Patriot sau patrio(re)tard?

Patriotismul nu se declamă, el se prezumă și reprezintă starea de normalitate. Toți suntem patrioți (cu puține excepții) și dorim binele țării (ar fi anormal să nu-l dorim), dar pe căi diferite. Și nu e nicio nenorocire că e așa.
(…)

Eu, în calitatea mea de contribuabil în România (țară în care petrec mult mai puțin timp decât în Marea Britanie) mă consider mai patriot decât foștii nomenklaturiști și securiști care au dat tunuri de miliarde de dolari de gen Bancorex sau Caritas (plătite acum de contribuabilul român) și urlă în gura mare că sunt patrioți înjurând Occidentul.

Mai grav este că acești indivizi pretind un monopol asupra patriotismului.

S-a creat chiar și un tip standard al patriotului: român pur sânge, ortodox (preferabil habotnic, din acela care-și face cruce când trece pe lângă o biserică, dar înjură în gura mare în restul timpului), anti-occidental, xenofob, antisemit, anti-mason, homofob și în general intolerant cu orice iese din tiparul acestui patriotism declamativ.

restul, in ultimul editorial al domnului Petru Clej, „Patriot sau patriotard”

Sunt de acord in proportie de 80-90% cu articolul domnului Clej. As mai fi adaugat maghiarofob si anti-rrom la tipul standard al patriotului. Plus ca exista si anti-masoni care nu sunt patrio(re)tarzi, dar mai toti patrio(re)tarzii dau vina pe o conspiratie masonica pentru starea proasta a tarii in loc sa vada care este vina romanilor.

Problema este ca, daca in occident s-a format o corectitudine politica favorabila minoritatilor de orice fel, in Romania patrio(re)tarzii au creat un alt soi de „corectitudine politica„. Cea care nu te lasa sa avansezi vreo alternativa la organizarea actuala a statului, pe motiv ca esti separatist, iredentist, vandut ungurilor. Cea care nu iti permite sa arunci nici cea mai mica umbra asupra unor „mari barbati” ai tarii precum Ion Antonescu (si/sau Nicoalae Ceausescu, depinde de orientarea politica a patrio(re)tarzilor). (In)corectitudinea politica care iti pune pumnul in gura daca permiti sa critici biserica, de parca te-ai lua de insasi religia ortodoxa si nu de o institutie religioasa care, ca orice organizatie umana, e supusa greselii.

Cam asta e atmosfera pe care patrioretarzii vor si, adesea, reusesc sa o impuna in Romania. Si impotriva careia trebuie sa luptam, inclusiv prin articole ca ale domnului Clej.


27 responses to “Patriot sau patrio(re)tard?

  • Petru Clej

    N-am mai adăugat maghiarofob și anti-rom ca să nu lungesc, dar e de la sine înțeles, iar articolele mele pe tema maghiorofobiei și anti-romi stau dovadă.

  • E. Ferencz Judit

    Şi încă un fragment din acelaşi volum:

    Mik ajunse la Cluj. În ciuda convingerilor sale, se aşeză pe o bancă tricoloră. Stătu ce stătu şi, dintr-odată, simţi că se lipise de drapelul roşu-galben-albastru, deşi nu era stemă… Apoi simţi cum flutură, la unison cu steagul. I se arătă Istoria: războaiele turceşti, 1848, Trianon, Dictatul de la Viena, reforma agrară, naţionalizarea, 1989 etc. Sute de ani, deci.
    Brusc, i se arătă şi spiritul principelui Rákóczi. Principele îl apostrofă:
    – Ridică-te de pe banca aia, boule!
    Mik îşi strânse catrafusele şi o luă la fugă.

  • Animalici20

    Ca bine le mai zici90

  • Dan Anghel

    @ E. Ferencz Judit

    Minunat citatul, teribil de amuzant:) Ma intereseaza referintele culegerii de nuvele din care este.

    @ Petru Clej

    Good point. In schimb doar as vrea sa va rog ca in mailurile pe care le difuzati cu articole de pe http://www.romanialibera.com sa adaugati posibilitatea de subscribe de la lista de difuzare.

    Diferenta dintre patriot si patriotard (imi displace profund nuanta de „retard” adaugata de olahus) e una de zgomot si de aparenta radicalizare. Spun „aparenta” pentru ca patriotul pe care il incercati sa il legitimati are aceeasi viziune romantica si perimata despre statul national pe care o aveau patriotii din a doua jumatate a secolului XIX. Nu foloseste invective si pumnul in gura, il plimba doar emotia de a se gasi pe un cal inaripat.

  • olahus

    pentru ca, vorba poetului, toate-s vechi si noua toate, uite ce ziceau mari scriitori romani despre patriotism
    http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=235&cmd=articol&id=8860
    (via Bogi)
    cu mentiunea ca nu l-as fi citat in articolul ala Eminescu. nu pe Eminescu publicistul, care a scris atat de „frumos” despre evrei. Pentru poet, tot respectul, vorba reclamei

  • Petru Clej

    Cum ați descrie relațiile dintre români și unguri? – votați în sondajul revistei ACUM

    http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt

  • Dan Anghel

    @olahus

    Da… oameni pe buna dreptate indignati si in drept sa condamne atitudini zgomotoase. Dar un approach gresit si as zice la fel de daunator. Pentru ca ajung sa cada si ei in alta extrema, cea a generalizarii, ajung sa condamne nu stiu ce trasatura de caracater „a romanilor” sau sa foloseasca eternul „romanii sunt asa si pe dincolo”. Doar pentru ca sunt cativa zgomotosi in mainstream carora li se da prea mare importanta.

  • E. Ferencz Judit

    pt. domnul Dan Anghel:
    Ferencz Zsuzsanna: La minut
    Curtea Veche, 2008

  • olahus

    Pana sa iti multumeasca Dan, iti multumesc eu, Judit, si mie mi-au atras atentia pasajele. Banuiesc ca esti ruda cu autoarea sau insasi autoarea. Site/blog are?

  • Petru Clej

    Vă invit să citiți luni 15 septembrie în http://www.acum.tv editorialul „Cum pot fi aplanate divergențele dintre români și unguri”.

  • Dan Anghel

    @ E. Ferencz Judit

    Multe multumiri:)

    PS: in primul comment pe care l-am lasat la acest post a se citi „unsubscribe” in loc de „subscribe”.

  • E. Ferencz Judit

    Autoarea este mama mea, site/blog nu are. Eu sunt doar traducatoarea.

  • generatiapatriota

    Iti propun „Tudor Gheorghe – Patriotismul, intoarcerea fiului risipitor”😉

  • olahus

    @Dan Anghel: de acord, sa nu cadem in extrema ailalta si sa zicem ca toti romanii sunt asa.

    Ca tot am vorbit despre parerea altora despre patrioti si patrio(🙂 ) tarzi sa mi-o spun si pe a mea

    Intr-o lume atat de influentata de globalizare (in bine si rau) atasamentul sentimental la tara ta si identitatea ta nationala este necesar si sanatos. Cu conditia sa fie dublat de o privire critica asupra lucrurilor care pot fi schimbate in patria ta si de o dorinta de a-ti reconsidera identitatea nationala in sens multietnic (ceea ce, in opinia mea, este un must in Romania, unde simbolurile nationale nu reflecta cu nimic multitudinea de etnii ale tarii).

    Cat despre statul national, nu stiu ce crezi tu si sunt curios sa vad ce parere ai. Eu cred ca statele nationale europene vor supravietui Uniunii Europene, cand aceasta va „crapa” (nu foarte devreme, dar nici foarte tarziu).

  • Dan Anghel

    @olahus

    Cred ca atasamentul fata de o identitate nationala, fata de tara ta (in cazul meu sa spunem „de origine”) intr-o lume globalizata (sau care merge spre globalizare) este o atitudine care tine de fiecare in parte si fata de care nu se poate emite o judecata obiectiva si universala. Si asta se leaga si de ceea ce zici in paragraful al doilea vis-a-vis de EU. Nu mi se par neaparat incompatibile (EU sau globalizarea versus atasamentul fata de o identitate nationala sa tara) cred ca depinde de domeniu. In economie asta s-ar traduce prin protectionism care e profund nefast intr-o economie globalizata, pe plan cultural cred ca nu prea are de-a face una cu alta – atasamentul poate conduce la un clash civilizational sau poate fi un atu.

    Cat despre EU nu prea sunt sanse sa crape, cum zici tu. Tocmai pentru ca bazele EU sunt piata libera si libertatea de miscare (persoane si business) si nimeni nu cred ca e atat de nebun sa vrea sa renunte la astfel de avantaje care nu conduc decat la prosperitate economica. Iar chestia cu EU ameninta identitatea nationala e complet falsa, nu exista un singur exemplu pertinent in EU care sa sustina teza asta. La termen lung nu stiu cum vor evolua lucrurile, dar nimic nu arata ca ar fi la orizont vreo problema in sensul asta.

    Cred ce cel mai important factor in toata povestea asta este felul in care s-a construit acea identitate nationala si asta inca e greu sa o sistematizam legat de identitatea romana. Daca s-a construit bottom – up atunci are sanse sa supravietuiasca mult si bine, daca s-a construit top – down atunci intr-o zi va disparea (identitatea nationala zic). Iar revenind la natiune romana si statul national roman am propriile mele opinii in care exista o parte de rationalitate si o parte emotionala, nu sunt deloc fan al ideii de „natiune romana” iar ideea de „stat national roman unitar si indivizibil” imi displace la fel de profund, visceral de profund. Identitatea regionala in Romania cred ca are mai multe sanse de viata decat cea nationala pe termen lung, iar intr-o astfel de perspectiva statul poate deveni irelevant. Din perspectiva dreptului international Transilvania a fost prada de razboi, nimic mai mult, daca asta mai are vreo relevanta dupa aproape 100 de ani habar nu am, dar ceva imi spune (ratiunea sau sentimentul, e greu de spus care dintre ele e preponderent) ca identitatea transilvana se va redescoperi bottom – up iar daca asta se va intampla vreodata atunci actul de formare a statului roman se va spulbera in eter:)

  • Petru Clej

    Citiți articolul „Cum pot fi aplanate divergențele dintre români și unguri”

    http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php

  • E. Ferencz Judit

    Domnule Clej,
    mai în glumă, mai în serios: renunţarea la obiceiul sau, mă rog, fudulismul (termenul vă aparţine) de a scrie numele înaintea prenumelui poate n-ar contribui totuşi substanţial la aplanarea divergenţelor. Mai cu seamă pentru că nu este vorba de vreo pedanterie obsesivă. În limba maghiară, adjectivul precede substantivul determinat, deci şi numele propriu, respectiv prenumele. Inversarea ar fi contra firii (limbii maghiare). Serios. Cât despre pretenţii, din câte ştiu eu, liderul UDMR a fost singurul care a cerut public să nu mai fie numit „domnul Bela”.

  • Petru Clej

    Nu mai revin la explicație, ar fi inutil, mă întreb de ce europenii (care-și scriu TOȚI mai întâi prenumele) nu înghit această pedanterie de a considera numele propriu substantiv determinat.

    Cu alte cuvinte, de ce TOȚI ungurii acceptă să fie Bela Marko sau Ferenc Gyurcsany la Bruxelles și dintr-o dată își aduc aminte de „gramatică” (de fapt pedanterie) la Budapesta și București?

  • E. Ferencz Judit

    1. Nu ştiu ce anume înghit europenii (TOŢI), dar tind să cred că nu reflectează cu toţii asupra unor probleme gramaticale.
    2. Poate ar fi instructiv să-i întrebaţi pe TOŢI ungurii. Sau cel puţin un eşantion reprezentativ pentru populaţia maghiară care-şi aduce aminte de gramatică exclusiv la Budapesta şi Bucureşti, ignorând-o cu desăvârşire în mai marile capitale europene.

  • Petru Clej

    Ca să fiu și mai explicit: de ce nu ridică obiecții ungurii de fiecare dată când sunt numiți în forurile occidentale (oricare ar fi ele) după formula occidentală (prenume, nume) și își aduc aminte de „gramatică” (i.e. pedanterie) numai la Budapesta și București?

    Nu e ridicol să fii Bela Marko pretutindeni în lume, dar să ții cu pedanterie la a fi numit Marko Bela la București?

    E chiar atât de greu de înțeles?

  • E. Ferencz Judit

    Este lesne de-nţeles, precum şi contrariul. Pedanteria sau obstinaţia de a scrie numele într-un anumit fel nu ţine de psihicul colectiv al maghiarimii şi chiar nu cred că este factor generator de tensiuni interetnice. Singurii care au de suferit sunt prezentatorii de ştiri care se mai bâlbâie puţin. Dar în aceeaşi ordine de idei, aş vrea şi eu să găsesc un forum unde le-aş putea propune finlandezilor să reunţe la vocalele lor imposibile.

  • Petru Clej

    Comparație falsă și neînțelegere crasă. Vizitați paginile de internet ale Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European, Curții Europene de Justiție, Consiliului Europei, etc, și o să constatați că acolo nimeni nu dă doi bani pe „gramatica” (pedanteria) ungurească.

    Faceți o vizită la Bruxelles sau Strasbourg și vedeți cum sunt scrise numele ungurești pe ecusoane.

    Acum finalmente poate înțelegeți ce vreau să spun că să vedeți că e vorba de o pedanterie complet nesemnificativă la scara Europei, unde NIMENI nu-și mai scrie așa numele.

  • E. Ferencz Judit

    Cred că trebuie să punem punct, domunle Clej. Deveniţi agresiv. Repetaţi anumite chestii cu obstinaţie şi nu, nu înţelegeţi nimic.

  • calin

    as vrea sa aflu parearea voastra despre garda maghiara…
    aia sunt buni,nu?aia au voie sa fie patrioti,din cate vad.
    sa nu-mi spuneti ca aia sunt in ungaria,si voi vorbiti doar despre romania…

  • Petru Clej

    Doamnă E. Ferencz Iudit, aceleași pedanterii le repetați și dumneavoastră nu numa cu obstinație, dar și cu fudulism provincial.

    Să vă dau un exemplu ca să vedeți cât de ridicolă e obstinația dumneavoastră.

    Când se prezintă lista comisarilor europeni, credeți că Laszlo Kovacs va insista să ca între cei 27 doar numele lui să fie scris nume-prenume pentru că „așa e corect gramatical”?

    Faceți această uriașă confuzie între aspectul de fond – gramatical – și cel formal – al prezentării. Eu mă refer la prezentare. Duceți o luptă perdantă, cum spunea și Gyula Keszthelyi în articolul său http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=7698

    Vă las cu pedanteria dumneavoastră – singurul lucru pe care l-ați reținut din acest articol – să discutați cu cei pe care de fapt îi preferați – naționaliștii de mucava români cum este acest „Calin”- cu întrebările sale stupide.

    Dacă n-aveți nevoie de prieteni, poate vă mulțumiți cu dușmani (și pedanterie).

  • atol

    Ce vor de fapt ungurii nu este nici ideea europeana si nici alte idei marate de acest fel. Ei vor macar o parte din ce au avut inainte de Trianon. Asta este. Toate discutiile lor asa zis intelectuale despre specificul Transilvaniei ca zona de complementaritate, ca o zona cu o populatie cu o mentalitate diferita ca cea din vechiul regat, toate povestile din reviste gen „Provincia”, Asociatia Pro Europa etc., etc. au ca finalitate acest obiectiv. De aceea vaneaza intelectuali romani care sa isi dea cu parerea cu privire la cat de superiori sun ardelenii.

  • stefan

    Apai io am urmatoarea OBSERVATIUNE :Din prima clasa primara pina la facultate{pe care nu am facut-o,ha ha ha.] ma striga dascalu din catalog incepind cu NUMELE si dupa aceea,tirziu nevenindu-i sa creada ca pot balmaji romaneste striga si prenumele.Daca dascalii ase va strigau si pe voi ceilalti de ce o intoarceti in societyate.De ce va repudiati dascalii????.Pentru mine e o enigma adeca sarada.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: