Monthly Archives: Ianuarie 2009

Înţelegerea începe de la limbă

Scurt şi la punct: revin pe blogCampania s-a terminat, alegerile s-au terminat, negocierile s-au terminat. Chestiunile spinoase al relaţiilor interetnice însă nu s-au terminat, şi nici nu se vor termina prea curând. Aşa că e timpul să mai reînvigorăm puţin discuţiile noastre.

Aşi începe prin a publica aici un post apărut pe blogul meu de campanie la data de 23 octombrie 2008. Textul se leagă de propunerea preşedintelui UDMR, Béla Markó, ca şi elevii români să înveţe limba maghiară în locurile unde populaţia este mixtă. O propunere foarte controversată în acele momente de tensiune maximă a campaniei, însă şi una care ar trebuii discutată şi în momente mai liniştite, cu capul limpede. De acea vă rog acum să (re)citiţi textul meu, şi să vă spuneţi opinia în comentarii:

„Marele scandal în jurul declaraţiei preşedintelui UDMR Béla Markó e de fapt un scandal artificial. După cum spunea Mihai Hurezeanu alaltăieri la Realitatea Cluj: „se scapă şansa unei discuţii reale despre această chestiune”.

Învăţarea reciprocă a limbii este un lucru absolut firesc în regiuni multietnice din numeroase ţări europene şi nu numai. De exemplu: în Belgia flamanzii învaţă franceza, în Quebec (Canada) francofonii învaţă engleza iar anglofonii din Ontario (Canada) învaţă limba franceză, in Elveţia cele trei limbi folosite curent (germana, franceza, italiana) sunt invatate de către cele trei comunităţi în funcţie de componenţa etnică a cantonului (zonei) de referinţă. La fel se întâmplă şi în Finlanda, unde limba suedeză (limbă oficială pe lângă cea finlandeză, deşi populaţia suedeză este 5,5% din total) este învăţată şi de către finlandezi în cazul comunităţilor mixte.

Cunoaşterea limbii celuilalt ajută foarte mult la cunoaşterea reciproca a culturii, civilizaţiei. Cunoasterea reciproca duce la intelegere. Reciprocitatea însă lipseşte aproape total la noi. Maghiarii din România nu sunt înţeleşi de către majoritari în primul rând pentru că acestia nu le înţeleg limba, nu înţeleg majoritatea comunicării lor, presa lor, literatura lor, discuţiile lor, forumurile lor, blogurile lor, etc.
Accesul limitat al vorbitorilor doar de limba română la informatiile în limba maghiară a dus inevitabil la o lipsă parţială sau uneori totală de întelegere, de cunoaştere, de colaborare.

Astfel aproape toate informaţiile care ajung la români despre maghiarii din România ajung distorsionate. Nu de puţine ori se întâmplă aşa doar din reaua voinţă a presei centrale de la Bucuresti. Majoritatea celor din Bucureşti care scriu despre maghiari, despre UDMR, despre autonomie nu înţeleg limba, nu ştiu detalii, nu ştiu dedesubturi, nu ştiu mai nimic şi nici nu vor să afle despre ce înseamna moştenirea comună ardeleană.

Învăţarea, chiar şi opţional, a limbii maghiare de către elevii români ar deschide noi ferestre, şi ar putea fii un nou capitol în relaţiile interetnice din Ardeal. Nimeni nu ar avea nimic de pierdut. Ce ar pierde un elev sau student român dacă ar afla mai multe despre vecinul său, despre colegul de fotbal, sau despre prietena sa?

Trebuie să ne cunoaştem mai bine. Trebuie să ne cunoaşteţi mai bine. Maghiari cunosc limba română, cultura română, literatura română, mentalitatea românilor, etc. Dar convieţuirea în comun înseamnă şi cunoasterea de către români a culturii maghiare, a mentalităţii maghiare, a moştenirii maghiare.

Conlocuirea armonioasă presupune respect reciporc. E greu să respecţi ceva ce nu cunosti, ceva despre care auzi numai scandaluri isterice naţionaliste la tv. Sunt absolut sigur că dacă tinerii români din comunităţi interetnice ar cunoaşte limba maghiară mentalitatea lor faţă de minoritari s-ar schimba radical.

Toate partidele se luptă pentru electoratul în descompunere a PRM. Se licitează şi supralicitează cu declaraţii antimaghiare. Asistăm la o cursă între partide pentru votanţii naţionalisti care compun o masă din ce în ce mai mică, dar încă deloc de neglijat a electoratului românesc. Se ajunge în 3 minute de la cerinţa cunoaşterii reciproce la iredentism, la extra-folositul pericol asupra integrităţii teritoriale a României. Deja îmi vine să râd la astfel de declaraţii. De 18 ani aud numai de pericolul maghiar la orice doleanţă minusculă.
Cum ar afecta integritatea teritorială a ţării dacă copiii români ar învăţa limba maghiarilor in cele (aprox.) 30% din localităţile Transilvaniei unde maghiarii sunt într-un procent semnificativ?
Când scăpăm de astfel de isterii caraghioase?

Cred în introducerea limbii maghiare ca materie opţională (repet: opţională) în şcolile din localităţile unde maghiarii au un procent semnificativ (de minim 10-20%). Sunt sigur că ar fiemulţi care ar trăi cu şansa de a-şi cunoaşte trecutul (cei mulţi din familii mixte, sau cu strămoşi maghiari) sau prezentul (cei interesaţi sincer de conlocuitorii minoritari).

Înţelegerea reciprocă reală începe de la cunoaşterea limbii celuilalt, pentru că astfel se deschide o lume întreagă, lumea celuilalt. Am învăţat asta pe pielea mea.”

Anunțuri