Apostu sfidează maghiarii şi moştenirea maghiară a Clujului

Redau aici un comentariu al lui István apărut la un post precedent, şi apoi o să adaug şi comentariul meu.

„2 motive care mă întristează în seara asta. E legat de ştiri despre Cluj, modernizarea centrului mai exact.

1. S-a declarat deja, că pe monumentele istorice plăcuţele vor fi în română, engleză şi franceză. Când primarul Apostu a fost întrebat de ce nu şi în maghiară, acesta a spus că limba maghiară nu este de circulatie internaţională. Bine că româna îi, că dacă nu, nu se scria nici în română.
Apostu pălmuieste 19% din populaţia Clujului. Bine că scrie în franceză, că doar sunt mai mulţi francezi în Cluj decât unguri. Pe vremea lui Funar nu aveai la ce sa te aştepţi, dar acum? Văd cu tristeţe că „bunele obiceiuri” naţionaliste se sting greu.

2. Se aduce exemplul Sibiului, unde tăbliţele sunt tot în 3 limbi, tot în cele 3 limbi menţionate mai sus. Însa acolo traiesc 2-3% unguri. În Cluj este alta situaţia, e alta moştenirea. Cu toate acestea, la intrare în Sibiu, pot citi şi pe ungureste “bun venit”. În Cluj nu. O să învăţ limba chineză ca sa mă simt bine primit (pe chineză scrie).

Totuşi mă întreb de ce nu se scrie şi în ungureşte? E vorba de câteva rânduri, e vorba de câteva cuvinte care nu ar însemna mult pentru majoritate, dar ar însemna enorm pentru minoritate. Ei bine, lucruri de genul asta mă face să nu mă simt “acasă” în România.”

Fiind total de acord cu comentariul prietenului meu, menţionez că în Cluj, politica de sfidare a maghiarimii, a unei cincimi de populaţia oraşului, a 60.000 de persoane, nu a încetat niciodată.

Marea majoritate a clădirilor monumente istorice care vor primii tăbliţe au fost construite de familii maghiare, o bună parte nici măcar nu au nume româneşti. Dacă nu de dragul maghiarilor clujeni care la-au votat (parcă nu ar fi absolut logic), măcar de dragul turiştilor maghiari. 70% din turiştii care vin la Cluj sunt turişti din Ungaria. Clujul face bani frumoşi din sutele de autobuze maghiare care sosesc la Cluj plin de turişti in fiecare an. Clujul este un simbol în cultura maghiară, catedrala gotică, statuia şi casa lui Matei Corvin, universitatea, oraşul în sine sunt parte a moştenirii maghiare mondiale. Să nu mai vorbesc de cimitirul Hajongard (cimitirul central) în care şi-au făsit locul de veci unele dintre cele mai mari nume din literatura, ştiinţa, politica, istoria maghiară. E o totală aberaţie să ignori  sute de ani de istorie.

Această politică de a ascunde moştenirea maghiară evidentă, caracterul bilingv româno-maghiar evident al oraşului a devenit o tradiţie funariană urmărită cu aceaşi tenacitate şi de PD-L, şi de Boc, şi acum şi de Apostu.

Domnule primar Apostu: nu mai veniţi anul viitor la serbarea de 15 martie. Nu are rost să ne minţiţi cu respectul dumneavoastră.


36 responses to “Apostu sfidează maghiarii şi moştenirea maghiară a Clujului

  • olahus

    bravo, Istvan, bine punctat. Niste autoritati care nu au curajul sa isi asume istoria orasului de care il reprezinta, ba chiar procedeaza la stergerea ei simbolica, nu ar trebui sa fie realese de catre cetateni.

    Olahus, etnic roman

  • olahus

    PS: ar fi de aflat daca in Sibiu placutele nu sunt cumva si in germana, limba materna a putin peste 1 (UNU)% din populatie. Cel putin tablitele de la intrare sunt in aceasta limba, a se vedea aici

  • Tihi

    Tudor Sălăgean, şefului Secţiei de Istorie din cadrul Muzeului Naţional de Istoria a Transilvaniei a declarat:

    În municipiul Cluj-Napoca există 363 de monumente istorice, din care 43 sunt de valoare naţională şi internaţională, potrivit lui Apostu. Majoritatea monumentelor au fost construite pe vremea Imperiului Habsurgic, conform spuselor

    „Majoritatea absolută a monumentelor istorice din Cluj-Napoca au legătură cu trecutul românesc german şi maghiar. Mi se pare potrivit ca plăcuţele să aibă inscripţii în română, engleză, maghiară şi germană, dat fiind că marea lor majoritate au fost construite pe vremea Imperiului Habsburgic şi a dualismului austro-ungar”, a afirmat Sălăgean.

    Aşa le vrea însă primăria:

    http://www.clujeanul.ro/cluj/placute-pentru-cladirile-monument-istoric-din-cluj-napoca-4308431/poze/?type=main_picture&ptr=-1

  • olahus

    Jos palaria pentru domnul Salagean, un adevarat profesionist al istoriei!

  • Lolka

    Istvan nu are dreptate. In Sibiu, de exemplu pe biserica catolica din Piata Mare, este o tablita, cu cel putin patru limbi, printre care si limba maghiara! Am sa fac o poza saptamana viitoare cand ma deplasesc acolo, si o sa vedeti.

    Trebuie neaparat bombardat pe Domnuleprimar.ro, si prin telefon.

  • turnofftheglory

    Hm.

  • Petru Clej

    Dacă duminică ar avea loc alegeri prezidențiale pentru ce candidat ați vota?

    Votați în sondajul revistei ACUM

    http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=536

  • fanitza

    cool măi băiatule! iarăşi ai succes în a mă face să râd!

    în primul rând lui ştefan:

    „Când primarul Apostu a fost întrebat de ce nu şi în maghiară, acesta a spus că limba maghiară nu este de circulatie internaţională. Bine că româna îi, că dacă nu, nu se scria nici în română.”

    păi româna e limba oficială a statului care deţine monumentele respective. şi face exact ce vrea cu ele. dacă vrea le strămută, ca pe vremea lui ceauşescu. dacă vrei să scrii nu ştiu ce pe ele, cumpără-le şi e dreptul tău să scrii pe ele ce îi vrea!😉

    apoi lui tihamer:

    citeşte asta dacă mai ai dubii că statul ar fi un afacerist prost!😀

    http://bloombiz.ro/finante/investitia-ford-in-romania-o-gluma-amara

    doar nu te aştepţi să ştie profita de pe urma potenţialului turustic.

    2. „catedrala gotică” nu e catedrală, necunoscătorule, ci o simplă biserică! dacă nici ai voştri nu vă respectă, de ce să vă respecte statul român?

  • George Ionut Trif

    „1. S-a declarat deja, că pe monumentele istorice plăcuţele vor fi în română, engleză şi franceză. Când primarul Apostu a fost întrebat de ce nu şi în maghiară, acesta a spus că limba maghiară nu este de circulatie internaţională. Bine că româna îi, că dacă nu, nu se scria nici în română.”

    Româna e limbă oficială a ţării, dupa art. 13 din Constituţie. nici nu trebuie sa fie limbă de circulaţie internaţionlă pentru ca ea sa apară pe o plăcuţă in public.

    19% din clujeni sunt „unguri” dupa cum aţi spus şi d-voastră, ei bine, şi ei au cetăţenie română deci vorbim de fapt despre români. Pentru un român, că e franceză sau maghiară e tot acolo, doar tot o limbă străină e, diferită ce-i drept, dar străină.

    Dacă acei 19% dintre „ungurii” ar avea şi cetaţenie maghiară, ai avea dreptate, altfel vorbim despre etnii si nu despre cetăţenii.

    Are dreptate d-nul Sălăgean, ar trebui scris si in maghiară acolo, dar nu pt. cei 19% de CETĂŢENI ROMÂNI care sunt de etnie maghiară, ci pentru ceea ce reprezintă monumentele.

    Pentru un cetăţean român, nu văd care ar fi problema scrierii in aceste 3 limbi: româna, engleza şi franceza. Eventual necunoaşterea uneia dintre ele ar fi o problemă.

    O ultimă observaţie cu privire la ” caracterul bilingv româno-maghiar evident”. Sunt absolut convins că mai mult de 19% din populaţia oraşului cunoaşte limba engleză, şi mai mult de 19% vorbeşte şi limba franceză. Caracterul bilingv român-englez şi român-francez este mult mai evident în aceste cazuri.

  • dadatroll

    Mey, daca unguru stie care sunt monumentele alea ca el lea facut la cei mai trebuie mey placuta? Placutele sunt pentru romani mai ales pentru aia care nu e din Cluj Napoca casa afle carei monumentu. Da ma tem ca pana la urma cu nivelu de incultura si analfabetism pentru romani va trebui sa le puna o poza pe placuta. In limba romana poza binenteles, mama lor de unguri care e prost si ma enerveaza.

  • clistene

    E un etern joc de ping-pong in ceea ce priveste, atat sfidarea minoritatii maghiare, cat si a romanilor.

    In Cluj Napoca sunt monumente istorice ( si aici ma refer cu precadere la monumentele religioase) unde placutele sunt scrise intr-o singura limba: Maghiara. Nu cred ca acestea vor suferi foarte curand de o „traducere si adaptare” in limba romana. Dar na… Biserica, orice brand ar purta, mai ramane o institutie autocefala, cu propriile reguli.

    @ István

    Analiza de text🙂 – Referitor la „Când primarul Apostu a fost întrebat de ce nu şi în maghiară, acesta a spus că limba maghiară nu este de circulatie internaţională. Bine că româna îi, că dacă nu, nu se scria nici în română.” In compararea limbii Romane cu limba Maghiara in acest context, tinzi sa uiti de anumite variabile. Cum spunea si George mai sus „Româna e limbă oficială a ţării, dupa art. 13 din Constituţie. nici nu trebuie sa fie limbă de circulaţie internaţionlă pentru ca ea sa apară pe o plăcuţă in public”. Cred ca de fapt Maghiara era in cadrul acestei afirmatii plasata in clusterul lingvistic format din Engleza si Franceza. Unde pierde fara drept de apel.

    Dar daca e sa respectam istoria patrimoniului cultural al centrului vechi Clujean, Maghiara si Germana ar trebui sa figureze alaturi de cele 3 limbi. Curiozitatea mea ar fi care sunt aceste 135 de monumente afectate de aceasta „ciuntire” (dintr-un total de 363).. unul este deja adjudecat: ruinele romane ale orasului Napoca.

  • Anonimus

    In Ro se pune problema placutelor – traducerea lor in maghiara samd. pe buna dreptate, intr-o oarecare masura. insa mi se pare ca se face caz un pic cam mult de chestia asta. se dramatizeaza un pic mai mult decat chiar ar fi cazul…

    ar trebui sa vedem ce se intampla si in tara vecina (http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-05-09&id=27474), unde autoritatile tolereaza cu ”zel” grupari paramilitare de ”salvare a natiunii” (de cine??? nu se stie…)
    pe langa flacaii astia in uniforma, militarizati, extrema dreapta din Ro (sau vadim) sunt personaje de desene animate….

    la noi se ”tipa” pt niste placute. imi inchipui ce s-ar intampla daca am avea grupari de extrema dreapta dintr-acestea care ar defila si s-ar antrena (militar!!!) in vazul lumii… (pe langa garda maghiara, extrema dreapta si din ro sau vadim sunt personaje de desene animate)

    nu inteleg de ce nu se ridica problema si la nivel UE – cum de un stat membru tolereaza asemenea manifestatii, grupari care isi asuma atributii care cad in sarcina institutiilor statului?!

    poate ar tb intrebati si domnii tokes si sogor ce parere au despre ce se intampla in tara vecina, inainte de a ”tipa” ca se simt amenintati in Ro…

    poate ne spune Istvan, oare ro din Ardeal nu ar tb sa se simta in nesiguranta cu o asemenea ”armata” in vecini?

  • Czika Tihamér

    Scuză-mă, dar ce legătură au organizaţiile neofasciste maghiare sau chiar cele româneşti cu obicetul acestui post?

    De ce când e evident o vină a unei administraţii naţionaliste româneşti, intotdeuna se schimbă subiectul pe ce e în Budapesta cu neonaziştii maghiari? E deja jalnic, că tot veniţi cu extrema dreaptă maghiară. Da ea există, cum există şi Noua Dreaptă sa Garda de Fier. Şi, ce legătură am eu, sau maghiarii din Transilvania cu asta?

    Mă doare fix în c@r ce e la Budapesta, cum mă doare cam tot acolo ce e în Sofia, Istambul sau Belgrad.

    Pe mine mă interesează ce e în România, ce e în Transilvania, ce e în Cluj. Şi în Cluj e un naţioanalism anti-maghiar deschis. Din păcate nu prea s-a schimbat mult cu plecarea lui Funar. Au rămas acolo toate inscripţiile instigatoare anti-maghiare pe statui, nu s-a pus tăbliţă bilingvă la intrarea în oraş, iar acum se încearcă falsificarea istoriei oraşului, sfidarea trecutului ei, sfidarea maghiarilor clujeni. Asta e obiectul acestui articol, şi vă rog să rămânem aici.

  • István

    Guys,

    Cunosc Constituţia României, ironia sorţii, chiar dl. Boc o preda la facultate..în 2 semestre.

    Da, aveţi dreptate, statul are tot dreptul sa nu scrie în ungureşte pe plăcuţe. Însă, dacă nu o face, atunci ii rog pe acei domni s-o lase mai moale cu discursuri genul ” Clujul e un oraş multicultural, diversitatea este o valoare etc.”

    Chiar nu se vede? Repet, dacă intr-adevăr s-ar dori rezolvarea conflictelor etnice, s-ar acorda o mult mai mare atenţie acestor chestiuni. Dar nu se doreşte! Ni se aruncă în faţă răspunsuri funariene gen. limba maghiară nu este de circulaţie internaţională. Că ungurii înţeleg româneşte şi cu asta basta, să le fie deajuns. Aşa sprijină statul păstrarea identităţii şi încurajează multiculturalitatea în Cluj. De ce s-a putut la Sibiu dar la Cluj nu?
    Ce ar fi dacă s-ar propune să se pună tăbliţe doar în engelză, că oricum majoritatea populaţiei înţelege engleza? Cum v-aţi simţi? Pentru noi e şi vorba de moştenire istorico-culturală a acestor monumente. Suntem legaţi sufleteşte de ele, ele reprezintă un motiv important al existenţei noastre aici.

    De ce nu se scrie şi pe nemţeşte? Se uită faptul că în Cluj trăia o comunitate importantă de saşi şi nemţi. Memoria lor oare nu merită câte o tăbliţă?

    Problema inscripţiilor pe bisericile ungureşti există. Sunt de părere că ar trebui luate măsuri urgente pentru a se pune tăbliţe bilingve.

    Şi totuşi nimeni nu a răspuns la întrebarea pe care am pus-o. DE CE se întâmplă asta? E vorba de 2 rânduri. De ce ar zgâria pe ochi aceste tăbliţe?

    Daca voi mergeţi în Bulgaria de exemplu si vreţi să mâncaţi la un restaurant şi vedeţi 2 restaurante. Unul e scris şi pe română altul nu. Care o să vi se pară mai simpatic? Nu vă pare bine că scrie şi în româneşte, adică nu vă mângâie la suflet oarecum? Cam aşa pot exemplifica situaţia noastră să înţelegeţi cât mai clar, sper.

    E şi o chestie turistică, de cerere şi ofertă. Dacă majoritatea turiştilor sunt unguri, este încă un motiv în plus ca să pui tăbliţe şi în ungureşte. Vezi situaţia cu bulgarii. Bulgarii şi-au dat seama de asta de ceva vreme. Să vedem când se va întâmpla asta şi la noi.

    Seara bună tuturor,

  • Czika Tihamér

    Apărut az în Ziua de Cluj:

    Directorul general al agenţiei clujene de turism Eximtur, Lucia Morariu, ne-a declarat că, “în locul autorităţilor”, ar scrie pe plăcuţe, “în mod ferm”, şi în limba maghiară. “Desigur că ar trebui scris şi în maghiară. In mod ferm. Sunt foarte mulţi turişti din Ungaria. Noi ştim cine vine în Cluj şi cine sunt potenţialii turişti. Ungaria e ţară vecină, să nu uităm de legăturile istorice şi culturale. Dacă ar fi cei mai mulţi turişti din China, ar trebui să scriem şi în chineză. Aşa, cred că ar trebui să scriem şi în maghiară, pentru ca turiştii să fie informaţi şi să poţi să le iei bani, în ultimă instanţă”, ne-a declarat directorul general Eximtur.

    Potrivit directorului executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Cluj, Codrea Pop, ne-a declarat, ieri, că în primul trimestru al anului, cei mai mulţi turişti au fost din Italia, urmaţi, la mică distanţă, de cei din Ungaria. “Până acum, cei mai mulţi turişti erau din Ungaria, însă, în majoritate, tranzitează Clujul”, ne-a declarat Pop.

    Din punct de vedere al istoricului, ar fi binevenite şi plăcuţe în limba maghiară, susţine directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Viorica Crişan. “Amplasarea plăcuţelor pe monumentele istorice e obligatorie, este şi prevăzut în Legea monumentelor ca acestea să fie marcate. Acest lucru trebuia făcut mai demult”, a declarat istoricul clujean, precizând că amplasarea de plăcuţe în limbi de circulaţie internaţională este salutară. “Intenţia de a amplasa şi plăcuţe în limbi de circulaţie internaţională este corectă. Ideea de a trece inscripţiile şi în limba maghiară nu ar fi rea. Avem mulţi turişti din Ungaria. Şi noi, când vom deschide muzeul, la unele expoziţii ne gândim să avem inscripţii şi în limba maghiară”, ne-a declarat Crişan.

    link: http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=24385

  • Dubios dom`le « Parablog

    […] mai 9, 2009 Stiti ce e dubios la aceasta  pagina? […]

  • eu

    Prea mult zgomot pt. nimic, dragilor. Daca problema voastra e in ce limba scrie pe niste amarate placute de pe monumente, inseamna ca o duceti prea bine, aveti bani la greu, timp la fel, sunteti in general foarte fericiti, va este asigurat viitorul si viata voastra e suficient de plictisitoare incat sa sariti cu posterioru-n sus de la niste maruntisuri de astea. Bravo voua daca este asa. Noi, in schimb, astia majoritari, avem altele pe cap, nu prea ne intereseaza in ce limba scrie prin diverse locuri.

  • Czika Tihamér

    @ eu

    Bagatelizarea sensibilităţilor minoritare, a intereselor etnice sepcifice prin chestiuni sociale este un truc foarte vechi şi deja foarte plictisitor.

    Da, şi nou ne pasă de copii, de salairu, de condiţia în spitale, şcoli, de mediul înconjurător, de pensii, de infrastructură şi restul. Da.
    Însă noi suntem şi minoritari, şi avem şi alte interese, pt. că în cazul nostru nu e ceva absolut normal şi logic (cum este în cazul majoritarilor) să trăieşti într-o societate unde limba ta, indentitatea ta este respectată pretutindeni unde trăieşti. Din păcate. Vouă nu vă pasă de chestiuni etnice, lingvistice pt. că nu aveţi aceste probleme. Le aveaţi înainte de 1918, şi atunci v-a păsat.

    Este atât de simplu. Vreţi nu vreţi, asta nu o să înceteze. Egalitatea începe nu numai în spitale, şcoli şi pensii. Egalitatea începe prin respectarea indentităţi la acelaşi nivel.

  • O.Kiss

    in romania se merge pe principiul „ciocu mic acum noi suntem la putere”!😉 – a se citi „transilvania este acum in romania”!

  • eu

    @Czika Tihamér, nu am vrut sa bagatelizez nimic, doar imi puneam intrebarea de ce pe unii concitadini ai nostri ii preocupa astfel de probleme. Nu sunt mare fan Apostu, dar nici nu regret ca l-am votat, are altele de rezolvat, mai importante decat placutele alea (asta din pct. meu de vedere). Sper, totusi, sa tina cont si de opiniile „minoritare” si trebuie sa recunoastem ca orasul nostru s-a dezis de peremisti cu nationalismul lor absurd..
    In rest, mersi pt. explicatii si succes in continuare in demersurile voastre!

  • István

    @eu

    Corect, are alte treburi de rezolvat…deci, de ce să-şi facă probleme cu votanţii unguri pentru o problemă banală ( să pune şi în limba maghiară), dar cu atât mai iritantă pentru noi.

    Întreb a 3-a oară. DE CE nu şi în maghiară asta? Ar fi adus clar voturi ungureşti şi el ştia asta, pe lângă motivele expuse deja. Ar fi fost un pas spre normalitate, spre întărirea încrederii ungurilor în majoritate, în Cluj. Dar nu s-a făcut. Dar trăim într-un oraş multi cultural, nu?

    Există un singur motiv, din câte văd eu…

    De multe ori ni se reproşează că România are alte priorităţi, mai importante de rezolvat. În această ordine de gândire ar trebui să se amâne orice fel de cereri până ce… se rezolvă problemele de prioritate adică până ce …trăim bine🙂
    Să fim serioşi, voi când credeţi că vom ajunge la acel stadiu, pentru că eu nu îmi dau seama? Eu trăiesc acum, şi nu peste 10 sau 20 de ani.
    Şi încă ceva cu prioritatea… în anul 1998 eram tot într-o criză economică. Ştiţi cu ce se ocupau în Parlament guvernanţii, care a fost una dintre problemele cele mai controversate? Dacă să se voteze sau nu interzicerea folosirii simbolurilor naţionale în public (evident cu o tentă anti-ungurească, că nu cred că ar fi avut ceva cu steagul bulgar sau ucrainian). Tihi, corectează-mă dacă greşesc, tu ştii mai bine.

  • Raven

    Eu zic să încercăm să vedem partea bună a lucrurilor. Un ardelean român care nu ştie maghiară, nu cunoaşte aproape deloc istoria locurilor în care trăieşte. El învaţă la şcoală materia Istoria Românilor, unde majoritatea referirilor la Transilvania sunt legate de ocupaţia maghiară şi austriacă, asuprirea ţăranilor de grofi şi răscoale, „jugul austro-ungar” care a fost „mai greu decât dominaţia otomană din Principatele Române”, maghiarizarea forţată a populaţiei românofone. Absolut nimic despre istoria regiunii şi trecutul ei excepţional, nimic despre lucrurile care îi leagă pe ardeleni, orice limbă ar vorbi.

    Aşadar, nu este de mirare, că oamenii ajung să ignore sau chiar să dezvolte aversiuni faţă de monumentele care amintesc de istoria Ardealului. Sunt o mulţime de exemple de biserici lăsate în paragină, de case nobiliare transformate în cămine culturale sau terase. Până nu demult, Funar căuta vestigii daco-romane tocmai sub statuia lui Matei Corvin.

    Prin urmare, cred că este un mare progres dacă acum primăria din Cluj a recunoscut că acele monumentele din perioda austro-ungară prezintă un interes turistic, sunt valoroase pentru oraş şi merită marcate şi puse în valoare. Este un pas important, un semnal că mentalităţile se schimbă şi, treptat, se va ajunge şi la plăcuţe în limba maghiară. Noua generaţie este mai deschisă (de exemplu, în ep. 5 din producţia HBO Stand-up Cafe, Patricia Nedelea ironiza lipsa limbii maghiare de pe panoul de la intrarea în Cluj), sunt tot mai mulţi cei care nu mai înghit nemestecată toată propaganda care le este băgată pe gât şi încearcă să-şi găsească ei propriile răspunsuri.

  • Kaméleon

    Ungurii din aşa zisa „ţara mamă” ne „urăsc” pentru că suntem „români”, iar românii de pretutindeni ne „urăsc” pentru ca suntem „unguri”!

    Asa-i că n-avem ţară în care să ne simţim bine? Aşa-i că suntem „bozgori”?

    Nu am citit rândurile de mai sus „că cam” ştiu ce replyuri se dau de obicei… la un post de genu’ acesta. I’m not gonna FURTHER ruin my evening…

    Oricum… nu ştiu şi nu-mi pot da seama cu se simte românul când vede un înscris în limba maghiară. Că nu-s majoritar, n-am fost şi nu voi fi…

    Ceea ce e trist însă, că tocmai acolo se respectă litera legii unde dacă – să zicem – nu s-ar respecta, ar fi un gest de omenie. Nimic mai mult. Un gest de recunoaştere. Let bygones be bygones… The rest is history…

    Toţi românii ripostează cu „păi stai domne că eşti doar etnie, nu eşti nu-ştiu-cum ca să nu ştiu ce… da ce vreţi?!?! ai doar 19%…” ş.a.m.d.

    E porcăria aia cu capra vecinului… Aşa sunteţi voi ca naţie, de fire… You can’t help it…

    Dar ştiţi ce? NU VREM PLĂCUŢE!!! E dureros să nu fi „recunoscut” ca parte vitală a acestui oras, dar e şi mai dureros să vezi eventualele plăcuţe mâzgălite cu spray. Aşa că… mai bine fără…

  • Lolka

    Dragilor!

    Argumentele primarului Apostu gen „Cînd maghiara va deveni limbă de circulaţie internaţională, va apărea şi pe plăcuţe. Eu respect turiştii maghiari, dar sînt convins că aceştia cunosc limba engleză sau franceză” sunt din cel puţin două motive false.

    Sar peste primul, cu sfidarea minorităţii etc., pentru că chiar şi un primar cu tendinţe naţionaliste ar trebui să se gândească cel puţin la al doilea.

    Adică, plăcuţele sunt în primul rând pentru turişti, deci dacă vrem bani de la turişti oferim lor informaţii în limba lor. Aşa se explică de ce Hajduszoboszló are un site (http://www.hajduszoboszlo.hu/) în ŞAPTE limbi, inclusiv în ROMÂNEŞTE.

    Aşa se explică, de ce la Dijon (oraş înfrăţit cu Cluj) de exemplu, sunt tăbliţe de informare în trei limbi, în ordinea franceză, germană, şi engleză. Ştim cu toţii cum e frăţia franco-germană. Şi totuşi, după atâtea războaie şi duşmănii, iată în Dijon, este scris totul şi în germană. Înclusiv siteul oraşului (http://www.dijon.fr/) are versiune în germană, engleză, spaniolă şi italiană. Mai mult, pe http://www.dijon.eu versiunea ENGLEZĂ intră primul, şi nu cea FRANCEZĂ (probabil mă „recunoaşte” pe bază de IP).

    Normal ar fi, ca să avem primari, care să nu ajungă să fie convinşi de „argumentele turistice”, ci să pună din start şi site, şi tăbliţe atât în maghiară cât şi în alte limbi (roma, germană, engleză etc.). Ca să ne simţim şi noi: suntem prieteni cu adevărat, şi egali în sensul adevărat a cuvântului.

  • Ghiresean

    Vezi ca iara se ia de tine Ionel de la Jurnalul de Aries. De data asta e mai calmat decat a fost in campanie, dar tot nu te place:

    http://jurnaluldearies.ro/blog/ionel/?p=1030
    🙂

  • Egy Gondolat Bánt

    Pt. Kaméleon: atunci când am văzut scris „nu ştiu şi nu-mi pot da seama cu se simte românul când vede un înscris în limba maghiară” aveam de gând să-ţi răspund cu experienţa proprie şi personală.

    Să împărteşesc cu tine ce-mi stârneau mie inscripţiile maghiare din Gheorgheni înainte de ’89 şi ce-mi stârnesc mie inscripţiile maghiare din Ardeal acum.

    Dar mai apoi am citit tot din mesajul tău „Aşa sunteţi voi ca naţie, de fire…” şi am realizat că nu meriţi niciun răspuns ori lămurire din partea mea.

    Dacă vrei respect, învaţă-te să respecţi.

    Te voi învăţa un proverb românesc (altul decât cel cu capra vecinului). Proverbul acesta zice cam aşa: „ajunge o botă la un car de oale”.

    Concluziile ţi le tragi singur.

  • István

    @Egy Gondolat

    Bine ai revenit! Ce s-a intamplat de nu ai mai scris?

  • janny

    Kaméleon ai dreptate…asa sunt ei ca natie :)) LOL… si noi suntam altfel…
    apropo, „ajunge o botă la un car de oale” nu am inteles nimic haha

  • Kaméleon

    @Egy Gondolat Bánt

    Atâta timp cât încă mai mi-e teamă să vorbesc maghiara pe stradă/baruri/cluburi, doar pentru simplul fapt că… ştiu io… un român se uită urât, îmi zice ceva de genu’ „holgoş teh”, „menie hozo piciaiaba” sau „du-te-n pizda mă-tii în Ungaria şi vorbeşte acolo limba pulii de chineza”, SAU pentru simplul fapt că… ştiu io… ar putea să mă uşureze de câţiva dinţi, un ochi, doi, etc. Doar din aceste cauze am părerea de mai sus.

    Dacă vrei să înţelegi (sau chiar să trăieşti) cele de mai sus, aşează-te în tribuna Stelei în culori dinamoviste sau rapidiste, şi fii „suporter adevărat”. Crezi că-i diferit? Devii la fel de minoritar ca şi mine. Sigur… scara şi concentraţia e mult mai mare…

    „Dacă vrei respect, învaţă-te să respecţi” – şi cum crezi că am reuşit să „supravieţuiesc” în „jungla” asta?! Cu ciocu’ mic, mâna-n buzunar, privirea în jos şi cu coada între picioare. Că altfel mi-as fi luat-o de n ori, doar pentru că vorbesc maghiara. Şi cu toate astea mi-am luat-o de câteva ori… Că deh… ‘ete frumuseţe de proverb: capu’ plecat sabia nu taie… Would you take that to the bank?

    Nu mai are rost să argumentez sau să-ţi explic, pentru că nu ai înţeles că ceea ce am scris a fost (să zicem) SUMA tuturor sentimentelor negative şi neplăcerilor de-a lungul anilor. Concentrat şi exagerat.

    Aşa cum (voi), românii, sunt(eţi) profund influenţaţi de o istorie negativă (vezi doamne) de acum (câteva) secole, dă-mi voie să fiu şi eu „puţin” afectat de ura care încă există şi persistă şi este resimţită de noi ăştia care nu avem patrie…

  • tootles

    @Kaméleon
    “Dacă vrei respect, învaţă-te să respecţi”, zici in comentariul tau, dar te contrazici singur generalizand si exagerand grosolan. Crede-ma, multi am avut experiente neplacute pe care le-ai enumerat si tu, dar e o greseala grava sa tragi concluzii numai pe baza acelor incidente neplacute.
    Comentariul tau nu e deloc constructiv, daca as fi roman as fi profund jignit, ca maghiar sunt „doar” revoltat.

  • solovastru

    TO kameleon : cum prietene ai fost injurat de romani in limba maghiara pentru ca te-au auzit vorbind ungureste? Vai dar cum este posibil? Unde este mult trimbitata (aici pe blog) intelegere inter-etnica din Ardeal , valorile comune , istoria comuna (idilica ca o pajiste inmiresmata nu altceva) , civilizatia etc .Te-au injurat romanii ardeleni in ungureste ? Sau or fi invatat moldovenii si oltenii adusi de Ceausescu prin anii 70,80 ( si care continua sa vina si in prezent adusi de statul roman dupa cum zbiara unii domni de la UDMR ) asa de repede limba maghiara? Ca doar e tare greu sa inveti o limba pe care nu o vorbesti nativ nu? Doar unii maghiari dupa 12 ani in de invatamint public nu sint in stare sa lege 2 cuvinte in romaneste.

  • Egy Gondolat Bánt

    Pt. István: bine te-am regăsit :o)

    Fost-am niţel pissed off pe Limba Cailor pentru selectivismul pe care l-a practicat vizavi de Petru Clej şi EchoOfSilence (unul era eligibil pentru cenzură şi altul nu; am menţionat aceasta la momentul respectiv, nu are rost să revin cu detalii). Dar a trecut.

    Mai e şi faptul că, din păcate, încep să fiu din ce în ce mai convins că este cam inutil (the „What’s The Use” syndrome) acest demers inter-etnic, cel puţin în încarnarea Limba Cailor. Nu zic că nu este nobil. Este foarte nobil, dar din păcate e o bătălie dusă cu mijloace şi mici şi – aş îndrăzni – greşite.

    Uite de exemplu problema tăbliţelor din Cluj. Lolka se duce la Sibiu şi vine cu poze. It seems to me he just doesn’t get it. A comentat pe-acolo un prieten care se semna Erik, cred, şi care a spus „în Sibiu sunt 90% români”. Bingo!

    Ehehei, asta-i prieteni. Ia să vedeţi cum atunci când vor fi 5% unguri în Cluj vor apărea şi plăcuţele – cu atât mai vârtos dacă va fi un primar neamţ, ca la Sibiu.

    Şi ia vedeţi cum atunci când populaţia din HarCov se va fi înjumătăţit, poate se va da şi autonomie. Ceva în genul autoguvernării româneşti din Ungaria, fie-i ţărâna uşoară că mult nu mai are de trăit (mă refer la minoritatea română de acolo, nu la Ungaria).

    Pentru că problema nu-i cu Sibiul şi moştenirea maghiară din Cluj, ori cu dreptul secuilor la o identitate specifică – problema e cu totul altundeva, dar nu mai repet că încep a semăna a dispozitiv de redare cu repetiţie.

    În fine, ultimul şi adevăratul motiv este că sunt extrem de ocupat acum. Dar citesc în continuare articolele din Limba Cailor, deşi mă uit pe comentarii mai rar.

    Uite, mi-ar place să schimb o vorbă cu tine şi în private.

    Dacă şi tu doreşti aceasta, te rog să-i ceri numele meu lui Tihamer şi să dai un google. Mă vei găsi uşor dacă reţii că nu-s nici doctor, nici fotograf şi nici sub 30 de ani nu am.

    Indiferent de dorinţa ta la această propunere, doresc să te asigur că interacţia cu tine a fost pentru mine o experienţă plăcută.

    Hajra!

  • solovastru

    To Raven :
    Eu zic să încercăm să vedem partea bună a lucrurilor. Un ardelean român care nu ştie maghiară, nu cunoaşte aproape deloc istoria locurilor în care trăieşte. El învaţă la şcoală materia Istoria Românilor, unde majoritatea referirilor la Transilvania sunt legate de ocupaţia maghiară şi austriacă, asuprirea ţăranilor de grofi şi răscoale, “jugul austro-ungar” care a fost „mai greu decât dominaţia otomană din Principatele Române”, maghiarizarea forţată a populaţiei românofone

    De unde ai scos asta ? Esti asa de sigur ca detii adevarul absolut ? De exemplu nu stiu daca stii dar termenul de „jug austro-ungar” sau altele la fel de sugestive referitor la situatia romanilor din Transilvania nu au fost „inventate” de istoricii romani. Ele erau folosite de fruntasii romanilor ardeleni pentru a descrie situatia nationala a romanilor in acea perioada. De exemplu Ion Buteanu spunea la adunarea de la Blaj in 1848 : „….pina acum ungurii ne-au incalecat pe par si acum vrea sa ne pue saua-n spinare” .Acuma eu daca vreau sa-mi formez o opinie asupra trecutului natiunii mele in Transilvania dupa ce ma ghidez? Dupa teoriile tale sau dupa marturii concrete ale romanilor din acea perioada? Iar citatul asta e doar unul dintr-un sir foarte lung. Nu stiu care era situatia natiunii romane in Transilvania din punct de vedere social si economic( de fapt nu ca nu stiu dar nu vreau sa intru in aceasta chestiune) dar din punct de vedere national ea era foarte grea. Asa ca stai tu linistit resentimentele anti-maghiare ale unei parti dintre romani nu isi au originea in manualul de Istoria Romanilor . Dimpotriva in perioada comunista manualele erau in asa fel scrise incat in ceea ce priveste Ardealul problematica nationala sa fie evitata sau macar atenuata. Pentru comunisti totul se reducea la lupta de clasa adica bietii tarani ( indiferent de nationalitate) erau asupriti de grofi si de catre imparat. In rest toate nationalitatile se intelegeau frateste , traiau toti ca in sanul lui Avraam.Ori stim foarte bine ca nu era chiar asa si ca principala componente a miscarilor de la 1784 si 1848 a fost cea nationala nu cea sociala si economica.Ca sa ilustrez acest lucru chiar am sa citez un pasaj din memoriile lui Ioan Sterca Sulutiu este vorba de o discutie intre mai multi lideri ai romanilor intre care acelasi Buteanu si Ioan Dragos deputat in parlamentul de la Budapesta care spunea : „Fratilor voi nu-i stiti pe unguri ei cu adevarat sint democrati in timp ce voi sustineti un tiran” ( se referea la imparat) .La care Buteanu ii raspunde : „Mai bucuros sustin pe umerii mei un despot decat 3-4 milioane de despoti caci fiecare liberal de-i vostrii e un despot tiranic” .Deci era clar lupta impotriva asupririi nationale era mai importanta decat lupta impotriva asupririi sociale.

  • Simona

    Draga Kaméleon,

    ”asa cum (voi), românii, sunt(eţi) profund influenţaţi de o istorie negativă (vezi doamne) de acum (câteva) secole” citat din Kaméleon
    – e vorba de aproape un milion de romani, peste o suta de evrei si cativa unguri care au avut curajul sa se asocieze cu romanii macelariti in 1940!!!
    – mai invata si tu istorie; nu avem monumente pt. ca nu ni s-au permis decat constructiile din lemn
    – respect arhitectura, deplang starea castelului Cornis din Manastirea si a altor monumente superbe lasate de ocupatia austro-ungara dar nu am respect pt. ungurii care dupa 1989 au dat afara din scoli romanii pe motiv de majoritate, pt. ungurii care-au facut scandal si au scuipat ”obrazul tarii” cu ocazia unui meci de fotbal s.a.m.d.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: