Analfabeţii de pe strada Dsida

Ieri, in data de 8 iulie 2009, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a schimbat numele strazii Dsida Jenő (se pronunta Gida Ieneu) pe motiv ca numele de familie al poetului seamana cu acronimul romanesc al bolii AIDS – SIDA. O întamplare luată parca dintr-un grotesc, o satiră a societăţii româneşti. Cu toate că a trăit la Cluj, a tradus în maghiară Eminescu şi Arghezi, oferind astfel un pod important în cunoaşterea culturii româneşti de către maghiari,  meritele sale în materie de literatură pălesc în ochii clujenilor, care se cramponează de un nume criptic ce le-a adus numai nenorociri, spun ei.

Cine a fost Dsida Jenő?

Dsida Jenő (n. 1907 la Satu-Mare, m. 1938 la Cluj) este unul dintre cei mai buni nu doar poeţi, ci şi traducători din marea poezie europeană, inclusiv românească: Eminescu, Arghezi, Georg Trakl, F. Schiller, Goethe, Baudelaire.

A trăit într-o perioadă zbuciumată, marcata de evenimentele tragice ale primului război mondial, însa în operele sale nu s-a lasat influenţat de natura inumanp, demonică a războiului:

“Cred in frica de dumnezeu, in curaj, in frumusetea eterna a vietii independenta de context. Cred in puterea fara limite a zambetului.”

Are între cele 20 de poeme traduse o adevărată perlă în limba română:

O, prietenă gustă cu mine dulceaţa acestui palid anotimp,
pierde-te-n timpul ce se-mplineşte domol şi tăcut.

Tăcerea somnoroşilor miei este aceasta
şi sărbătoarea în oraşul perenităţii.

Fără glas e suspinul, doar florile se-apleacă mai mult;
în inimă, pacea firelor de iarbă de anul trecut.

Se simte mireasma mărilor ce scad, evaporîndu-se,
edenu-i desăvârşit ca o sferă, nu i se poate adăuga nimic.

În cădere, castanele se opresc în aer.
Iar îngerii umblă pe vîrfuri.”

(Elysium, p. 130)

„Poeziile lui Dsida Jenő sînt printre cele mai inspirat traduse din toată antologia lui. Ţinînd cont şi de perioada în care a trăit şi a scris, nu-i găsesc poetului maghiar nicio similitudine în poezia română contemporană lui. Dsida Jenö pare mai sincron european, mai emancipat liric, mai modern decît majoritatea poeţilor români ardeleni congeneri lui.” (Vasile Dan: Poeţi maghiari din Transilvania – http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=289)

pim_dsidajeno_3189_nagy

Pt. detalii despre cele întâmplate citiţi aici: http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=27511

Considerăm o ruşine cele întâmplate, o imbecilitate şi incultură tristă a celor care au votat această decizie.


50 responses to “Analfabeţii de pe strada Dsida

  • Dan Selaru

    O rautate meschina. Cui foloseste?

  • aha

    ce te mai mira? noi suntem francofoni, nu clujeni. ce p-la mea.

  • Czika Tihamér

    Nimănui nu îi foloseşte. Este pur şi simplu o jignire a unui om care a încercat să facă poduri între cele două culturi prin traducerea unor mari poeţi români.

    O altă problemă este, că în ultimul timp comunitatea maghiară este ţinută în carantină de presa românească. Am trimis acest lucru cu colegul meu la o grămadă de ziare româneşti, şi numai Ziua de Cluj şi Time4News au scris despre asta. Să nu mai vorbesc de presa centrală, în care nu se poate intra, asta fiind instruită să nu de loc pentru revendicrile, mai ales cele logice şi legitime, ale maghiarilor.

    Carantină informaţională.

  • dr. Epistaxis Cholera Scheissenberger

    Ce ziceti de pictorul timisorean Cristian SIDA?. Io zic sa-l interzicem!

  • olahus

    PENIBIL!

  • ovidiu

    Messze látok
    Kitárt karral üveges szemmel
    messze látok a Golgotáról
    A hold békésen úszik az égen:
    semmi se történt
    A fü lágyan szerelmesen suhog:
    semmi se történt
    Magdolna József és a többiek
    meghitten társalognak valahol
    egy laposfedelű ház tetején:
    semmi se történt
    Es vértajtékos testemet
    a keresztfán felejtik.
    (1927)

    Văd până departe
    Cu Braţele întinse cu ochi sticloşi
    văd până departe de pe Golgota
    luna înoată netulburată pe cer:
    nu s-a întâmplat nimic
    Tandră drăgăstoasă şuşoteşte iarba:
    nu s-a întâmplat nimic
    Magdalena Iosif şi ceilalţi
    flecăresc în intimitate undeva
    pe acoperişul terasat al unei case:
    nu s-a întâmplat nimic
    Au abandonat pe cruce
    trupul meu cu spume de sânge.

    http://www.revistatransilvania.ro/arhiva/2007/pdf/numarul2/art15.pdf

  • Kirekesztően, bajban is «

    […] itt Kolozsváron, ahol a legfontosabb lenne most, ezekben az időkben, amikor havonta újabb és újabb diszkriminációt szenved el a magyar közösséget, éppen most vagyunk a legmélyebben. Kolozs megye etnikai […]

  • Egy Gondolat Bánt

    Şi ce nume nou a primit respectiva stradă?

    Oricum, motivul invocat este complet imbecil.

  • D'Azertis

    Strada se numeste de acum Pablo Picasso…

  • Petru Clej

    Citiți „Contactul intre cultura romana si cea maghiara la ora adevarului, de Anton CONSTANTINESCU”

    în revista ACUM

    http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=10118

  • olahus

    Picasso e un mare nume, dar fara mare tangenta cu cultura romana. Si in plus cei care au facut „cerere să se schimbe numele străzii, sunt destule nume româneşti de dat” si-au luat teapa
    http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=27511
    sau poate nu, ca pentru astfel de oameni orice nume e mai bun decat unul unguresc.

    Am si eu o intrebare pentru alde Provincialul si alti „patrioti”: daca nu aveti nimic cu ungurii de ce nu protestati fata de astfel de site-uri. Toti cei care spun ca sunt doar contra Tokes si UDMR ar trebui sa protesteze fata de astfel de abuzuri!

  • Bogdan

    Parerea unui roman, intamplarea m-a adus pe aceasta pagina dupa ce am citit ceea ce s-a scris prin ziare:
    1. personal nu am nimic cu comunitate maghiara, am prieteni printre ei, ii admir , ne intelegem bine, insa daca as fi locuit pe aceasta strada as fi fost de acord cu redenumirea si fara indoiala as fi semnat cererea de redenumire.
    Si va spun si de ce: mi-i se pare un nume greu de pronuntat, (nici nu stiu cum se pronunta ,daca nu mi-ar spune un maghiar), copii cred ca nici nu pot sa pronunte numele strazii pe care locuiesc, cred ca DSIDA JENO a fost un mare poet, nu contest asta, insa sunt convins ca 99% dintre noi nu au auzit de el. Asa ca proabil suntem o tara de 99% analfabeti si 1% demagogi.
    si 2 la mana ,ceva care m-a deranjat din ceea ce am citit in randurile de mai sus paradoxal sau ironic sau cum vreti voi: nu mi-i se pare deloc ca comunitatea maghiara este tinuta sub carantina, la fel cum nu mi-i se pare deloc normal ca intr-o tara numita Romania sa existe oameni care stiu doar o limba si aceea este maghiara.
    Probabil ca ziarele nu au scris despre acest lucru pentru ca nu conteaza pentru ei, asa cum nu conteaza nici pentru mine, si asa cum conteaza doar pentru o mana de demagogi care bineinteles ca sunt tot timpul nemultumiri de niste lucruri care tuturor celorlalti li-i se par ok.
    SI pentru d-na sau d-ra Czika: bineinteles ca stiti cum se pronunta DSIDA JENO daca pe dumneavoastra va cheama CZIKA TIHAMER, credeti ca eu stiu cum se pronunta numele dumneavoastra? NU , nu stiu. Insa pe de cealalta parte stiu cum se pronunta PABLO PICASSO. Si stiu si cum se scrie. Cam atat am avut de spus, asta-i parerea mea.
    Multumesc daca ati citit.

  • aha

    Bogdan: „Nu mi-i se pare deloc ca comunitatea maghiara este tinuta sub carantina.”

    Pai este tinut sub carantina de presa. Presa centrala relateaza despre o tara imaginara, unde toti sunt romani in tara asta si ungurii sunt niste fiinte exotice care apar doar in scandaluri imbogatite cu detalii imaginate de presa.

    Transilvania cu cei cel putin 20% de vorbitori de alta limba decat limba romana apartine unui stat care se auto-pretinde national cu o singura limba oficiala – romana. Sunt vreo 4 judete cu peste 30% vorbitori de alta limba, 2 cu majoritate peste 70% vorbitoare de alta limba.

    In presa acestea sunt zone de la limita imaginatiei, zone unde bastinasii „nevorbitori de romana” se hranesc cu romani, ii presecuta, ii fura tara, ii alunga, dau nume de sida la strazi samd.

    De altfel numele tau – Bogdan e la fel strain si la fel de greu de pronuntat in alte limbi. Probabil la fel de greu de pronuntat chiar si de catre un francez, clujean de-al nostru, cum ar Pablo Picaso sau Nicolas Sarkozy.

    Majoritatea cetatenilor romani vorbesc doar o limba, si nu neaparat vorbesc aceeasi limba.

  • Solovastru

    Pt aha: ce te mai mira? noi suntem francofoni, nu clujeni. ce p-la mea.

    Păi practic cam asa e , noi românii sintem in primul rind francofoni si abia apoi clujeni , ardeleni si nu mai stiu ce.

  • orsi

    HAHAAHA …DAR si nici unul nu se revolta nici in Oradea, care poarta in buletin adresa str. SEXtil PUSCARI(e)u …

  • olahus

    @Orsi: good point :))

    @Solovastru: glumesti? Sper ca da.🙂

  • olahus

    Apropo de francofonie: hai sa schimbam toate numele de strazi in „escu” (Camil Petrescu, Mihai Eminescu, Eugen Ionescu, etc). Pai in franceza „CU” inseamna c_r, si cum la noi vin mai multi turisti francezi decat unguri (inclusiv in Cluj, dupa cum se vede din povestea cu tablitele :D) ne facem naiba de rusine.

    Asa ca ori scriem EminescO, PetrescO (EugenE IonescO e chiar mai corect, daca e sa te gandesti bine) , ori le schimbam in Victor Hugo etc.

    Sunt ironic, fireste😀

  • orsi

    Draga Bogdan

    Daca nu vrei sa stii cum se pronunta Dsida Jenő, si nici nu te straduiesti (din simpla necesitate, daca ai sta pe str. denumita despre el), cum iti imaginezi ca toti ungurii, inca din copilarie isi invata adresele, pline ne nume romanesti intortocheate si cateodata destul de haioase sau tocmai cu intelesuri nashpa.

    Dealtfel de ce nu-mi pot imagina ca o astfel de problema s-ar ivi daca oricine ar sta pe strada Haista Vittu???

  • dom

    stupiditatea asta imi aduce aminte de bancul cu militienii care au tras victima unui omor de pe strada Edgar Quinet pe strada Academiei, ca sa stie cum sa scrie in procesul-verbal😀

    nume cu diverse conotatii interpretabile gasim peste tot, chiar si pe http://www.presidency.ro😉
    ––––––––––––

    @bogdan: „mi-i” se pare ca ai probleme si cu limba romana🙂

    „domnisoara” Czika este, de fapt, domnul Tihamer (maghiarii isi scriu numele inainte prenumelui, cam cum pateam si noi in catalogul de la scoala)

  • Bogdan

    Pentru Dom: de unde sa stiu ca Czika e nume de baiat?Mie imi suna a de gen feminin. Ca asta e un blog pentru comunitatea maghiara , poate am un dezavantaj in ceea ce priveste denumirile, pronuntatul, scrisul. Va rog sa ma scuzati.

    Pentru Orsi: „cum iti imaginezi ca toti ungurii, inca din copilarie isi invata adresele, pline ne nume romanesti intortocheate si cateodata destul de haioase sau tocmai cu intelesuri nashpa?”. Cum iti imaginezi tu ca am intalnit cetateni romani care nu stiu sa vorbeasca decat limba maghiara in Romania?Si asta la magazin, unde ca orice om voiam sa-mi cumpar ceva?Ar trebui sa invat eu maghiara? Daca nu doresc sa invete denumirile intr-o limba vorbita de 93% dintre locuitorii Romaniei, ar fi bine sa mearga in Ungaria. (1.5 mil din 22 mil sunt de etnie maghiara in Romania conf. recesamant 2002)

    Pentru Olhaus: probabil 90 % din turistii maghiari vin sa-si viziteze rudele, si astfel nu sunt chiar turisti – sunt in vizita. Iar cei francezi vin sa viziteze Romania-tara francofona, in nici un caz slava sau germanica, ceea ce e diferit de Ungaria. Totodata te rog sa-mi lasi un link unde pot sa vad denumirea Maghiara-Romana la o localitate din Ungaria unde locuiesc 19% romani si restul maghiari (cum este Clujul-in cel mai bun caz). Mersi.
    Din cate imi aduc aminte in Ungaria nici macar nu sunt indicatoare spre granita cu Romania,decat de la o distanta foarte mica de frontiera. Ceea ce spune destul de multe.

    Pentru Solavastru: Sunt de acord cu tine, romanii sunt rezultati din amestecarea populatiei locale: dacii, cu cea contropitoare: romanii – din cate stiu eu latini. Franta, Italia,Spania sunt cazuri idem. Ca imperiul Austro-Ungar au stapanit Transilvania pentru scurt timp, nu schimba cu nimic radacinile poporului roman, ci spune mai degraba de ce exista procentul acesta de maghiari in Romania, comasati in zona Transilvaniei.

    Dar sa nu deviez de la subiect, fiind provocat am studiat un pic, in legatura cu strada Dsida Jeno, am citit pe siteul domnuleprimar.ro, citez:

    Raspunsul primarului
    04 Martie 2009

    strada nu apartine domeniului public, conditie absolut necesara pentru investirea banilor publici in intertinere/asfaltare. Acest lucru se va putea face numai dupa ce proprietarul tabular va face demersurile legale pentru cuprinderea strazii in domeniul public, si se va obtine o hotarare de consiliu local in acest sens.

    Astfel pot sa deduc urmatoarele: strada este una noua, „bucatile” din care este realizata apartin locuitorilor de pe accea strada, si nu domeniului public. Mi-i se pare ca daca unul dintre proprietarii de acolo ar dori sa-si incercuiasca bucata de strada care ii apartine,ar putea face acest lucru fara nici un fel de problema, terenul fiind practic al lui- ar disparea strada. Astfel mi-i se pare de bun simt ca daca proprietarii de pe aceea strada doresc sa-si aleaga un nume al strazii -ceea ce s-a si intamplat, sa fie lasati sa faca acest lucru si nu sa li-i se impuna un nume ,fara ca in prealabil sa fie anuntati , ceea ce ar fi absolut normal…

  • Lolka

    @ Bogdan

    Indicatorul la Méhkerék/Micherechiu. Vezi aici poza, pe site-ul oficial al localitatii.

    Ce scrii despre turisti din Cluj, care vin din Ungaria, este foarte interesant. Cica toata lumea vine la rude, si de aia stau la hotel. Mai mult, vin organizat la rude, cu autobuze, cu tot. Si intre timp fac vizite organizate la Hazsongárd, la Casa lui Matia Corvin etc. Cam foarte ciudaţi ăştia din Ungaria, aşa-i?

    Cât despre asta: „Ca imperiul Austro-Ungar au stapanit Transilvania pentru scurt timp, nu schimba cu nimic radacinile poporului roman, ci spune mai degraba de ce exista procentul acesta de maghiari in Romania, comasati in zona Transilvaniei.” Tare selectiv ştii tu istoria, mai ales că imperiul respectiv a apărut în 1867. Maghiarii erau aici mult înainte, veyi episcopia de la Alba Iulia, care are 1000 de ani vechime!!!!!!!!!

  • dom

    @bogdan: citez „am prieteni printre ei, ii admir , ne intelegem bine” Daca era adevarat, ai fi stiut macar cum isi spun numele…

    Eu sunt bucurestean, nascut in Bucuresti si nu stiu niciun maghiar nici intre rudele cele mai indepartate. Pe cel mai bun prieten din copilarie il chema insa Laszlo si am si acum prieteni maghiari. Stiu cateva cuvinte uzuale in maghiara si cred ca ma descurc sa citesc cat de cat corect un cuvant maghiar (regulile fonetice sunt destul de simple).

    In privinta invatarii limbii romane de catre etnicii maghiari, asta depinde de ce sanse vor sa-si ofere in viata. Cei care vor sa ramana in satul lor in care toata lumea vorbeste maghiara, nu au nevoie… Ceilalti, care spera la mai mult de atat, fac efortul… E o chestiune de alegere proprie.

    O singura data mi s-a intamplat ca o vanzatoare sa nu stie romana, intr-un sat pe langa Acatari (Mures), la un „cafe-bar” rural, dar m-am descurcat cu putina gimnastica😀

    La Tg Mures, in mod curent sunt intrebat in ambele limbi „Tessek/Poftiti” (doar ordinea celor doua cuvinte difera in functie de etnia vanzatorului). Nu cred ca un patron de magazin din TgM ar angaja o vanzatoare care nu stie acceptabil ambele limbi… pentru ca si-ar injumatati clientela.

    Daca un etnic maghiar este amabil cu mine, imi face placere sa-i spun „koszonom szepen” pe limba lui, asa cum, de exemplu, in Portugalia spuneam „muito obrigado”, desi ei ar fi inteles si „thank you”

    Inca ceva si gata: daca asta era „un blog pentru comunitatea maghiara” poti fi convins ca autorii l-ar fi scris in maghiara, limba care le este mai la indemana. Eu il vad ca pe un blog care semnaleaza romanilor niste probleme care ii preocupa…

  • orsi

    Bogdane…ti-ar durea tare sa inveti trei propozitii in maghiara?(poate ti-e jena)…De exemplu in Suedia nu se pune probelma ca „vai io nu invat finlandeza, caci aia e o alta tara, alta natiune, si mai degraba EU le impun la invete suedeza, doara e tzara noastra si nu a lor.!” (asta in cazul finlandezilor minoritari in Suedia)
    Ti se pare ca si ei asa se gandesc ? Gresesti. Si ma intreb de ce numai in alte parti ale lumii poate evalua toleranta pana la acest nivel si in dulcea Romanie nu?????

    Ok, nu e in ordine sa nu stie de loc romana, clar…dar terbuie stiut ca Transilvania e o regiune f. speciala, conglomerat extrem de ciudat etnic…nu poti compara cu alte tari, deci nici nu poti sa impui ca totii sa simta la fel ca tine.

    Dealtfel mi-e ciuda ca de ce te vaiti numai de unguri, caci tiganii care vorbesc romana „literara” cam low-levelled se tot inmultesc…si se si spala mai rar decat cei mai multi unguri…

  • Anonimus

    ar trebui puse placute in 6-8 limbi si cu asta-basta (in ordine alfabetica: albaneza… maghiara…romana…chineza, japoneza). si gata tam-tam ul! asta ar fi trebuit sa faca primarul.

  • Lolka

    Dommnule Anonimus! Ne ajuta cu ceva cinismul?

  • Solovastru

    Pt Olahus : @Solovastru: glumesti? Sper ca da.

    Nu nu glumesc chiar deloc. Binenteles ca e mult mai importanta afiliatia francofona pentru noi românii decat toate aburelile astea cu transilvanismul si asa zisa multiculturalitate seculara.

    olahus@
    Pai in franceza “CU” inseamna c_r, si cum la noi vin mai multi turisti francezi decat unguri (inclusiv in Cluj, dupa cum se vede din povestea cu tablitele ) ne facem naiba de rusine.

    In franceza „cur” se traduce prin termenul „cul” nu „CU” .
    Referitor la nationalitatea turistilor care viziteaza Clujul se pare ca in ultimii ani vin si foarte multi italieni si francezi atrasi de frumusetea orasului asa ca s-a cam terminat cu quasi-exclusivitatea turistilor maghiari. Cat despre placutele in limba maghiara eu n-am nimic impotriva lor sint problema comunitatii locale , mie mult mai importanta mi se pare problema necunoasterii limbii române de catre un procent destul de ridicat al cetatenilor români de etnie maghiara. Am intilnit personal cazuri cind am trecut prin niste sate din harghita sau covasna , nu pot sa spun ca am avut probleme pentru ca persoanele respective m-au ajutat adica mi-au explicat prin semne ce vroiam eu sa stiu ( indicatii rutiere) insa nu stiau ( sau nu vroiau ) o iota pe româneste. Mi se pare ceva absurd pentru ca acelasi maghiar care are dificultati in a deprinde limba româna dupa 8 sau 12 clase ( nu la un nivel literar nu-i cere nimeni sa scrie dizertatii ci macar la nivel de conversatie de baza) deci acelasi etnic maghiar daca pleaca in Norvegia (dau un exemplu) in 6 luni- un an invata limba norvegiana( una dintre cele mai grele de invatat) ca sa lucrePai in franceza “CU” inseamna c_r, si cum la noi vin mai multi turisti francezi decat unguri (inclusiv in Cluj, dupa cum se vede din povestea cu tablitele ) ne facem naiba de rusine.
    ze intr-un super market sau oriunde in alta parte . Eu am avut colegi in facultate din China care dupa un an pregatitor si inca un semestru , in prima sesiune deja stiau sa comunice in româneste . Atunci un etnic maghiar nu poate dupa 12 clase sa lege cateva cuvinte in româneste ca e prea grea programa si nu e adaptată? Putem sa ne ascundem dupa diverse motive dar tot ramâne doar un exemplu de rea-vointa , aroganta si sovinism !

  • olahus

    @Solovastru: varianta literara este „cul”, dar se poate spune si „cu”. Uite o mostra, pe care nu ti-o mai traduc, puisqur tu es francophone, tout comme moi🙂
    „J’aimerai bien savoir vous, (…), ce qui vous fait craquer chez un mec à première vue?”
    „ses yeux, sa tête, son cu mais surtout ses mains”
    http://www.za-gay.org/forum/viewtopic/14253/ce-qui-vous-fait-craquer-chez-un-mec-/0/
    (c’est pas ma faute que c’est un forum pour les hommes qui aiment les hommes :)), mi s-a parut contextul cel mai clar)

    Revenind la francofonie, din pacate aceasta face parte mai devreme din istoria decat prezentul nostru. Sigur, suntem cei mai francofoni din Europa Centrala si de Est, dar atat. In rest, franceza a trecut pe locul doi dupa engleza si are toate sansele sa descreasca in numar de vorbitori. si o spun cu tristeste.

    Iar pentru multi, daca nu majoritatea romanilor din Ardeal – zona in care influenta franceza a fost oricum foarte slaba decat in vechiul Regat- e clar ca identitatea transilvaneana le e mai apropiata decat cea francofona. Transilvaneana in sens de identitate locala, ardeleneasca, nu neaparat transilvanismul a la Tihamer.

    „Referitor la nationalitatea turistilor care viziteaza Clujul se pare ca in ultimii ani vin si foarte multi italieni si francezi, atrasi de frumusetea orasului asa ca s-a cam terminat cu quasi-exclusivitatea turistilor maghiari. ”

    Pai nu cred ca a zis nimeni ca ungurii sunt singurii sau aproape singurii care viziteaza clujul, sau daca a zis s-a iselat. dar e clar ca sunt numerosi si inca pe primul loc. Uite un citat din Ziua de Cluj (nu scrie data, din context rezulta mai 2008):
    „Sosirile de turişti în structurile de cazare au crescut în primele cinci luni cu 4,6%, faţă de perioada similară din 2007,(..)
    Cea mai mare parte a străinilor au venit din Ungaria (35,9%), Bulgaria (22,1%), Germania (9,1%) şi Italia (8,1%). ”

    In alt articol citeam de Ungaria si Italia.

    Dar sa revin la ce te deranjeaza cel mai tare:

    „Eu am avut colegi in facultate din China care dupa un an pregatitor si inca un semestru , in prima sesiune deja stiau sa comunice in româneste . Atunci un etnic maghiar nu poate dupa 12 clase sa lege cateva cuvinte in româneste ca e prea grea programa si nu e adaptată? Putem sa ne ascundem dupa diverse motive dar tot ramâne doar un exemplu de rea-vointa , aroganta si sovinism !”

    Mie imi e teama ca rea vointa si sovinism e (si) la tine. Colegul tau chinez a studiat romana dupa o metoda pentru straini, nu pentru elevi etnici romani si a trait in tot acel timp intr-un oras majoritar romanesc. A avut nevoie sa ceara de mancare in limba romana, sa ceara carti/ajutor de la colegii romani, sa se poata intelege cu vecinii sau cu administratorul de camin/proprietarul (daca statea cu chirie, etc).

    Un maghiar din secuime aude romana de la profesorul de romana si atat. Probabil si de la cativa colegi romani, daca ii are, dar foarte probabil mai mult cand acestia din urma vorbesc intre ei. Chiar si daca ar avea colegi care nu inteleg ungureste, contactul cu acesta ar fi prea redus fata de restul contactelor: cu majoritatea profilor, cu parintii, cu rudele, la piata, la magazin, cu majoritatea vecinilor… Doar in maghiara.

    Si cand nu ai o programa adaptata acestei situatii, e normal oricat ai toci sa nu inveti o limba.

    Or fi si cazuri de rea vointa, dar cred ca sunt putine. Mai curand sa privim asa: cand sunt asa de putine sanse sa vorbesti cu un roman, de ce sa inveti? Doar pentru ca vine din ani in paste cate un turist care a ratacit drumul si fiind roman, e si STAPAN in Romania, mai stapan decat un cetatean de orice alta etnie (sa ma ierti, dar asa gandesc multi dintre co-etnicii nostri) si tu ca maghiar trebuie sa ii faci si cizmele la o adica (aici parafrazez un istet de pe Trilulilu.ro care zicea ca daca vrea el, unguru’ tre’ sa ii faca si pantofii)

    Clar ca nu. A, dar romana e folositoare pe termen lung, pentru ca nu e garantat ca gasesti de munca in Secuime… ! Da, dar poate unii se multumesc deja cu perspectiva asta (aparent trist, dar poate cativa s-or descurca cu relatii in zona) in timp ce altii sunt prea limitati (sau parintii lor) pentru a vedea dincolo de bacalaureat.

    Asa ca, mai mult decat „rea-vointa , aroganta si sovinism” eu cred ca ar merita sa scriiprostie, comoditate si/sau alte socoteli (de genul: de ce sa merg pana la Cluj, ma angajeaza unchiu la el la directie/primarie/consiliu in Odorheiu)

    Si revenind la chinezi: oare nu ai intalnit chinezi care stau in Bucuresti de ceva timp si nu stiu boaba romaneste? Sau stiu foarte prost? (de pilda puteau fi intalniti in complexul comercial Europa, printre -atentie- negustori). De ce? Pesemne ca se descurca ei, stau intr-o comunitate si tot ce au nevoie isi procura din comunitate/cu ajutorul altor membri ai comunitatii (care stiu mai bine romaneste).

  • olahus

    PS @Solovastru: vad ca ti-a raspuns deja Dom, care e la fel de roman ca mine si ca tine:

    „In privinta invatarii limbii romane de catre etnicii maghiari, asta depinde de ce sanse vor sa-si ofere in viata. Cei care vor sa ramana in satul lor in care toata lumea vorbeste maghiara, nu au nevoie… Ceilalti, care spera la mai mult de atat, fac efortul… E o chestiune de alegere proprie.”

    Excelent raspuns, Dom!

  • dom

    @olahus: Multumesc pentru apreciere… dar vad ca am omis un aspect important: maghiara e foarte diferita de romana…
    Asta face ca un roman sa invete mai greu maghiara decat, de ex, franceza sau italiana. Si invers e aceasi problema. Un maghiar invata romana cu mare dificultate… si nu toti oamenii au acelasi „talent” la limbi straine: unii se pot descurca bine in 5 limbi dupa 2-3 ani de studiu, altii nu reusesc nici cu o singura limba straina intr-o viata de om (mai ales daca stapanirea acelei limbi nu este o necesitate vitala) chiar daca se straduiesc atat cat pot.
    Nu poti acuza apriori de rea-vointa pe cineva ca nu vorbeste o alta limba decat cea materna. Exista riscul sa te inseli…

  • Anonimus

    @olahus

    nu vreau sa fiu off-topic, ci numai sa ii atrag atentia lui olahus ca imi raspunde in mod eronat mie; nu eu am postat comentariul cu termenul ”cul”…

    ca veni vorba : se scrie ”cul” si se pronunta ”cü”!

    2 remarci:

    1. e o prostie ca nu se lasa placutele si in maghiara (am mai spus-o).
    2. fara nici un fel de cinism: eu as posta placute in ro, hu plus cateva lb de circulatie internationala la toate obiectivele turistice (cladiri, monumente, muzee etc)

  • olahus

    Pardon, era pentru Solovastru. Si se scrie si cul si cu, am dat deja exemplul.

  • Jordi

    Dragă Ohalus,

    „cu” e în limbaj sms – adică, în franceza literară, în nici un caz nu se scrie aşa, ci „cul” şi numai „cul” (ca în catalană, de altfel🙂 )
    Calitatea francezei de pe forumuri internet e mai mult decât discutabilă, aşa că nu trebuie luată drept referinţă. Sunt de zece ani în Franţa, şi o mulţime de colegi de la serviciu mă întreabă din când în când cum se scrie cutare sau cutare cuvânt din limba lor maternă. Cu largheţe, aş zice că jumătate din francezi sunt parţial sau total agramaţi. Nu e o constatare răutăcioasă, e o constatare.
    Cu prietenie,
    Jordi catalanul.

  • Solovastru

    Pt olahus: ca si jordi putin mai sus si eu nu-mi amintesc sa fi intilnit in franceza scrisa cat si cea vorbita vreodata termenul respectiv sub forma de ” cu” , intotdeauna l-am intilnit scris si pronuntat „cul” l -ul era prezent intotdeauna la sfirsitul cuvintului atit in scris cat si in pronuntie.Ma rog oricum asta n-are importanta prea mare pentru discutia de aici de pe blog.
    Referitor la nationalitatea turistilor care viziteaza Clujul eu am gasit date , tot prin presa publicate din cate imi amintesc care spunea ca in 2008 turistii italieni erau pe locul 2 ca numar dupa cei din ungaria .Oricum si după datele pe care le-ai prezentat tu pina in mai 2008 italienii cu nemtii si vacinii nostrii bulgari i-au depasit pe unguri.Asa ca nu văd vreun motiv pentru care ar trebui puse plăcute in ungureste pe monumentele istorice.

    Olahus @ Revenind la francofonie, din pacate aceasta face parte mai devreme din istoria decat prezentul nostru.

    Identitatea culturala si nationala a românilor s-a format in mare parte in jurul afiliatiei latine si apoi francofone .Acest lucru e valabil pentru toate regiunile istorice românesti inclusiv Ardealul. Chiar daca numerosi tineri din aceasta regiune alegeau ( in perioada imperiului habsburgic si a celui austro-ungar) sa urmeze studii mai curind la Viena , Berlin ,Munchen , Budapesta sau Bratislava alte centre universitare precum Parisul , Roma sau Padova nu erau ocolite. Intelectuali români de marca din Ardeal din toate domeniile au urmat studii universitare la Sorbona sau in Italia de exemplu.Se stie contributia Scolii Ardelene la slefuirea identitatii culturale a românilor mai ales a celor din Ardeal ori stim ca orientarea acestui curent era latinismul. Se poate observa ca inclusiv in vorbirea curenta in secolele 17-18 latinismele si frantzuzismele nu i-au ocolit pe ardeleni asta intr-o perioada in care in celelalte provincii românesti „protipendada” moldoveana sau munteana prefera importurile din greacă si turca .Am sa si dau un citat consemnat de Ioan Sterca-Sulutiu , un fragment dintr-o discutie petrecuta in preajma revolutiei de la 1948, discutie la care participa intre altii Avram Iancu , ioan Buteanu ,Ioan Dobra care se aflau intr-o disputa cu Ioan Dragos trimisul lui kossut . Acesta le reprosa fidelitatea fata de împărat : „…fratilor voi nu-i stiti pe ungurii din Ungaria , ei cu adevarat sint liberali. Pe cind voi sustineti pe umerii vostrii un tiran ” ( se referea la imparat). La care Buteanu i dă replica : ” mai bine un tiran decăt 3-4 milioane de tirani.Daca liberalii dumitale mi-ar oferi paradisul dar mi-ar răpi in schimb limba si nationalitatea atunci as resignia de la paradis” . Resignia de la verbul „resigner” din franceza a renunta , a demisiona.Sint numeroase exemple de astfel de termeni adaptati din franceza in scrierile beletristice si memorialistice din Ardeal din acea perioada lucru care arata ca si ardelenii erau influentati cel putin la fel de mult ca ceilalti români.

    Ajungind si la punctul cel mai nevralgic anume cel cu invatarea limbii române imi pare rau sa-ti spun dar argumentele cu programa si celelalte mi se par absolut ridicole.E absurd sa spunem ca colegului meu Zhao parca asa-l chema , ii era mai usor sa invete intr-un an jumate româna cind bariera culturala si lingvistica era uriasa , gindeste-te numai la faptul ca ei folosesc o scriere diferita ideografica noi alfabetica el practic mult timp n-a putut descifra nimic scris , iar noi cei din jur preferam sa vorbim in engleza pentru ca altfel era foarte greu sa comunicam .Nu exista nici un termen de comparatie cu un etnic maghiar care are ocazia cel putin 8 daca nu 12 clase sa invete româna , oricât de dificile ar fi manualele , plus alte mijloace de comunicare si informare net-ul , radioul , televiziunea etc.Iar cat despre ocaziile de a folosi limba , căt de taranoi poate fi cineva ca in toata viata lui sa nu iasa macar de cateva ori pe an din sat de la el si sa mearga la oras sau in alte regiuni ale tarii unde poate avea ocazia sa foloseasca limba. Eu nu m-am referit nici un moment la cunoasterea la perfectie a limbii române ci macar la nivel minim , de conversatie de baza.Pai ce copilasii de 8,9 ani care incep sa invete franceza sau engleza nu reusesc intr-un an maxim sa lege cateva propozitii de baza cel putin ? Binenteles ca da si atunci cum un cetatean român de etnie maghiara nu ? Au vreo problema cu memoria , n-au sistem nervos ? Is mai inteligenti arabii sau africanii veniti de cateva luni care macar leaga cateva propozitii in româneste? Pot sa gasite oricate argumente pentru a-i scuza dar nu este decat o dovada de sovinism si de dispret pentru limba si cultura română. Si din pacate e o chestie incurajata in cadrul comunitatii de catre lideri lucru cu atit mai regretabil. Exista probabil teama ca maghiarii s-ar putea integra mult mai bine in societatea româneasca si astfel ar putea fi asimilati . Chiar am intilnit o expresie foarte interesanta la o emisiune in limba maghiara , o expresie folosita de un distins reprezentant al UDMR , care vorbea despre pericolul plecarii in mod individual a maghiarilor din regiunile unde sint majoritari intr-altele cu populatie româneasca , folosind termenul ” a se diasporiza ” .Adica nu e vorba ca pleaca omul sa castige o bucata de paine mai alba altundeva pentru ca acolo nu are perspective , nu in cazul maghiarilor ei ” se diasporizeaza ” si astfel pot fi asimilati mai usor. Putem spune ca asta e un mod corect in care un politician ii ajuta pe alegatorii sai ? Ii ajuta sa nu se integreze? Le induce aceasta teama absurda de asimilare pe care oricat incerc n-o pot intelege .Nu inteleg de unde vine fobia asta dupa ce sute de ani procesul a functionat doar in favoarea maghiarilor in detrimentul românilor , slovacilor , sirbilor , croatilor etc.

  • D'Azertis

    Citesc de o vreme mesajele voastre, initial n-am vrut sa ma implic, dar fiind unguroaica din Sf. Gheorghe, si intamplator profesoara de limbi straine, m-am gandit, ca totusi as avea cateva cuvinte in legatura cu predarea si invatarea limbii romane. In general in diferite mesaje ce era esential s-a mai zis: limba romana pe aici este slab vorbita de majoritate, dar sunt si unii care o vorbesc bine spre foarte bine.
    Printre cauzele nevorbirii limbii trebuie sa includem fara indoiala si refuzul- insa la un numar redus de persoane. (Asa cum si in cazul romanilor de aici exista persoane- tot in numar redus, care inteleg si vorbesc bine lb. maghiara, dar refuza sa o vorbeasca. Cunosc cazuri concrete.) Apoi trebuie sa mentionam ca exista un numar mare de elevi slabi si mediocri (ei exista peste tot), acestia invata nu numai limba romana greoi, dar au rezultate mediocre si la alte materii.
    Apoi se pune problema simtului/talentului pentru limbi. Asa cum pentru a fi un bun cantaret, ai nevoie de ureche muzicala, daca te nasti fara, nu prea ai multe sanse… Sunt numerosi elevi, care nici nu refuza sa invete romana, nici nu sunt mediocri, dar au nesansa sa le lipseasca acest simt pentru limbi.
    Deci sunt de acord cu ceea ce a scris Dom si Olahus, inclusiv cu ideea ca foarte multi maghiari de aici nu iau in considerare posibilitatea unui loc de munca in celelalte parti ale tarii.

    Ideea de programe si manuale diferentiate este sustinuta nu doar de maghiarii de aici, foarte multi profesori de etnie romana sunt de aceeasi parere (cunosc profesori care s-au titularizat la noi, dar care provin din judete ca Tulcea, Prahova sau Maramures, care dupa un an de predare la clase maghiare au ajuns la aceeasi concluzie!!!).
    Cu actualele programe si manuale romana nu prea poate fi insusita (sau poate fi insusita greu, si in general de elevii buni si foarte buni care pe deasupra mai au si simt pt. limbi si eventual interactioneaza mai mult cu romani) pentru ca pune accent pe straturi ale limbii care necesita cunoasterea in prealabil al limbajului comun. In predarea limbilor straine pornim de la limbajul comun, al conversatiei cotidiene, si doar dupa insusirea acestuia se poate trece la limbajul literar, stiintific, juridic etc. Atata vreme cand lexicul de baza nu se invata temeinic, n-ai cum sa ceri de la elev sa cunoasca notiuni de teorie literara, arhaisme si neologisme, sau sa dea doua trei sinonime la un cuvant. Deci degeaba faci timp de 8-12 ani limba romana cand tocmai esentialul lipseste, tocmai posibilitatea de a lega propozitii de baza! Arabii si francezii reusesc sa comunice dupa putin timp pt. ca asa cum s-a mai zis: 1. ei sunt nevoiti sa foloseasca limba, 2. pentru ca ei invata prima oara sa comunice cu celalalt. Eu nu cunosc niciun manual de lb. romana unde copilul sa fie invatat cum sa faca cumparaturi, sau cum sa ceara diferite informatii, cum sa trimita un colet prin posta etc. Copilul roman nu trebuie sa invete aceste fraze, expresii, cuvinte. Copilul maghiar mai intai ar avea nevoie de asta si nu de comentariul literar al romanului „La Medeleni” sau al unei poezii de Labis de ex.
    Cu celelalte mijloace de comunicare si informare amintite de Solovastru treaba sta cam asa: elevul maghiar are la dispozitie cate site-uri vrea in lb. maghiara si se informeaza de acolo (daca te gandesti bine, daca informatia iti e oferita si in lb. materna, n-o vei citi in engleza sau franceza, nu?). Radiouri si televiziuni in lb. materna sunt destule, posturile romanesti sunt foarte rar urmarite de elevi. Aici cauzele sunt multiple, nu intru in amanunte.

    In rest: @Solovastru: „Pot sa gasite oricate argumente pentru a-i scuza dar nu este decat o dovada de sovinism si de dispret pentru limba si cultura română.”
    Nu cred ca un cetatean al tarii, de orice etnie ar trebui sa aiba mai mult sau mai putin respect pentru limba si cultura celuilalt cetatean de orice alta etnie! Chiar daca limba romana este limba oficiala, pentru mine este limba straina atata timp cat pot sa am doar o singura limba materna. (exista mai multe pdv. de a categorisi limbile, sa nu facem confuzii. Dpdv. al individului exista o limba materna, toate celelallte fiind straine. Dpdv. legal exista o limba oficiala, celelate putand fi semi-oficiale sau neoficiale. In timp ce in cazul cetatenilor de etnie romana lb. materna si cea oficiala se suprapun, in cazul cetatenilor de alta etnie nu. Doar atat.) Sunt pt. obligativitatea invatarii limbii romane, dar nu pot sa fiu de acord cu respectul impus! Asa ceva nu exista. Nu poti sa obligi pe cineva sa-ti respecte limba sau cultura. Respectul se castiga. Limba si cultura romana nu este superioara celei maghiare. Nici macar in Romania. Este alta, diferita, nici mai buna nici mai proasta. Eu nu cred in culturi si limbi- sau etnii si natii superioare respectiv inferioare. Limba romana are aici alt statut juridic si atat! In momentul in care romanii vor respecta limba si cultura celuilalt asa cum vor ei ca ceilalti sa respecte cultura si limba romana, atunci va fi ok. Intre majoritate-minoritate diferenta este doar numerica si nu de valoare!!! Asta nu inteleg foarte multi. (Pot intelege lipsa de respect pt. limba si cultura maghiara din partea unor romani, daca ma gandesc la situatia romanilor din Ardeal din trecut. Dar tocmai acest lucru ar trebui sa-i faca sa-si dea seama, ca daca aplici aceleasi masuri, vei avea aceleasi reactii… Sa nu-mi spuneti ca romanii nu s-au impotrivit, ca nu s-au luptat pt. mentinerea valorilor lor).

    Teama de asimilare nu este un Bau-bau cu care ne ameninta UDMR. Este o realitate simtita de fiecare dintre noi. Nu doar in cazul maghiarilor din Romania, dar si in cazul tuturor minoritatilor exista posibilitatea de asimilare in momentul in care comunitatile compacte se dizolva. Este foarte simplu: un maghiar merge sa lucreze intr-un oras majoritar roman sau 100% roman. Are trai decent, totul e ok., se stabileste acolo. Exista 2 posibilitati: se casatoreste cu o unguroaica sau cu o romanca. De fapt nu prea conteaza acest aspect, pt. ca nu are posibilitatea ca sa-si dea copii intr-o scoala cu predare in lb. maghiara. Astfel, copiii, chiar daca vor vorbi (eventual scrie si citi) ungureste, vor pierde ffff. multe aspecte din cultura maghiara. Vacantele la bunici mai ajuta, dar pt. cat timp? Nepotii maghiarului nostru nu cred ca mai vor vorbi ungureste, stranepotii nici atat. Si uite asimilare. Daca prin asta se intelege integrare, este foarte clar ce se doreste.
    Exemple sunt destule, am multe cunostinte, rude carora li s-a intamplat. Cati maghiari din Valea Jiului mai stiu ungureste, sau au posibilitatea sa invete in lb. materna? Au fost acolo zeci de mii de etnici maghiari. Cunosc „maghiari” de generatia a doua sau treia din Bucuresti sau chiar Brasov care nu mai vorbesc ungureste, sau o vorbesc la nivel de lb. straina. Deci da: pericolul asimilarii este cat se poate de reala.

    As aminti aici situatia romanilor din Ungaria, care dupa 1920 n-au reprezentat un procent insemnat ca nr. de cetateni, si care netraind in comunitati compacte (cu exceptia satelor de la granita, precum in jurul si in Jula) sunt amenintati de asimilare totala. Acum nu se pune problema asimilarii fortate (cel putin asa as dori sa cred), cum nu este vorba despre asa ceva nici in Romania… Dar se intampla. Este mersul firesc, natural al lucrurilor. Si nimeni nu poate fi invinovatit daca incearca sa lungeasca acest proces. Pentru ca de evitat nu cred ca se poate evita, daca gandesti pe termen lung, in secole. Singura posibilitate de a lungi viata unei comunitati minoritare este: sa ramana compacta cu posibilitatea autoguvernarii, sau daca e in diaspora, sa beneficieze macar de autonomie culturala.

    „Nu inteleg de unde vine fobia asta dupa ce sute de ani procesul a functionat doar in favoarea maghiarilor in detrimentul românilor , slovacilor , sirbilor , croatilor etc.”

    Fobia asta exista tocmai pt. ca s-a vazut ca se poate… Atunci maghiarii au avut posibilitatea, acum o au romanii, slovacii, sarbii… Atunci romanii, slovacii, sarbii s-au zbatut pt. supravietuire, acum e randul maghiarilor. N-avem dreptul? Pt. noi nu sunt valabile acelasi reguli???
    Nu aplicati dubla masura. Cu putina empatie lucrurile incep sa arate diferit.
    Se zice ca lumea s-a schimbat, ca ne-am civilizat, se vorbeste de democratie, drepturile omului etc. De ce atunci masuri, comportament, mentalitate din sec. XIX.???

    In ultimul timp, citind despre aceste probleme pe diferite forumuri si pe acest blog, am inceput sa am un interes pt. minoritati (sunt la nivel de incepator, si mai mult de amator nu voi fi, dar totusi…)

    Pt. cei care vorbesc in numele minoritatii romane din Ungaria necunoscand de fapt situatia concreta, recomand:
    Site-ul saptamanalului Foaia Romaneasca
    http://www.foaia.hu//index.php?option=com_content&task=blogsection&id=3&Itemid=25
    Emisiunea in lb. romana (Ecranul nostru) de pe postul national maghiar
    http://videotar.mtv.hu/Kategoriak/Kisebbsegi%20musorok/Ecranul%20nostru.aspx

    Pt. cei interesati de minoritatile Europei si nu numai: documentarul Minoritates Mundi (cu subtitrare in lb. romana la aproape toate episoadele- cu scuze pt. greselile gramaticale si de lb. Mentionez ca am urmarit multe episoade, si traducerile sunt corecte dpdv. al continutilui).
    http://www.dunatv.hu/musor/videotar?vid=561565&pid=279147

  • olahus

    Un raspuns excelent, de pe pozitia cuiva care chiar stie ce inseamna a invata (pe sine si pe altii) o limba straina. Felicitari, eu il propun la comentariul lunii, daca vor binevoi autorii (Lolka sau Tihamer) sa imi ia in considerare propunerea.

  • olahus

    @ Jordi, Solovastru: multumesc, chiar m-ati facut CUrios sa aflu mai multe :)) Cred ca aveti dreptate, dar sunt sanse mari ca aceasta varianta incorecta sa fi existat de mult timp in franceza. Altfel de ce sa fi ales atatia romani sa isi schimbe numele din …escu in esco?

  • ovidiu

    excelent intradevar raspunsul lui D’Azertis

  • olahus

    O singura observatie la mesajul lui D’Azertis. Scrii (imi cer scuze pentru tutuiala, dar asa e norma la noi pe bog):

    „In momentul in care romanii vor respecta limba si cultura celuilalt asa cum vor ei ca ceilalti sa respecte cultura si limba romana, atunci va fi ok.”

    Ma deranjeaza acesti „romanii”, il vad ca pe o generalizare. Stiu ca multi co-etnici de-ai mei nu respecta cultura celuilalt, dar cum maghiarii nu sunt toti la fel, nici romanii nu sunt si unii dintre noi aratam mai mult decat respect pentru culturile minoritare. Asa ca mergea mai bine „majoritatea romanilor”, de pilda.

  • dom

    dau si eu un 10(zece) cu felicitari doamnei profesoare D’Azertis🙂

  • Jordi

    Doamnă D’Azertys,
    post-ul dvs ar trebui să figureze în manualele şcolare (alternative sau nu).
    Felicitări! Excelentă sinteză.

    @Olahus
    „cul” se pronunţă [kü], franceza nu e o limbă fonetică, şi nici măcar etimologică – logică, ceea ce derutează pe mulţi, inclusiv pe nativii francofoni.
    În limbaj SMS, „je t’aime, à plus” (te iubesc, pe curând) se scrie JTM A+
    Nu ştiu dacă de asta Ionescu a devenit Ionesco, e posibil, n-am găsit până acum explicaţia. Uite că regula nu e generală, ci aplicată poate doar din mimetism: pe Ceauşescu l-au lăsat –escu, pronunţându-l însă [tscheautscheskü].
    Şi pe Băsescu, la fel [bazeskü] (şi bine i-au făcut).
    O anecdotă:
    o amică unguroaică s-a prins de ce francezii care o ascultau vorbind despre Transilvania se hlizeau de fiecare dată când relata despre secui, pe care ea îi menţiona cu numele lor românesc: „secui”. Este vorba de o homofonie idioată, în franceză „secui” sună la fel ca „ses couilles” adică (pardon:) „coaiele lui”.
    Undeva, pe undeva, sunt convins că există o limbă în care numele nostru, al fiecăruia, reprezintă o obscenitate…

    PS – na, că mi-am amintit – în franceză, Eminescu e Eminescu (de fapt [Emineşkü] săracul, nu mă întrebaţi de ce pronunţat cu [ş]) însă (Ioan Petru) Culianu e Culiano. Iată, deci, transpoziţia –escu / -esco nu are de-a face cu terminaţia –cu; trebuie să fie un moft italienizant.

  • Jordi

    Ah, da: probabil că francezii îl scriu pe Ionesco aşa, ca să-l poată pronunţa şi ca să dea numele lui unei străzi din Franţa fără să traumatizeze cetăţenii…
    Ar fi o glumă, dacă topicul în care scriem n-ar pleca de la o decizie administrativă atât de măgărească şi absurdă.

  • orsi

    La comentariul D’Azertis asi mai dori sa adaug faptul ca ungurii deja la mijlocul secolului XIX. aveau plan de educatie si politica a minoritatilor… pe cand in Romania nici azi nu se aplica – daca exista…

  • sida cristian

    indescifrabilul si penibilul internaut bolnav ,,trasatura,,specifica degemeratiei ce se configureaza in Rrromania ii spun s-o interzica pe maica-sa,sau pe tac-su sau pe cei ce i-au dat nume..macar de vae tupeu sa-si divulge identitatea in rest e penibil..un oligofren…celui care semnaeaza EPISTAIXIS CHOLERA ,BANUIESC CINE E ,ACELASI SPARGATOR DE MAILURI,,SA SE FEREASCA

  • pancreator

    Ma bucur ca aici pe site lumea nu se-njura si nu striga lozinci de genu „Transilvania pamant unguresc/romanesc”, „jos/sus Trianon” + multe abureli si injurii xenofobe. De aia vroiam si sa evit site-urile in care cele 2 etnii se „ciocnesc”.

    Apoi, sunt in general de acord cu ce a scris D’Azertis, frumos scris, exprimare clara. Dar am si anumite mentiuni:
    E drept, acolo unde nu se vb deloc romaneste (sau sunt romanii minoritari), solutia e ca romana sa se invete ca o limba straina de catre maghiari (si aici nu ma refer numai la manuale, ci si la aplicarea unor metode de incurajare a elevilor: de ex. proiectii video, jocuri, chestii interactive).
    Se face mare confuzie intre nationalitate si cetatenie: nationalitatea ti-o dau parintii prin nastere, iar cetatenia ti-o da statul… si dureaza cativa ani pana iei primul contact cu statul, deci e clar ca pt. maghiari in cazul nostru, nationalitatea e pe primul loc.
    Si totusi, acolo unde sunt mai multi romani (peste 70-80%), daca unii maghiari refuza sa vb romaneste si au pretentia ca majoritarii sa le stie limba, e clar vorba de rea vointa (mai ales ca si pe aici scria cineva ca majoritatea stiu romana la un nivel satisfacator). De fapt si din partea romanilor ar fi culmea sa nu stie ungureste daca locuiesc intr-o localitate cu peste 80% unguri.
    La fel, sunt de acord ca maghiara sa se introduca drept materie optionala la scoala romaneasca, in zonele cu populatie mixta, sa aiba si romanii posibilitatea de a afla mai multe.
    Iar frica asta de absorbire a minoritatilor e peste tot in lume, nu doar in Romania. De ex. chiar daca in Europa exista anumite autonomii, in opinia publica tot tarile mari sunt cele care atrag atentia (in general Barcelona e vazuta ca fiind in Spania si atat, de Tirol n-au auzit prea multi, Alsacia si Lorena sunt vazute ca provincii frantuzesti etc). Solutii impotriva asimilarii? Doar o constiinta in privinta identitatii nationale si recunoasterea din partea statului suveran, + respect reciproc.
    Important e ca suntem europeni, albi, cu stil de viata asemanator, prea putine motive de conflict, si, dupa cum zicea si D’Azertis, nu e unu mai bun ca altu. Deci ura, invidia si segregarea dintre oamenii de rand din motive politice trebuie sa dispara. Peace!

  • pancreator

    O mica corectie, daca poate cineva sa-mi editeze postul, ca eu nu pot.
    „E drept, acolo unde nu se vb deloc romaneste (sau sunt romanii minoritari), solutia e ca maghiara sa se invete ca o limba straina”

    era vorba de romana sa se-nvete ca o lb straina de catre maghiari, nu de maghiara. era doar o greseala de tipar, ca sa nu fiu inteles gresit🙂.

  • Adevărul despre învăţarea limbii române în Secuime « Limba Cailor

    […] limbii române în zonele din Ardeal locuite în majoritate de maghiari, în special Secuimea. Comentariul a fost trimis de un anume D’Azertis, care dezvăluie că este unguroaică, profesoară de limbi […]

  • D'Azertis

    @Olahus, ai dreptate cu generalizarea, imi cer scuze, n-a fost intentionat. Normal ca m-am referit la majoritatea romanilor. Exceptii incep sa fie din ce in ce mai multe, fapt ce ma bucura foarte mult.

  • D'Azertis

    @pancreator: sunt de acord cu tine, acolo unde unii refuza sa vorbeasca romaneste (desi ar fi capabili) este vorba de rea vointa (sau, daca te gandesti bine, e prostie, pt. ca asta sta la baza acesteia). Cum de altfel e rea vointa/prostie ca un roman care stie ungureste sa n-o vorbeasca doar pt. ca „e stapan la el acasa”. Din pacate aceste lucruri se mai intampla, dar doresc sa cred ca din ce in ce mai rar.

  • pancreator

    Pana la urma e dreptul fiecaruia sa vorbeasca ce limba vrea, si limbile straine la fel, sunt cunoscute in functie de interese, anturaj, serviciu si tara/zona in care locuiesti sau vrei sa emigrezi. Cu alte cuvinte, stii o limba doar daca-ti foloseste. Iar in cazul nostru, nu-i musai pt. un maghiar de la sat din Secuime sa cunoasca bine lb. romana doar pt. ca vine „controlul” de la Bucuresti, la fel cum nu-i musai ca un roman din Ardeal sa stie ungureste doar pt. ca are cativa vecini unguri. Totul depinde de la om la om, de la caz la caz, iar oamenii de omenie se pot intelege, cu putina bunavointa, indiferent de limba materna sau apartenenta etnica.
    Odata ce se impune ceva cu forta (sau se interzice), tendinta omului e de a se impotrivi, deci de aia e nevoie de mai multa rabdare din partea unora. Deci degeaba viseaza unii la „o tzara numai a lor”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: