirile xenofobe ale americanilor nu sunt inexistente. Cunosc o femeie care a fost insultată (aproape să fie bătută pe stradă) după atacurile de la 11 Septembrie pentru că arăta a arăboaică.

    Respectiva persoană era creştină egipteancă de tradiţie coptă – nici pe departe să fie vreo „teroristă”.

    Nu-i motiv ca la noi să fie la fel, bineînţeles. La noi să fie ca în Occident doar în ce priveşte lucrurile bune, fără a le adopta şi pe cele rele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: