Despre autonomie la Realitatea TV

O discuţie zgomotoasă, neegală, dar totuşi foarte interesantă, între un politician maghiar (Antal Árpád, primarul mun. Sfântu Gheorghe, fost deputat UDMR), un român naţionalist (Adrian Păunescu, fost senator PSD), un român mai echilibrat (Mihai Voicu, deputat PNL) şi o moderatoare antimaghiară, pornită (Corina Drăgotescu) căreia îi place să închida gura la orice argumente maghiare.

Dacă aveţi 50 de minute libere şi vă interesează în detaliu chestiunea autonomiei Ţinutul Secuiesc, vă recomand să vă uitaţi la Zona de impact din 5 septembrie 2009 de pe Realitatea TV:


64 responses to “Despre autonomie la Realitatea TV

  • szekelyj

    Aş propune pentru „lectură” pe acelaşi temă şi emisiunea d-nei Andrea Creţulescu (din data de 7 septembrie, minutul 30 şi umătoarele ale emisiunii) cu invitaţi de asemenea iluştrii precum preşedintele UCM Szasz Jeno şi prin telefon G. Funar. Emisiunea o puteţi viziona aici.

    Din păcate nu e greu de observat că RealitateaTV consideră problema autonomiei ca o simplă ocazie pentru un pic de scandal… Nici dna. Creţulescu nu se distinge prin imparţialitate…

  • István

    Aş dori să punctez câteva chestiuni care mi s-au părut interesante în emisiune:

    1. 50 de minute cât a durat emisiunea, s-a afişat pe ecran o propoziţie extrem de stupidă în mod voit:
    „Maghiarii vor o altă ţară- Sunteţi de acord cu autonomia?”

    Dacă ai autonomie şi vorbim de autonomie, cum poţi spune că vor o altă ţară? Este, pentru mine, o dovadă de rea credinţă a celor de la emisiune. Antal cât şi Szasz ( inclusiv el cu tot cu prostiile lui) a declarat, că nu se vrea crearea unei noi ţări. Prin acest gest, Realitatea TV dezinformează clar şi în mod subtil cetăţenii români.

    2. Cine sunt invitaţii?

    O moderatoare cam iute la cuget, Păunescu, pe care-l ştim cu toţii şi îi ştim părerea îainte să se pronunţe, un lider PNL căruia nu i se prea acorda cuvântul şi Antal. Totuşi, e bine că au invitat şi unguri. De câte ori se vorbeşte despre unguri în emisiuni, şi nu este chemat nici un ungur, care să explice situaţia.

    3. „Statul să ceară ceva în legătură cu structura populaţiei”

    Sunt cuvintele doamnei moderator, care nu intră în discuţii de pe vremea comunismului, dar care nu se sfieşte să declare că dacă noi cerem autonomie sau drepturi, atunci şi statul ar putea cere „ceva”în legătură cu structura populaţiei.

    4.Plictisitoarele declaraţii păunesciene gen. obraznicii politicieni maghiari, fapta lor este o crimă etc. etc.

    Unii politicieni maghiari sunt obraznici. Dar nu toţi politicienii care cer autonomia sunt obraznici, şi nu pentru că cer autonomia.

    5.”Învăţământul minorităţilor este rezolvată”

    Iarăşi, avem de aface cu intervenţia doamnei moderator. S-a vorbit deja pe blog cât este de rezolvată învăţământul minorităţilor. Eu aş spune doar, că cei mai îndreptăţiţi să se pronunţe asupra acestei probleme sunt cei vizaţi, adică maghiarii şi celelalte minorităţi şi mai puţin guvernanţii care au făcut legile.

    6.Păunescu apără cultura maghiară.

    Right! Dar nici nu trebuie să o facă. Cultura maghiară trebuie apărată şi dezvoltată în primul rând de maghiari şi nu de majoritate. Majoritatea ar trebui doar să fie mai receptivă la ceea ce se cere pentru a dezvolta cultura minorităţii respective.

    7.Necunoaşterea limbii în Harcov.

    O problemă dezbătută….Ce să vă spun, recunosc că e greu pentru un român să îşi găsească de lucru în regiune, dacă nu ştie limba maghiară. Este aceeaşi problemă pe care o are şi un maghiar care nu ştie limba română şi îşi caută de lucru în Timişoara. Problema se rezolvă simplu: să învăţăm limba celuilalt! Nu poate decât să ne ajute.

    8. „Dezlipirea unor oameni politici de la conducerea din Bucureşti”.

    Sigur, este vorba şi de acestă consecinţă prin cererile de autonomie. UDMR vrea să obţină şi să se asigure, că va fi formaţiunea politică dominantă la Odorhei şi peste 10 ani. Vrea ca oamenii instituţiilor să fie puşi de ei, şi nu de cei care sunt la guvernare, sau mai bine zis, indiferent de cine e la guvernare. Este vorba şi de politică în discuţiile despre autonomie…

    9.Eterna acuzaţie de încălcare a Constituţiei.

    O constituţie se încalcă atunci când nu se încalcă prevederile ei. Tot ceea ce a obţinut UDMR în 20 de ani, s-a obţinut prin legi în Parlament cu votul majorităţii cerute şi nu prin declaraţii, petiţii şi proclamaţii unilaterale. Aşa este şi cu autonomia. Ea se va cere prin Parlament şi ea va fi votată prin lege, şi nu prin şedinţele secuilor. (la vremea respectivă)

    10.Să plecăm în Ungaria dacă nu ne place.

    Nu vom pleca nicăieri, pentru că asta este ţara noastră. Nu se poate să ni se ceară să plecăm dacă nu ne place. Poate nu îmi place, dar pot totuşi să încerc să schimb ceva, faţă de alţii care au renunţat la ea şi au plecat de tot în Spania şi Italia. Prin acest unilateralism nu se va rezolva nimic, doar se vor tulbura apele. Aceste lozinci le auzeam şi în copilărie, când vorbeam în ungureşte pe stradă.

    11. Nu ne place sistemul de la Bucureşti.

    Da, nu ne place. În chestiunile minorităţilor, Bucureştiul s-a dovedit cel mai nepriceput partener. Cel mai repede vor rezolva probleme cei care se confruntă cu ele, şi nu funcţionarii din Bucurşti, care nu au habar de ce înseamnă cultura maghiară sau problemele de învăţământ a limbii române cu care se confruntă secuii care vor să înveţe limba română. În problemele economice, Bucureştiul atrage mai mulţi bani din Ardeal decât acordă. Este un fapt, care cred,nu este pus la îndoială. De ce trebuie consiliile judeţene şi primăriile să se milogească tot timpul să i se ecorde bani pe care ei l-au trimis. Descentralizarea este şi un slogan politic, dar care nu se va înfăptui prea curând.

  • Ovidiu

    Dacă ai autonomie şi vorbim de autonomie, cum poţi spune că vor o altă ţară?

    Dacă desenezi teritorii pe hartă si apoi îţi faci drapel şi imn nu mai rămâne nimic altceva de înţăles, aici au dreptate Păunescu şi realizatorii emisiunii. Ce se doreşte acolo e clar şi pentru maghiari (secui) şi pentru români, nu de explicaţii suplimentare e nevoie.
    Altfel spus, emisiunea si caracterul ei „negativ” a fost doar un un fel lung de 50 de minute de a spune „nu”.

    Ce mă miră pe mine, şi am mai întrebat aici, e că nu se discută, nu se cunoaşte, ce opinie au ne-maghiarii din zona ( 34% in jud. HarCovMures, sau 25% în zona mai precisă desenată de maghiari).
    Daca 6.6 % maghiari in Romania pot sa inducă atâta agitaţie politică, cred secuii ca se vor putea auto-guverna cu 34% sau 25% populaţie ne-maghiara ce se va radicaliza etnic ea însaşi odată cu declararea acestei autonomi ?

  • atol

    István, fi calm si trage aer in piept.
    In art. 3, pct. 3 din Constitutia Romaniei (sic), se prevede clar modul de organizare a teritoriului Romaniei:”(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.”
    Deci pentru schimbarea organizarii teritoriului Romaniei trebuie schimbata Constitutia. Vezi constitutiile din 1948, 1952 si 1965 si vei intelege mai bine- asta ca sa ne referim doar la organizarea teritoriala a Romaniei si nu la existenta organismelor de conducere ale zonei autonome pentru care trebuie de asemenea schimbata Constitutia.

  • Alcoolicu' anonim

    Am ascultat cu rabdare emisiunea. As vrea sa insist asupra a trei aspecte care mi s-au parut importante:
    1) Problema constitutionalitatii demersului. Am observat ca majoritatea romanilor reduc problema la prevederile Constitutiei. Tin sa reamintesc faptul ca o Constitutie nu e batuta in cuie pe veci. In sec. XX, Romania a avut parte de mai multe modificari ale Constitutiei. Ca sa nu ne referim la modificarile radicale, adica cele de dupa razboi si de Constitutia din 1991, iata doua exemple mai bune: Constitutia din 1923, ce continea schimbari radicale, datorate atat modificarii structurii teritoriale si etnice, cat si a celei social-economice; Constitutia din 2003, care reprezinta o imbunatatire a Constitutiei din 1991. In concluzie, o dezbatere pe teme constitutionale nu reprezinta un act ilegal si antistatal. Daca s-au depasit limitele legii, e obligatia Justitiei sa ia masuri.
    2) Ni se vorbeste de 20 de ani de autonomie locala, dar se vad prea putine efecte. Poate ca secuii s-au saturat ca deciziile ce-i privesc sa fie luate de catre altii in numele lor. Daca intr-o ipotetica regiune autonoma secuiasca o vor duce mai rau, e problema lor.
    3) Problema functiilor: cred ca d-l Antal a dat un exemplu neconcludent referindu-se la etnia unor directori de la nu-stiu-ce institutii. Dupa mine, mai elocvent este faptul ca in Politie, Armata, Justitie se evita cu obstinatie angajarea maghiarilor. Tot la capitolul functii, d-l de la PNL, contrazicandu-l pe d-l Antal, a spus un lucru adevarat, insa care nu face cinste Romaniei: acordarea functiilor se face PE CRITERII POLITICE. Trebuie actionat in sensul depolitizarii functiilor din domeniul public, singurele functii ce ar trebui obtinute pe criteriu politic sa fie cele din cadrul prefecturilor.

  • Ovidiu

    Am observat ca majoritatea romanilor reduc problema la prevederile Constitutiei. Tin sa reamintesc faptul ca o Constitutie nu e batuta in cuie pe veci…etc

    Nu-i nevoie să le reaminteşti, tot aşa cum nu e nevoie să le reaminteşti maghiarilor când actiunile lor sunt ilegale. Fiecare ştie bine situaţia.
    Românii pur şi simplu nu sunt de acord cu planurile maghiarilor (UDMR) de a-şi construi în România propriile structuri-administrative, politice, şi institutionale care să funcţioneze în paralel cu cele ale statului roman. Restul e ipocrizie cu carul (de ambele părţi) şi discuţii de dragul discuţiilor.

  • Alcoolicu' anonim

    Intre romani si maghiari cel mai adesea e un „dialog al surzilor”. Se poarta discutii pe aceleasi teme, dar la nivele paralele, care arareori gasesc puncte de convergenta. Iata cateva dintre acestea:
    1. Probema loialitatii. In randul etniei majoritare s-a incetatenit ideea ca „toti trebuie sa fie cetateni loiali ai statului roman”. Toate bune, doar ca se face o confuzie (adesea voita) intre „loial” si „umil”. Si eu ma consider cetatean loial al statului, dar asta nu inseamna sa asist in mod pasiv si cu umilinta la tot felul de ilegalitati si abuzuri comise de reprezentantii statului. Cum vreti ca secuii sa fie cetateni loiali cand, de fiecare data cand se discuta problema Secuimii, ei sunt considerati apriori ca insurgenti, se inlatura problema – vorba frantuzului – „du revers de la main”, sunt „invitati” sa plece definitiv in Ungaria, ca sa nu mai vorbim de invectivele de rigoare? De ce sa ne mai miram de inveninarea relatiilor, de radicalizare, de conflicte? Sa fim cinstiti: loialitatea nu inseamna pasivism.
    2. Un pericol pe care cei doi reprezentanti ai maghiarilor la discutia de la Realitatea l-au prezentat in mod ambiguu, dar care exista: pericolul disparitiei identitatii etnice. Bineinteles ca e aberant sa aduci in discutie acum pogromuri, purificari etnice, politici oficiale de modificare a structurii etnice, insa nimeni nu garanteaza ca situatia va fi intotdeauna asa. Iata, in Slovacia va intra in vigoare o lege ce impune utilizarea limbii slovace ca unica limba in sectorul public. Am urmarit un reportaj la o televiziune franceza in care era prezentat cazul unui medic de etnie maghiara care,conform noii legi, va fi obligat sa se adreseze unui pacient tot de etnie maghiara in limba slovaca!!! Da, acesta este un pericol real, chiar in secolul XXI. De cate ori nu ne-am revoltat pentru umilintele la care sunt supusi romanii/vlahii si comunitatile de aromani din Balcani ori din Ucraina? Ei bine,secuii tocmai asta doresc: sa evite astfel de evenimente neplacute.
    3. Problema constitutionalitatii demersului, de care am discutat anterior. Nu o voi relua, ci o voi prezenta pe scurt: in randul maselor a fost inoculata ideea ca o Constitutie e imuabila, sacrosancta, ca acela care o pune in discutie se situeaza in afara legii. FALS!!! Constitutiile se pot modifica (in sec. XX Romania a avut parte de cel putin patru sau cinci modificari ale Constitutiei), iar discutiile despre modificarea acestora sunt perfect legale atata timp cat se desfaoara in cadru legal.
    4. Autonomie locala vs. stat unitar. Autonomia locala este un drept constitutional in orice stat civilizat din lume. Gradul acesteia depinde insa de prevederile legale ale fiecarui stat. Si aici se face o confuzie: un stat unitar nu exclude autonomia locala ca principiu. Problema este ca secuii si romanii o vad in mod diferit: secuii o vad ca pe o autonomie terioriala pe criterii etnice, in timp ce romanii doresc doar prerogative sporite ale autoritatilor locale. Mi s-a parut interesanta ideea emisa de d-l Antal, si anume ca 20 de milioane de romani trebuie sa sufere din cauza ca autoritatile centrale evita sa abordeze problema autonomiei teritoriale, temandu-se de cei 2 milioane de maghiari … pana la urma, eu ma tem mai mult de aparitia unei verigi in plus care sa gestioneze teritoriul in subordine ca pe o mosie proprie (vezi cazurile baronilor locali: Mazare, Sechelariu, Mischie etc), cu atat ai mult cu cat se transfera o buna parte a gestiunii autoritatilor locale.
    5. Ultima confuzie la care vreau sa ma refer vine din partea etnicilor maghiari. E vorba de sintagma „stat national”, care deranjeaza in mod dosebit etnia maghiara. Stiu ca s-a discutat mult pe acest blog despre aceasta sintagma si nu vreau sa insist prea mult. E ridicol sa pui in discutie caracterul de stat national in situatia in care peste 85% din populatia tari e constituita din etnici romani. Daca existenta unui grup etnic inseamna ca statul respectiv e multinational, practic toate statele acestei lumi sunt „multinationale”. Dupa mine, „statul national” nu pune in discutie sub nici o forma existenta altor etnii in cadrul statului. In definitiv, articolul 6 din Constitutie garanteaza minoritatilor dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase (totusi, Constitutia are niste „goluri”, la care ma voi referi mai jos) .
    Dupa mie se impun niste modificari ale Constitutiei pentru eliminarea anumitor ambiguitati. O modificare esentiala ar viza amendarea articolului 6 din Constitutie in sensul introducerii sintagmei de „grupuri etnice traditionale”, pentru a face diferenta inte acestea si grupurile etnice recente. In plus, pragraful 1 al articolului 6 e destul de ambiguu: „Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.” Nu se explica in nici un fel cine, cum si in ce fel se va ocupa de cele de mai sus si nici nu se fac trimiteri la vreo lege. Cele cateva prevederi referitoare la drepturile minoritatilor referitoare la invatamant (art.32), administratie (art.120) si justitie (art.128) sunt total insuficiente. Si aici ar trebui adaugate niste detalii.

  • Alcoolicu' anonim

    Imi pare nespus de rau de secui… fiindca SUNT MANIPULATI, TRATATI CA MASA DE MANEVRA SI CA ELEMENT DE SANTAJ, atat de catre politicienii maghiari, cat si de cei romani. Probabil ca majoritatea secuilor isi doresc o viata mai buna, infrastructura de calitate, mai putina birocratie… si un tratament mai omenos din partea autoritatilor statului. In imensa lor majoritate, politicienii romani au preferat ca timp de 20 de ani sa-i trateze pe secui ca pe potentiali dusmani. Prea putini dintre ei s-au preocupat de problemele cotidiene ale Secuimii, iar cand au facut-o, au fost manati in special de interese electorale (vezi cazul Basescu, cu sustinerea PCM). Lipsa de interes a autoritatilor si a politicienilor au dus la degradarea nivelului de trai, la acumularea nemultumirilor, frustrarilor si au creat un climat propice propagandei nationaliste. Pe de alta parte, UDMR i-a tratat si ea pe secui ca pe o masa de manevra, promitandu-le de fiecare data marea cu sarea si folosindu-i ca moneda de santaj in dialogul cu autoritatile statului. Doar ca aceste lucruri dureaza de prea mult timp. Sa ne mai miram ca secuii s-au radicalizat? Ca solutia radicala – autonomie teritoriala pe criterii etnice – e vazuta ca solutie-minune la toate problemele Secuimii??? Ca romanii unilingvi nu sunt bine vazuti in Secuime??? Incercati sa vedeti lucrurile dincolo de lungul nasului, dincolo de discutii de genul „am cerut o paine in romana si n-am fost servit”…

  • Ovidiu

    Problema constitutionalitatii demersului, de care am discutat anterior

    Constitutia e doar un pretext, un mod al românilor de închide discuţia in acest subiect cu care majoritatea (84% in 2002- etnobarometru) nu sunt de accord cu dorintele maghiarilor.

    Pe de alta parte, inca de la formare in 1990, UDMR si-a legat sperantele pentru viitorul maghiarilor din Romania de dobindirea autonomiei si astfel crearea a (de facto)
    propriului lor mini-stat „interior” in Romania.

    De fapt, atit majoritatea română cat si minoritatea maghiară urmaresc acelasi tip de proiect-politic, si folosesc aceasi logica (etnie=politic=statalitate) gen sec. 19-lea.
    Nu e de mirare ca se ajunge repede la dialogul surzilor pentru ca de fapt nu exista solutie (pasnica) la un astfel de conflict.

  • atol

    Ovidiu,
    Maghiarii nu s-au impacat cu gandul existentei Tratatului de la Trianon si pe cale de consecinta cu faptul ca nu mai sunt factorul de conducere decisiv in Transilvania. Manifestarile minoritatii maghiare nu sunt de natura de a convinge majoritatea sa fie de acord cu aprobarea autonomiei. Am mai comentat cu alta ocazie manifestarile maghiarilor de la Ghimes-Faget cand a venit din Ungaria un tren al „nostalgiei” , din cate imi aduc aminte, si am spus ca aceste manifestari sunt tipice . Ei bine ,ca roman ,cand vezi acele manifestari (vezi si taberele organizate de diferite organizatii de tineret maghiare) votezi cu ambele maini impotriva autonomiei teritoriale.
    Oare degeaba, in Slovacia, s-a votat o lege privind limba folosita in administratie?
    P.S. Din cate imi dau seama, din studiul hartii, localitatea de unde sunt ai mei, Band ( 21 km de Tg.- Mures), ar urma sa faca parte din Tinutul Secuiesc – deci daca se va pune vreodata problema votului privind autonomia eu voi vota impotriva.

  • Egy Gondolat Bánt

    István: greşeşti, românii trebuie să apere cultura maghiară. Nu să o dezvolte (nici n-ar avea cum), dar să o apere, da. Şi nu cultura maghiară din Sopron sau Bekescsaba, ci cultura maghiară ardelenească.

    Câtă vreme românii nu-i vor percepe pe ungurii ardeleni ca fiind „de-ai noştri” şi că ce-i al ungurilor ardeleni este un bun al întregii ţări, nici îngăduinţă faţă de ei nu va fi.

    Tihamer: n-am urmărit tot filmuleţul, dar nu sunt de acord că Cristina Dragotescu a pus pumnul în gură cererilor maghiare. Antal Arpad, care a început prin a bate câmpii (şi a continuat tot cam aşa), se cam cerea oprit. Despre „bătutul câmpilor” voi scrie mai jos.

    Alcoolicu’ anonim: prietene, parcă ai scris cu mâna mea. Într-adevăr, problema minorităţilor este o tratată în mod jalnic în scumpa noastră ţară. Se recunosc 19 minorităţi, chipurile în mod „oficial”. Baiul e, de un’ ştiu eu că onor domnul Istvan Peter (nume ipotetic) este maghiar? Să-l credem pe cuvânt?

    Bun! Atunci stimaţi tovarăşi, şi eu sunt episcop romano-catolic şi mă duc la Monseniorul Robu să-mi dea o eparhie, că mi se cuvine – eu fiind episcop romano-catolic, cum am spus. Îmi va da sfinţia sa eparhia?

    Statul Român ştie că are minoritate maghiară, dar care-i sunt membrii? Membrii UDMR? Cei ai PCM? Dacă dăm Legea Minorităţilor, cu organe alese de către minoritari, cine vor fi acei minoritari care să-i aleagă? De unde se vor recruta candidaţii?

    În caz extrem se poate ajunge ca-n Ungaria, unde la cârma Autoguvernării Românilor din Ungaria sunt cetăţeni ungari care n-au nimic de-a face cu comunitatea românească de acolo. Nu se pune problema la maghiarii de la noi, dar e un exemplu unde lipsa de recunoaştere individuală generează probleme la nivel comunitar.

    Câtă vreme calitatea de minoritar nu va fi explicit stabilită iar cadrul ei de manifestare şi expresie garantat, şi aici vorbesc că trebuie să pornească de la INDIVID, nici nu va fi vreo soluţie problemei minorităţilor.

    Cum foarte bine ai observat, situaţia actuală unde minoritatea maghiară este manipulată ba de UDMR ba de PCM (care cum câştigă în trânta dintre cei doi viteji), convine de minune guvernaţilor – căci dau şi ei mâna la acea manipulare.

    Adicălea: ai 1,6 milioane de unguri, ai 1,6 milioane de potenţiali „duşmani” pe care-i poţi scoate de la naftalină oricând pofteşti ca matrapazlâcurile tale să fie acoperit de urletul „atenţie, fiţi vigilenţi, că fură ungurii Ardealul!”

    Ia să fi fost o recunoaştere oficială că Istvan Peter este ungur, aşa cum există recunoaştere oficială că-l cheamă Istvan Peter (dacă nu crezi, uită-te în buletinul lui – document produs de Statul Român). Şi asta la fiecare din cei 1,6 de milioane de maghiari din ţară!

    Cu o asemenea recunoaştere oficială la nivel de individ am avea:
    1) O comunitate cu indivizi clari, care se ştie cine şi ce sunt. O comunitate care nu mai e legată de un partid (sau două, mai nou) pentru a se alcătui drept comunitate.
    2) O comunitate care se poate manifesta drept corp comun fie şi la nivel de cătun – şi nu doar în Secuime sau în Parlamentul României (prin UDMR, fireşte). Ce autonomie pe criteriu etnic mai tare vrei?
    3) O comunitate în sânul căreia se va duce luptă electorală reală şi din care va câştiga cel mai bun, nu doar UDMRul.
    4) O comunitate de indivizi care pot să mai vadă şi dincolo de etnic, adică de indivizi care să se înscrie în PNL sau PSD (şi să creeze câte o secţie maghiară acolo, de ce nu?) pentru că dreptul lor fundamental la alteritate etnică e recunoscut şi garantat de Stat de la naştere şi până la moarte.

    Dl. Gheorghe Frunda, de care mie îmi place foarte mult, zicea o dată „orice minoritate e condamnată la unitate”. Mie-mi sună a blestem.

    Oare trebuie să fie aşa? Unitate de limbă şi cultură, înţeleg. Dar unitate de vederi politice? Unitate cu privire la viitorul organizării ţării cu efecte asupra minorităţii? Ce avem acuma? Toţi pentru autonomie, că altfel ne scufundăm, ne prăpădesc românii!! Să fim serioşi …

    Există recunoaştere oficială a minorităţii maghiare? Ia să vedem. Avem nişte amărâte de recensăminte, o dată la 10 ani, plus alegerile locale şi generale la care participă UDMR şi PCM.

    Deci, TOTUL cu titlu anonim şi NIMIC în nume personal. Adicălea, pe Istvan Peter menţionat mai sus doar Dumnezeu, vecinii şi rudele îl recunosc de maghiar. Statul Român nu o face.

    Deci, eu aş începe cu recunoaşterea oficială, din partea Statului Român, a calităţii de minoritar pentru FIECARE individ care doreşte să se considere aşa. Mi se pare la mintea cocoşului, dreptul la alteritate etnică este un drept elementar al individului – la fel ca dreptul de a purta un nume anume (adică Istvan Peter şi nu Ştefan Petru, de exemplu) sau de a fi numit bărbat şi nu femeie dacă biologia sa astfel arată (între noi fie vorba, şi sexul este o calitate recunoscută oficial).

    Deci, mai întâi recunoaştere explicită la nivel de individ, şi abia apoi cu drepturi colective, regionale, de autoguvernare, etc.

    Nu poţi construi o casă fără de temelie şi nu poţi alcătui comunităţi recunoscute de Stat fără indivizi recunoscuţi de Stat ca atare.

    Pt. toţi: pentru mine este uluitor cât de şubred este discursul politicienilor maghiari vizavi de o problemă pe care o consideră atât de importantă.

    Dl. Antal – un om finuţ dealtfel – a fost aproape total pe dinafară. Înţeleg că româna nu-i limba sa maternă şi că nu poate răspunde pe loc aplombului unui om ca Păunescu, dar structurarea discursului său a fost penibilă.

    Am urmărit doar jumătate din film, dar dl. Antal nu a atacat problema cheie – cheie din partea românilor, nu a ungurilor – şi anume că maghiarii NU sunt o ameninţare pentru ţară (românii cred că sunt).

    Repet: maghiarii NU sunt o ameninţare pentru ţară.

    Acest lucru trebuie repetat până la răguşeală, pe toate căile, scris pe toate gardurile, intonat pe toate registrele. Orice discurs al politicianului maghiar trebuie să înceapă şi să se încheie cu asta.

    Nu cu cât au suferit maghiarii sub Ceauşescu (ăla e mort şi îngropat), nu cu ce drepturi au catalanii (unde-o fi şi Catalania aceea?) şi nici cu ce privilegii aveau mândrii secui în Evul Mediu (ne-ntoarcem în Evul Mediu?).

    Şi este jalnic că acest mesaj a răzbătut atât de târziu în filmuleţ, abia din vorbele dlui. Jeno Szasz care a spus limpede (citez din memorie): „noi suntem cetăţeni LOIALI ai ţării” (am scris cu litere mari căci mi se pare că şi el a accentuat prin tonul vorbirii) şi mai apoi „noi dorim să fie cât mai mulţi maghiari angajaţi în poliţie, armată, jandarmerie” – adică da, noi maghiarii îi vrem pe ai noştri să servească Patria în număr cât mai mare (căci oricum ai da-o, aceste meserii sunt în mod inerent asociate cu noţiunile de ţară, de patriotism, de serviciu în slujba naţiunii, de pavăză a căminului nostru comun care este Ţara, etc).

    Nu ştiu dacă dl. Jeno Szasz citeşte acest blog, dar doresc să-i transmit toată stima mea căci mie îmi pare că a PRICEPUT cum trebuie să arate discursul unui politician maghiar atunci când se adresează majorităţii româneşti.

    Ceilalţi, săracii, vorbesc cu românii de parcă ar grăi localnicilor din Szekely Udvarhely sau Csik Szereda. Ei schimbă limba dar menţin conţinutul de parcă ar fi aceeaşi audienţă.

    Şi nu-i de mirare că majoritarul nu pricepe mare lucru din ce tot cere maghiarul de atâţia ani de zile.

  • Ovidiu

    Maghiarii nu s-au impacat cu gandul existentei Tratatului de la Trianon si pe cale de consecinta cu faptul ca nu mai sunt factorul de conducere decisiv in Transilvania. Manifestarile minoritatii maghiare nu sunt de natura de a convinge majoritatea sa fie de acord cu aprobarea autonomiei.

    Da, oarecum. In esenta e vorba de un esec : desi au trecut 90 de ani, romanii si maghiarii nu gasit o forma de convietuire in Transilvania. Nu au reusit sa creeze un fel de „multiculturalism” spontan gen Banat, unul natural nu unul bazat pe ideologii si construit artificial de catre stat cum e Babes-Bolyai.
    Astfel ca singurul proiect al maghiarilor pentru viitorul lor in Romania a ramas separatismul si autonomismul institutional-cultural-teritorial etc…. proiect politic de tip stat-in-stat ce e insa in conflict evident cu interesele românilor, care sunt si ei moblizati masiv (~86%-in 2002) in a i se opune.
    Nu e nimeni naiv, prost, sau „surd” aici , nu se dialogheza „constructiv” sau se invocă pretexte si pseudo-argumente (constitutia, istoria persecutiilor reciproce, etc) in care nimeni nu crede de fapt pentru simplul fapt ca interesele prezente sunt evident ortogonale, e „zero-sum-game”.

    Subiectul e tratat exhaustiv si lucid de L.Salat

    http://www.edrc.ro/docs/docs/bare/155-174.pdf

  • E. Ferencz Judit

    pt. Egy Gondolat Bánt

    Pentru început: etnia nu este individuală, deşi indvidul poate să-şi delcare liber apartenenţa la un grup sau altul.
    Să mergem însă mai departe. Din istoria relativ recentă, îmi vine în minte o singură practică de stabilire explicită a calitatăţii de minoritar: steluţa galbenă.
    Să mergem însă şi mai departe: apartenenţa etnică – deosebit de complexă – poate fi multiplă. Mai mult, se poate schimba în timp, aidoma apartenenţei religioase. Este ?
    Şi apropo de amărâtele de recensăminte: prin acestea, statul român încearcă totuşi să-şi facă o imagine mai clară. În formulare există o rubrică referitoare la apartenenţa etnică şi alta, referitoare la limba maternă. Căci pot exista romi de limbă maternă română sau maghiară, dar – horribile dictu – chiar şi români de altă limbă maternă.
    În consecinţă: nu STATUL trebuie să recunoască calitatea de minoritar a fiecărui individ care doreşte acest lucru. Să fiu şi mai explicită: statul NU trebuie să facă asta. Statul trebuie doar să garanteze drepturile fiecărui individ (cetăţean), indiferent de apartenenţa etnică, religioasă etc., fiind vorba evident de drepturi stipulate prin constituţie şi legi.
    Şi totuşi: statul român, prin unele instituţii ale sale, încearcă să stabilească categorii. În formularele pentru acte de identitate sau paşaport există şi rubrica „naţionalitate”. Mi-a fost dat, să zic aşa, să văd unele registre interne ale Poliţiei Române. Erau de fapt nişte calatoage cu delicvenţi, având capitole distincte pentru romi şi asiatici. Nimic discriminatoriu: doar aşa, pentru a obţine o imagine mai clară – precum îmi explica un domn poliţist.
    Dar să nu lungesc vorba: până ce îmi pot declara liber apartenenţa etnică în circumstanţele alese de mine, mă simt relativ confortabil. În momentul în care statul începe să-mi pună etichete – chiar şi la solicitarea mea – e vai şi amar.
    Deci credeţi-mă pe cuvânt: sunt unguroaică, crescută în cultura maghiară, dar nu vreau ca acesată calitate a mea să fie specificată, bunăoară, într-un act de identitate emis de statul român.

  • Ovidiu

    Statul trebuie doar să garanteze drepturile fiecărui individ (cetăţean), indiferent de apartenenţa etnică, religioasă etc., fiind vorba evident de drepturi stipulate prin constituţie şi legi. Şi totuşi: statul român…

    De acord dar explica acesta idee si celor din UDMR.
    In acest moment principalul motiv de nemulţumire a UDMR e tocmai nerecunoastera „drepturilor colective” în Romania. Din nou problema e Constitutia : astfel de drepturi sunt in direct conflict cu Cons. care nu admite drepturi (respectiv obligatii) decit „cetateanului roman” (indiferent de etnie, religie, rasa, etc).

    Exista in Const. „dreptul de asociere”, de a forma grupuri ( etnice, religioase, sau a colectionarilor de timbre) dar acest drept de asociere e tot unul individual. Adica prin asocierea la un asemenea grup individul nu cîstigă si nu pierde nici un drept deoarece grupul/comunitatea nu e recunoscută politic. In teorie (Cons) in Romania nu este permisa decit o singura comunitate politica : „natiunea” (indiferent de orginea etnica, rasa etc.) a cetatenilor-indivizilor.

    Exemplul tau cu evreii (‘steaua galbena’) e un exemplu de „persecutii colective” ( in loc de drepturi sau privilegii colective) si ilustreaza riscurile acestui concept
    ( in fapt considerat, imposibil, oxymoronic in liberalismul-classic al lui Smith, Mill or Mises)

  • Egy Gondolat Bánt

    Judith

    Foarte de acord cu ce spui, aparteneţa etnică poate să nu fie atât de clară, mai ales într-un mediu multi-cultural iar exemplul cu steaua galbenă este ilustrativ.

    Însă trebuie să recunoşti că se vorbeşte despre drepturi colective – reprezentanţii minorităţii maghiare o fac. Care „colective”? Colectivele acelea sunt formate din ce? Pe ce bază un anume individ îşi poate apăra dreptul la identitate etnică dacă, dpdv legal, acea noţiune nici măcar nu există în nume propriu?

    Ideea aceasta mi s-a născut în cap de când cu scandalul cu legitimaţia de maghiar – toate tevatura de la începutul anilor 2000.

    Acolo Statul Ungar voia să elibereze nişte legitimaţii unor cetăţeni români de etnie maghiară pentru ca respectivii cetăţeni români să beneficieze de nişte drepturi pe teritoriul Ungariei.

    Două probleme:
    1) Statul Ungar nu avea niciun drept de a elibera ceva cetăţenilor unui alt stat, pe teritoriul acelui stat. Dacă voiau să elibereze legitimaţii pe teritoriul Ungariei, să fie sănătoşi. Dar înţelegerea mea era că se dorea ca oamenii să-şi ia legitimaţia nu trecând graniţa, ci cât mai aproape de casă – era limpede că dacă eliberarea legitimaţiei s-ar fi produs în Ungaria, puţini ar fi bătut drumul pentru a o ridica (mai ales că beneficiile nu erau foarte mari).
    2) Respectivele legitimaţii urmau a fi transmise prin intermediul „oganizaţiilor maghiare” (recte, UDMR). Care „organizaţii maghiare”? Şi de când cureaua de legătură dintre cetăţenii români de etnie maghiară şi Ungaria (considerată „patrie mamă”) se face prin nişte organizaţii care n-au fost recunoscute ca atare şi în mod oficial de către Statul Român, ai cărui subiecţi ungurii români sunt (să nu uităm că UDMR este un partid politic obişnuit; el câştigă sau pierde alegerile, apare şi dispare ca orice alt partid)?

    Oricum a-i da-o, dacă vrei drepturi colective bazate pe realitatea alterităţii indivizilor, trebuie să porneşti de la individ. Nu prea văd altă cale.

    Iar acest document de care vorbesc nu trebuie să fie legat de Cartea de Identitate eliberată de Poliţie. Poate fi un document separat, pe care minoritarul îl arată atunci când pofteşte, pentru a-şi exercita drepturile sale de minoritar. Altminteri, nimeni nu-l obligă să-şi decline alteritatea dacă el nu voieşte astfel. Deci, nu ar fi o altă „stea galbenă”.

    Pe baza unei recunoaşteri individuale se pot construi enorm de multe lucruri – trasate EXCLUSIV pentru minoritari şi bazate EXCLUSIV pe alteritatea etnică.

    Paleta este enormă: autonomie culturală reală, alegeri în autoguvernări ale comunităţii (cam ca în Ungaria, dar fără problemele sistemului de acolo, care a fost alcătuit prost din start), veştejirera etno-bussinessului pentru minorităţile mici, autonomia de-a lungul liniilor etnice în domeniul administrativ, judecătoresc şi cultural în spiritul Proclamaţiei Unirii de la 1918, etc etc etc etc etc.

    Da, există pericolul ca această unealtă să fie folosită împotriva minorităţii. Dar acest lucru presupune un regim totalitar – iar în atare situaţie, cam orice precauţie ţi-ai lua este inutilă, a se vedea alegerile „libere” cu care orice dictator se împodobeşte.

    Deci, eu rămân la părerea că oferirea recunoaşterii alterităţii etnice la nivel individual este în beneficiul minorităţilor şi reprezintă un fundament sănătos şi solid pentru alte construcţii în favoarea comunităţilor etnice.

    Şi ca o cireaşă de pe tort, o asemenea abordare spuilberă doi bolovani care stau de-a curmezişul relaţiilor româno-maghiare din România:
    1) problema statului naţional. Ungurii se opun pt. că nu vor să fie număraţi la grămadă cu românii, plus consecinţele asimilaţioniste de aici. Într-o abordare unde Statul însuşi recunoaşte alteritatea la granulaţia cea mai fină, problema dispare. Statul este naţional, iar minorităţile sunt parte a naţiunii – explicit recunoscute de către Stat.
    2) problema autonomiei pe criteriu etnic. Aşa cum este trâmbiţată de liderii maghiari azi, este realizabilă EXCLUSIV unde ungurii sunt majoritari – plus piedicile de oridin logistic enorme (necesită modificarea Constituţiei, reorganizare teritorială, dar mai mult şi mai mult convingerea – sau forţatea – majorităţii să accepte ca o parte a României să capete dpdv legal o anume distincţie, cu potenţialul separatist ce nu poate fi contestat). Într-o abordare individualistă, problema dispare – pt. că, de fapt, autonomia „teritorială” nu mai e legată de majoritatea pe un teritoriu larg, ea se poate face şi într-un sat de 300 de locuitori, unde 200 sunt unguri.

    În special problema autonomiei este spinoasă. Ovidiu arată bine că e de fapt o problemă de teritorialitate, iar studiul lui SALAT confirmă. Este o fundătură – mi-este clar că românii nu vor ceda prea curând în această problemă (oricât se amăgeşte dl. Antal) şi nici nu sunt perspective că vor fi forţaţi prea curând să o facă.

    Dar, da fapt, soluţia autonomiei Secuimii este PROASTĂ, pt. că lasă de izbelişte cei 60% dintre ungurii din România care nu o populează. Despre rezolvarea acestei probleme n-am văzut prea multe discuţii.

    Dacă însă problema identităţii este detaşată de problema teritorialităţii – iar o abordare precum cea pe care o spun face asta – atunci nodul gordian poate fi tăiat.

  • Ovidiu

    Poate fi un document separat, pe care minoritarul îl arată atunci când pofteşte, pentru a-şi exercita drepturile sale de minoritar. Altminteri, nimeni nu-l obligă să-şi decline alteritatea dacă el nu voieşte astfel. ..
    Pe baza unei recunoaşteri individuale se pot construi enorm de multe lucruri – trasate EXCLUSIV pentru minoritari şi bazate EXCLUSIV pe alteritatea etnică.

    Pai măi frate de ce n-ai spus asa de la bun început să pricep şi eu. Carnet de şofer am, am şi legitimaţie la federaţia de şah ca să pot juca în turnee, dar ‘carnet de maghiar’ înca nu. Nu sunt maghiar ? Ei aş, parcă tu poţi să stii, eu mă simt maghiar şi gata, sper că nu pretinzi ca-mi spui tu mie ce simt eu, nu ? ..Dar nu ştiu maghiară ? ei aşi..igen, nem, jo nopot, szia, szeretlek, trianon, palinka..mai trebe’ ?..da, da..e adevărat că nu ştiu foarte bine dar asta din cauza politicii de deznationalizare la care am fost supus din fragedă pruncie din partea românilor… blestemaţii dracului de ciobani veniţi cu oile din Albania.
    Şi fratele ? păi normal ca şi fratele, ce e cu tine, eşti prost azi ? dacă eu sunt maghiar evident ca şi el e, lasă că vine şi el mai tîrziu să îşi ridice carnetul daca are nevoie…hai odată, da carnetul că începi să ma enervezi..aşa, vezi că se poate.. no szia.

  • atol

    Imi place ca discutia se duce de multe ori doar asupra unor termeni si a definirii acestora.
    Lucrurile trebuie privite la rece. Are interes Romania sa acorde autonomie Tinutului Secuiesc? Pentru a da un posibil raspuns trebuie sa privim situatia altor tari unde sunt sau au fost zone autonome. In estul Europei tarile cu regiuni autonome nu au rezistat deoarece nationalitatile nu au vrut din varii motive sa traiasca impreuna. Cazul Cehoslovaciei este unul fericit cele doua entitati etnice fiind bine demarcate. Desigur ca au fost si influente masive din exterior- vezi Yugoslavia unde se pare ca Ungaria a avut o contributie importanta in crearea unei atmosfere de separare a republicilor.
    Istoria Kosovo este edificatoare. Conform wikipedia:”Noile frontiere ale provinciei au fost delimitate cu scopul de a include o mare suprafaţă în Serbia, unde a existat o majoritate albaneză absolută, şi, astfel, a fost creată regiunea autonomă Kosovo şi Metohia în 1946.
    Kosovo a devenit oficial o provincie autonomă în 1963, deşi guvernul comunist central nu a permis întoarcerea multor refugiaţi.
    Provincia Autonomă Kosovo şi Metohia a căpătat tot mai multă autonomie şi autoguvernare în cadrul Serbiei şi Iugoslaviei în ani 1970, iar numele său a fost oficial schimbat la 1974 în Provincia Socialistă Autonomă Kosovo („şi Metohia” a fost şters, deoarece nu a fost folosit de albanezii din Kosovo, iar „Socialistă” pentru a arată ideologia socialistă a Iugoslaviei).”
    Creare provinciei autonome le-a dat munitie abanezilor care doreau separarea de Serbia, crearea unei zone de conflict a fost problema usoara . Alimentarea cu arme a albanezilor din exterior a dus la escaladarea conflictului.Dupa cateva decenii opinia publica din occident stia doar ca , Kosovo este o zona autonoma cu o populatie majoritar albaneza care dorea separarea de Serbia si faptul ca aceasta zona autonoma a aparut doar in sec. XX nu mai interesa pe nimeni.
    Tinand cont de istoria Ardealului, de modul de actiune al Ungariei in cazul Yugoslaviei , de politica fata de Romania din anii ‘ 90 (ca sa nu mai vorbim de perioada interbelica) consider ca autonomia Tinutului Secuiesc poate creea in viitor probleme Romaniei. De la autonomie la cererea unui culoar de legatura cu Ungaria nu mai este dacat un pas. Chiar in comentariile la una din postarile anterioare privind granita Tinutului Secuiesc, cineva spunea ca cei peste 70000 de romani din Targu- Mures nu conteaza deoarece au fost colonizati in zona. Deci se poate ajunge la concluzia ca nu conteaza nici populatia romaneasca din Cluj- Napoca, Oradea , Satu Mare, etc. tot pentru ca a fost colonizata. Toate cele da mai sus plus o situatie internationala neclara pot duce la crearea de tensiuni interne si mai ales poate induce, in timp, opiniei publice occidentale ca Romania este formata din regiuni autonome si ca separarea lor este un lucru normal in anumite conditii.
    Din aceste motive consider ca Romania nu trebuie sa acorde autonomie teritoriala nici unei regiuni.

  • E. Ferencz Judit

    Întrebări pt, atol

    Cui i se pare că Ungaria a avut un rol important în destrămarea Iugoslaviei ? Iar pt. cel căruia i se pare că a fost aşa: în cel fel şi-a exercitat Ungaria impresionanta influenţă militară şi politică pentru a crea, în cele din urmă, un Kosovo independent ?
    Intrebare pt. tot poporu’: care ar fi traseul exact al culoarului de legătură dintre Ţinutul Secuiesc şi Ungaria ?

  • Vlad

    Eu nu inteleg de ce ii deranjeaza pe unguri ca vin romani in secuime? Vin cumva la furat si fac mizerie, ca in Italia si Spania? Pai si ungurii au venit acolo din Mongolia sau cine stie ce stepa, asta de ce nu se pune?
    Eu zic ca nu prea conteaza compozitia etnica a unui judet, pace si colaborare sa fie.. Sau voi chiar nu suportati pe nimeni de alta etnie in jurul vostru? Intreb asta pt. ca am auzit ca in toate tarile vecine minoritatea maghiara creeaza probleme.

  • Egy Gondolat Bánt

    Ovidiule, gluma-i bună când nu se nimereşte precum mămăliga-n geam.

    O asemenea recunoaştere oficială a originii etnice la nivel individual n-ar fi aşa noutate pt. România.

    Am văzut cu ceva vreme în urmă (nu mai am legătura) facsimilul unui certificat de etnie română eliberat unei familii de fărşeroţi din Albania care doreau să emigreze în România – în cadrul colonizării interbelice a aromânilor în România.

    Amu’ nu ştiu dacă toţi macedonenii au venit în România cu asemenea certificate în mână, dar cert e că asemenea certificate s-au eliberat cel puţin la o parte din „blestemaţii de ciobani veniţi cu oile din Albania” (ştiu că te-ai referit la roesslerianism, da’ nu m-am putut ţâne să nu folosesc alintul).

    Oricum, ce-a fost bun pentru românii sud-dunăreni când au primit dreptul de împământenire în Ţară, o fi bun şi pentru ungurii de la noi pentru ca fiecare etnic maghiar să poată primi la nivel individual nişte drepturi ce ţin de specificul etniei sale (dacă le doreşte şi le pofteşte, de bună seamă).

    Cât despre tu care vrei să te declari ungur, să fii sănătos şi voios.

    Dacă, să zicem, s-ar organiza Autoguvernarea pe Ţară a Maghiarilor din România şi vrei să votezi Preşedintele acelei Autoguvernări, meri de aleargă să-ţi iei ţidula de maghiar cât mai iute!

    Dacă vrei să ai dreptul de a alege deputaţii României aflaţi în competiţie pe cele 7% din locuri rezervate etniei maghiare, nu mai sta pe gânduri!

    Dacă vrei ca pruncii tăi să aibă prioritate la singura grădiniţă în limba maghiară din Orăştie (dau un exemplu, nu ştiu câţi maghiari sunt acolo sau dacă e grădiniţă în maghiară în acel oraş), aşijderi!

    Da’ pregăteşte-ţi stiloul să semnezi şi o declaraţie că eşti ungur iar la proximul recensământ aşteaptă-te să nu prea poţi fi numărat laolaltă cu românii.

    Căci şi cu slănina-n pod şi cu burta plină nu se poate.

  • Egy Gondolat Bánt

    Judith

    Nu-i nevoie de culoar.

    Enclava Nagorno-Karabah, fosta Prusie Orientală a Germaniei, actuala Regiune Kaliningrad a Rusiei precum şi viitoarea (din păcate) Transnistrie alipită legal la Rusia au demonstrat, demonstrează şi vor demonstra că un asemenea culoar nu este necesar.

    Nu sunt alarmist deloc, dar argumentul „lipsei de culoar” nu ţine.

    Uite, eu am avut nişte treburi la Amsterdam şi am plecat de acasă dimineaţa iar seara am dormit în sânul familiei. Am străbătut un continent întreg dus-întors într-o singură zi, vecinii habar nu au avut că am fost plecat – sau dacă nu m-au văzut şi au presupus că-s plecat, n-au ştiut că sunt în Ţara Lalelelor sau la Ploieşti.

    Aşa cum în ziua de azi graniţele „naturale” nu mai contează (Tisa, Carpaţii, Nistrul), tot la fel nici distanţele nu prea mai contează.

  • Ovidiu

    Egy : Da’ pregăteşte-ţi stiloul să semnezi şi o declaraţie că eşti ungur iar la proximul recensământ aşteaptă-te să nu prea poţi fi numărat laolaltă cu românii.

    Parca spuneai ca

    Poate fi un document separat, pe care minoritarul îl arată atunci când pofteşte

    eu uite că nu poftesc sa îl arat cind nu-mi convine, cînd imi e mai avantajos sa par ca ‘majoritatar’… sau cum ? totuşi trebuie ca şi cu ‘steaua galbenă’ sau cu certificatul de „german-arian” cel puţin 3/4 ?

    Căci şi cu slănina-n pod şi cu burta plină nu se poate.

    de acord, tocami asta era şi idea raspunsului meu „glumeţ”

  • Egy Gondolat Bánt

    Ovidiu,

    da, minoritarul ar însemna să aibă mai multe drepturi.

    Aparent.

    În realitate, minoritarul este clar dezavantajat prin simplul fapt că este minoritar şi prin faptul că oricând majoritarul se poate pune de-a curmezişul oricărei idei venind de la minoritar sau care poate fi vitală pentru supravieţuirea minorităţii – e legea democratică şi indestructibilă a majorităţii, nu?

    Or, o asemenea abordare bazată pe discriminarea pozitivă individuală dar pe criteriu de apartenenţă etnică ar compensa cumva aceast dezavantaj – la nivel individual.

    La ora actuală avem provizii pt. minorităţile naţionale dar sunt la nivel (pseudo-) colectiv, prin numele generic de „minorităţi naţionale” din Constituţie.

    Însă felul cum se gestionează soarta acestor minorităţi naţionale (pe care eu le-aş numi „minorităţi naţionale generice” căci n-au niciun statut dincolo de simpla recunoaştere a existenţei lor plus dreptul ca să existe formaţiuni gen UDMR sau Uniunea Armenilor) se află în mâna statului centralizat.

    Şi într-adevăr, revenind la ce am spus, minoritarul poate face abstracţie de statutul de minoritar oricând îi convine şi îi este avantajos să meargă în cârd cu majoritatea.

    Unde-i problema?

    Ar fi un plus de drepturi pt. minoritar, e adevărat, dar cei care ar beneficia de acel plus ar fi exclusiv minoritarii.

    Pe ne-maghiari nu i-ar interesa să beneficieze de avantaje strict specifice minoritarilor tocmai pentru că sunt majoritari şi nu minoritari.

    Este precum situaţia din Bucureşti unde pe mine nu mă interesează că arabii de aici au/n-au dreptul să vândă/cumpere mâncare halal, căci eu nu sunt musulman.

    Dar pentru arabi este vital să aibă acest drept şi/sau să nu fie forţaţi să înghită carne de porc.

  • Raducu

    @Istvan

    [„7.Necunoaşterea limbii în Harcov.

    O problemă dezbătută….Ce să vă spun, recunosc că e greu pentru un român să îşi găsească de lucru în regiune, dacă nu ştie limba maghiară. Este aceeaşi problemă pe care o are şi un maghiar care nu ştie limba română şi îşi caută de lucru în Timişoara. Problema se rezolvă simplu: să învăţăm limba celuilalt! Nu poate decât să ne ajute.”]

    Sincer, cred ca pui problema radical gresit si intr-un fel edificator pentru modul de a gandi al maghiarului (militant) din Romania.

    Pentru tine, ca si pentru multi dintre co-sangenii tai, nu are nici o relevanta faptul ca traiesti in Romania, o tara unde limba oficiala este cea romana si unde toti cetatenii ei este de presupus ca o cunosc. Daca ar avea relevanta acest fapt atunci ar trebui sa te mire, daca nu chiar sa te infurie, faptul ca intr-un anumit colt al tarii cineva are probleme la angajare din cauza ca angajatorii nu sunt multumiti cu limba nationala a tarii in care locuiesc.

    Stiu, imi vei spune ca e necesar sa stii si maghiara daca vrei sa lucrezi in Harcov, pentru ca acolo majoritatea e formata din maghiari. Scuza-ma, dar mi se pare un argument fals din cap pana-n picioare. Adica ce, maghiarii din Harcov nu stiu si limba romana? Bineinteles ca o stiu. Iar daca nu o stiu (unii), atunci grija angajatorilor de acolo ar trebui sa fie de a-i ajuta pe bietii oameni sa invete limba statului in care traiesc si despre care sustin ca il respecta si ii sunt loiali. Si nu de a le pretinde celor care nu sunt maghiari sa invete maghiara, doar pentru ca traiesc intr-o zona de majoritate maghiara si chipurile nu se pot intelege cu majoritarii de acolo. Asta e inainte de toate o sfidare la adresa legilor Statului Roman, iar dincolo de asta e o magarie si o nesimtire oarecum clasice pentru un anumit tip de maghiari din Romania (si de peste tot acolo unde acestia sunt minoritari pe asa-zisul „pamant al Sf-lui Stefan”). Si daca de legile tarii asteia nu le pasa prea mult nici majoritarilor😀 , la magariile de genul de mai sus e sensibil tot romanul, pe care astfel il veti radicaliza o data in plus si il veti face sa nu va accepte nici chiar pretentiile justificate, d’apai pe cele atat de delicate, ca cea privind autonomia din Harcov… Cum isi poate un maghiar inchipui ca romanii vor accepta vreodata autonomia HC-ului, cand chiar si acum, in conditii de ne-autonomie, romanii sunt umiliti crunt acolo (vezi cazul despre care vorbim), pe bucatica aia de pamant care si ea face parte tot din Romania?

    Si nu, nu este deloc aceeasi problema cu cea a unui maghiar care vrea sa se angajeze undeva in Timisoara, de exemplu. In cazul asta, maghiarul cetatean roman este automat cunoscator al limbii romane si nimeni din Timisoara nu-l va discrimina pentru ca e etnic maghiar. Asa ca nu va avea probleme la angajare din acest punct de vedere.

  • atol

    I-a sa vezi realitatea de pe strada:
    Ma duc ca tot omul sa platesc factura la gaz. In Deva, caseria se afla pe soseaua de centura sau DN7. Cine trece pe DN? Un grup de aproximativ 6-7 motociclisti din Ungaria. Ce au legat de sa ( reminescenta din vremea migratiilor?) acestia? O esarfa. Si ce era brodat cu fir auriu pe aceasta esarfa? Harta Ungariei Mari cu stema Ungariei in mijloc. Curat murdar ,nene Iancule.

  • E. Ferencz Judit

    Ce să vezi. Nişte motocilcişti cu o eşarfă cu harta Ungariei Mari. Ce concluzii să tragi ? No, ce concluzii să tragi ? Păi ungurii, chit că-s din Ungaria sau de prin alte părţi, Rm. Vâlcea, bunăoară, vor ceva. No, ce vor ei ?

  • István

    @Raducu

    În primul rând bine ai venit pe blog! Asta înseamnă că eşti interesa de relaţiile interetnice.

    Doar câteva chestii aş puncta.

    „Sincer, cred ca pui problema radical gresit si intr-un fel edificator pentru modul de a gandi al maghiarului (militant) din Romania.”

    Militant pentru ce?

    „Pentru tine, ca si pentru multi dintre co-sangenii tai, nu are nici o relevanta faptul ca traiesti in Romania, o tara unde limba oficiala este cea romana si unde toti cetatenii ei este de presupus ca o cunosc. Daca ar avea relevanta acest fapt atunci ar trebui sa te mire, daca nu chiar sa te infurie, faptul ca intr-un anumit colt al tarii cineva are probleme la angajare din cauza ca angajatorii nu sunt multumiti cu limba nationala a tarii in care locuiesc.”

    Raducu, s-a mai discutat despre problema invatarii limbii romane in Harcov. Nu am spus niciodata ca sunt de acord cu situatia, si am spus de nenumarate ori pe blog ca sunt un sustinator al invatarii limbii romane. Priveste un pic lucrurile practic. Un ungur se presupune ca vorbeste atat limba ungureasca cat si limba romana, cunoaste doua limbi, lucru care conteaza intr-un judet cu 80% unguri si 20% romani. Insa un maghiar care nu a invatat limba romana va putea fi eficient cel mult pentru 80% din populatie pe limba maghiara. Traim in Romania, deci trebuie sa invatam limba romana. Sunt de acord. Dar cei 20% romani care traiesc pe acolo, au avut oare vreodata curiozitatea sa invete macar la nivel de conversatie limba maghiara? Sunt convins ca exista si oameni de acest gen! Insa stiu ca sunt altii care vor spune ca nu se poate sa trebuiasca sa invat o alta libmba in Romania ca sa imi gasesc de lucru. (noi, ungurii asta facem de cand ne stim( Eu am avut doar beneficii invatand o alta limba, limba romana. Nu trebuie sa ne apropiem de invatarea unei limbi cu ganduri de gen. se impune invatarea ei, fiecare isi va da seama pe parcurs cat de utila este sa stii si o alta limba.

    Nu toti ungurii din Harcov stiu limba romana! Din pacate. Gandeste-te ca sunt oameni din zona rurala care nici nu au iesit dincolo de judetele lor. Poate in viata lor nu au avut prieteni romani, nu au avut vecini romani. Asta e realitatea. Iar trecutul comunist cu deportari de populatie, spionarea minoritatilor prin organele militiei, securitatii etc, care bineinteles ca erau romani (ca doar in secuime politistii sunt majoritar romani) au facut ungurii sa fie si mai putin perceptivi la lima romana.

    „romanii sunt umiliti crunt acolo”

    S-a mai discutat si despre asta. Nu spun ca unii romani nu au probleme, poate justificate. Daca s-a incalcat vreo lege sa fie sanctionati cei care o incalca! Dar nu uita ca si presa se agita foarte repede si prezinta de multe ori stiri umflate sau prezinta o situatie nereala sau pe jumate adevarata. Iti pot spune exemple, dc vrei. Pe de alta parte, ai fost pe acolo vreaodata? Nu imi raspunde, doar intreaba-te. Ai vorbit cu romani de acolo?

    „Si nu, nu este deloc aceeasi problema cu cea a unui maghiar care vrea sa se angajeze undeva in Timisoara, de exemplu. In cazul asta, maghiarul cetatean roman este automat cunoscator al limbii romane si nimeni din Timisoara nu-l va discrimina pentru ca e etnic maghiar. Asa ca nu va avea probleme la angajare din acest punct de vedere.”

    Aici nu sunt de acord cu tine. Nimeni nu cunoaste automat o limba. Nimanui nu i se acorda respect automat, nimic nu e automat. De unde stii ca etnicii maghiari nu sunt discriminati ca sunt maghiari? Aici iarasi poti sa iti dau exemple destule, dar nu ar avea nici un rost. Poate cineva sa spune ca nici un angajator nu il va discrimina pe un ungur? Nu cred. La fel si viceversa bineinteles. Doar ca eu nu sustin ca nu ar exista discriminare in Harcov.

    Eu am invatat limba romana de mic copil, nu m-a obligat nimeni, puteam sa imi bag capul in nisip, sa am doar prieteni maghiari si sa invat romana doar la scoala si gata. Nu am facut asa si sunt foarte bucuros de asta. Nu am avut nici o problema cu invatarea ei. Ba mai mult, constituie un plus, stiu o limba in plus. De ce oare nu gandesc asa si alti romani, care traiesc in Harcov in minoritare? O limba in plus, cunostinte in plus, frustrari in minus…Realitatea este ca eu nu am invata romana ca traiesc in Romania si „mi se impune”. Am invatat-o pentru ca e ff utila, vitala chiar. Ce as fi facut in Iernut de ex. (80% romani 15% maghiari) daca nu as fi stiut limba. As fi spus ca am dreptul la o slujba, chiar daca nu stiu limba statului, dar sunt cetatean roman?

    All in all ideea si esenta blogului raman…sa ne cunoastem mai bine!

    Toate cele bune,

  • Ovidiu

    Un grup de aproximativ 6-7 motociclisti din Ungaria

    http://www.gojmotorosok.hu/index.php?page=start

  • E. Ferencz Judit

    pt. Ovidiu
    Sunt tari băieţii ăia motocliclişti. Dar nu vă alarmaţi. Ei nu-s în primul rând antiromâni. Ei se autointitulează motociclişti goimi, adică neevrei. Acu’ sincer, de unde şi până unde cu generalizările. Eu una nu mă identific cu distinşii domni. Pe bune.

  • Ovidiu

    Nişte motociclişti cu o eşarfă cu harta Ungariei Mari… No, ce vor ei ?

    masochism şi apoi şi mai mult masochism…la un nivel profund maghiarii au ramas blocaţi mental-cultural în 1920 şi trauma Trianon-ului.
    E la fel ca in cazurile de nevroza traumatica (în urma unui accident, viol, etc) : individul nu e capabil sa depaşească momentul şi să îşi continue existenta ci rămîne blocat (fixat) pe eveniment. Îl retrăieşte mereu în imaginaţie tot încercînd să-i dea un alt sfîrşit, unul favorabil, dar bineînţăles eşuînd de fiecare şi trebuind astfel să o ia de la început. Auto-tortură morala.

    „To be a Hungarian is a collective neurosis”
    Arthur Koestler

    Deci totul e bine de fapt, chiar plăcut, astea sunt micile bucurii ale perversiunilor sexuale iar „revizionismul” asta imaginar şi neurotic ( „fară speranţe deci tocmai de aceea”) e pur si simplu parte a culturii maghiare, a ce înseamna să fi maghiar
    (adică tot aşa cum la români e resemnarea (pasivitatea) în faţa morţii (mioriţa), sau cum e religiozitatea parte integrantă a identitaţii-etnice).

  • Raducu

    @E. Ferencz Judit

    [„Ce să vezi. Nişte motocilcişti cu o eşarfă cu harta Ungariei Mari. Ce concluzii să tragi ? No, ce concluzii să tragi ? Păi ungurii, chit că-s din Ungaria sau de prin alte părţi, Rm. Vâlcea, bunăoară, vor ceva. No, ce vor ei ?”]

    Daca ti-as raspunde in aceeasi nota, atunci te-ai supara si m-ai acuza de sovinism si badaranie. Dar n-am sa-ti raspund asa. O sa-ti spun doar ca genul asta de abordare (ca a ta) n-o sa convinga niciodata nici un roman sa fie indatoritor fata de minoritatea maghiara din Romania (sau din alta parte). Oare de ce?😉

    PS: Judit, tu chiar esti femeie?

  • Dorin

    Salut! Intamplator am nimerit pe aici, si am cate ceva de mentionat in legatura cu problema autonomiei, in calitate de cetatean roman de etnie romana, minoritar in Miercurea Nirajului, jud. Mures:
    – La noi in oras, conducerea locala udemerista cauta sa interzica tot ce e romanesc (inclusiv costruirea unei biserici ortodoxe).. peste tot scrie in ungureste, e practic imposibil a trai aici fara sa cunosti aceasta limba, insa si daca o cunosti si esti roman, tot urat esti privit.
    – De multe ori familiile mixte sunt marginalizate de comunitatea maghiara, vazute ca „tradatoare”.
    – Apar din ce in ce mai multe abtibilduri cu Ungaria Mare, steaguri arpadiene (rosu-alb) sau a crucilor cu sageti, persoane furioase care ne viseaza spanzurati (poate ca bucurestenii nu stiu ce-nseamna EMI, HVIM, Magyar Garda). Se striga „Vesszen Trianon” sau „Erdely Magyar Fold” (pt. necunoscatori Sa moara Trianonul sau Ardealul – Pamant Unguresc)..
    – Cetateanul-poet Wass Albert este ridicat la rangul de erou, dupa ce ca, pe langa scrieri anti-romanesti (aici nu ma bag sa judec), a fost gasit vinovat si pentru niste masacre impotriva romanilor si evreilor.
    Toate astea sub ochii indiferenti ai conducerii
    Apoi, ca sa nu fim subiectivi, autonomia culturala este justificata pentru orice popor, conform principiului autodeterminarii etnice. Maghiarii au dreptul la autonomie acolo unde-s majoritari, cu conditia sa respecte si pe ceilalti, lucru de care nu prea au dat dovada prin astfel de atitudini..
    Ceea ce ne sperie pe noi este sovinismul maghiar, care se pare ca ia amploare pe zi ce trece, manifestarile extremiste, intoleranta fata de semeni mult prea exagerata pt. vremurile actuale. Ma-ntreb oare cand o sa se opreasca oamenii astia din cerut drepturi?
    E clar ca nu mai exista pericolul alipirii la Ungaria, insa in cazul obtinerii autonomiei, oare se vor mai aplana atitudinile sovine sau vor lua amploare?
    E aici vorba de siguranta cetatenilor si de tensiunile acumulate cu vremea, iar daca autoritatile de la Bucuresti care si-asa nu mai au nicio implicare pe-aici, nu-s in stare sa mentina siguranta in zona, atunci si noi, romanii ardeleni, avem tot dreptul la autonomie. (si aici nu puteti contesta faptul ca odata ce treci muntii atmosfera e alta decat prin sud).
    Oricum, vedem ce va urma. Nu caut conflicte cu nimeni, doar si niste explicatii din partea unora mai rationali!

  • E. Ferencz Judit

    pt. Raducu:
    Da.

    pt. Ovidiu:
    sincer, nu-s blocată în trauma Trianonului. În afara acestui blog, nu mă preocupă şi nu port discuţii pe această temă. Lucrez într-un colectiv de unguri în Capitală şi, crede-mă, nici măcar în pauzele de ţigară nu abordăm spinosul subiect. Nu am hărţi cu Ungaria Mare şi nici steaguri (de niciun fel). Dar apropo de psihoze colective: totuşi, cam ce te face să crezi că eu sau alt ungur întâlnit pe undeva avem de-a face cu nişte descreieraţi din Ungaria ?

    pt. Dorin, mai serios:
    Deşi am mici obiecţii la comentariul tău, problema pe care o pui mi se pare esenţială: „Maghiarii au dreptul la autonomie acolo unde-s majoritari, cu conditia sa respecte si pe ceilalti, lucru de care nu prea au dat dovada prin astfel de atitudini”. De acord. Nu-s de acord cu „oare cand o sa se opreasca oamenii astia din cerut drepturi?”. A cere drepturi e ok. Drept implică ceva ceea ce ţi se cuvine. Problema e cu acţiunile şi manifestările semi-, respectiv ilegale. Ceea ce se-ntâmplă cu EMI, HVIM şi Garda Maghiară mă înspăimântă de-a dreptul.

  • István

    @Dorin

    Sunt de acord cu tine, radicalismul unguresc se manifestă din ce în ce mai vizibil. Organizaţii ca EMI, HVIM, Magyar Garda fac foarte mult rău şi ar trebui puse în afara legii. Poliţia nu ia atitudine? Probabil este aceaşi situaţie ca şi în cazul Noua Dreaptă. Nimeni nu face nimic să îi pună în afara legii…

    Îmi pare rău de steagul arpadian, care este un simbol „denaturat” să zic aşa…Acum este un simbol al radicalismului.

    Despre Wass s-a mai discutat pe blog. Este un erou controversat, într-adevăr. Am citit câte ceva de la el, lucrările lui povestesc hărţuirea ungurilor după primul şi al doilea război mondial. Sunt prezentate şi fapte istorice (mai puţin trâmbiţate de istoriografii români) dar problema lui este că prezintă toată situaţia într-o viziune foarte unilaterală. Bineînţeles, şi al a devenit un simbol al radicaliştilot unguri.

    Cu familiile mixte problema este că descendenţii în covârşitoarea majoritate nici nu mai vorbesc ungureşte. Este clar o problemă a părinţilor, care nu asigură educaţia multiculturală a copiilor. Pe lângă asta, ungurii fiind minoritate, este clar că se încearcă păstrarea identităţii etnice.

  • Egy Gondolat Bánt

    Pt. Dorin: „atunci si noi, romanii ardeleni, avem tot dreptul la autonomie. (si aici nu puteti contesta faptul ca odata ce treci muntii atmosfera e alta decat prin sud).”

    Într-adevăr, cum treci munţii dispar hărţile Ungariei Mari.

    În altă ordine de idei, interesant este că prezinţi un eventual deziderat autonomist al românilor ardeleni ca fiind reacţia firească la ne-implicarea centrului în teritoriu.

    Potrivit logicii mele ar trebui să fie pe dos, adicălea să te fi plâns de prea multă implicare a centrului, iar rezolvarea imixtiunii bucureştene să fi fost autonomia locală.

    Sau, soluţia la neimplicarea centrului (de care te plângi) să fie mai multă implicare, nu mai puţină (lucru pe care o eventuală autonomie a Ardealului l-ar genera).

    Ce ţi-e şi cu lojica asta, monşer!

    Pt. Judith: „Drept implică ceva ceea ce ţi se cuvine.”

    Nu tocmai. De multe ori implică ceva ce crezi că ţi se cuvine.

    Abia după ce primeşte o recunoaştere (prin lege, cutumă, acceptanţă generală) devine un drept în sensul pe care-l spui.

    Iar a cere drepturi „la nesfârşit” fără a ţine seamă de sensibilităţile altora, numai pt. crezi tu că ţi se cuvin, are de cele mai multe ori efectul bumerangului – nu face decât să stârnească rezistenţă şi respingere.

  • Ovidiu

    Judith : Dar apropo de psihoze colective: totuşi, cam ce te face să crezi că eu sau alt ungur întâlnit pe undeva avem de-a face cu nişte descreieraţi din Ungaria ?

    Nu întăleg de ce crezi ca eu cred asa ceva despre tine în particular, nu cred deloc, probabil că acum cazi victimă tocmai iluziilor de care scrii.

    Există totdeauna excepţii de la regula dar asta nu înseamnă că nu suntem îndreptăţiţi sa vorbim de un fenomen general (despre existenţa unei reguli) . Maghiarii si românii care scriu aici la „Limba Cailor” sunt atipici (‘liberali’) ceea ce nu însemană însă că e greşit să spui că „maghiarul de România e conservator (tradiţionalist) şi conformist (anti-individualist)”… sau că e greşit să afirmi că „vesszen trianon” e o constantă, o obsesie, a culturii-identitaţii maghiare

  • Dorin

    Ma bucur ca mai sunt oameni „de cealalta parte a baricadei” cu care se poate discuta.
    Insa am o intrebare pt. maghiarii de aici: daca, sa presupunem, copilul vostru isi gaseste de munca la Bucuresti, isi ia o romanca de sotie si uita cu timpul sa vb fluent limba maghiara, ce faceti cu el, il dispretuiti si-l considerati „tradator dezradacinat”? Ce e mai importanta, limba sau legatura de sange? Intreb pt. ca am cunoscut astfel de cazuri de fanatism, si nu izolate.
    Iar legat de autonomie si extremism, sunt nebuni de ambele parti, evident, insa aici in secuime sunt probleme cu cei din organizatiile amintite mai sus, nu cu Noua Dreapta, care e mai activa pe la Cluj din cate stiu.
    Lumea se teme de autonomia promovata in acest fel radical, pt. ca exista un precedent. Romanii (mai ales cei batrani si simpli), gandesc asa: „daca o sa ajunga iar ungurii astia la putere, o sa ne omoare pe capete ca pe vremea lui Horthy”. Motivul mentinerii acestor prejudecati: manifestarile si simbolurile extremiste, provocarile si insultele de tot felul vizavi de tot ce tine de romanism + teama unei eventuale razbunari maghiare in momentul „ruperii” de Romania.
    Organizatiile care promoveaza mentalitati rasiste, horthyste, szalazsiste, hungariste nu fac decat sa creasca suspiciunile si tensiunea, confirma prejudecatile fata de maghiari si impiedica obtinerea autonomiei.
    Daca autoritatile sunt incapabile sa-i tina in frau, atunci e nevoie de un curent puternic maghiar de opinie care sa combata aceste manifestari si sa promoveze convietuirea pasnica. Din pacate multi maghiari considera astfel de oameni niste „cavaleri ai luptei pt. libertate”.
    Repet: nu sunt impotriva autonomiei, ci vreau ca aceasta sa se realizeze intr-un mod civilizat si pasnic, cu compromisuri egale de ambele parti.

  • Dorin

    @ Egy Gondolat Bant, ce ti se pare asa ilogic? Daca niste autoritati incompetente cum sunt cele de la Bucuresti nu sunt in stare sa asigure linistea in zona, atunci Transilvania si-ar putea lua soarta in propriile maini si am putea negocia la fatza locului cu ungurii. Sau putem muta capitala Romaniei la Cluj, de ce nu?
    Chiar, de ce nu scrie fiecare aici din propria imaginatie un model functionabil de convietuire interetnica pe care l-ar aplica in secuime daca ar fi la putere? Asa, ca un brainstorming.

  • E. Ferencz Judit

    pt. Dorin
    De acord cu tine, în mare parte. Mai puţin cu întrebarea pe care le-o pui maghiarilor din Secuime. Faptul că cineva munceşte la Bucureşti şi se căsătoreşte acolo nu înseamnă că tre’ să-şi uite limba maternă. La Bucureşti are posibilităţi de a şi-o cultiva, cum de altminteri, peste tot, cu condiţia să aibă acces la internet. Pe de altă parte, sunt convinsă că, într-o căsătorie mixtă, soţii chiar trebuie să înveţe ambele limbi şi să acumuleze cât mai mult din cultura celuilalt. Cum altfel ţi-ai putea cunoaşte şi înţelege cu adevărat partenerul?
    Un curent maghiar care promovează nu neapărat „convieţuirea paşnică” (frază golită de substanţă şi compromisă încă înainte de ’89), ci dialogul există deja. Doar că, prin natura sa, iese mult mai puţin în evidenţă. Cei care susţin normalitatea şi echilibrul sunt mai puţini vizibili: nu poţi contracara isteria afişând isterie şi mai mare. Autorităţile nu pot ţine în frâu organizaţiile mai sus amintite. HVIM şi Garda Maghiară nu-s înregsitrate în România, Garda fiind dizolvată prin sentinţă judecătorească şi în Ungaria. Iar EMI, la suprafaţă, e o organizaţie de tineret, care-şi propune păstrarea valorilor culturale. Cu alte cuvinte. nu există bază legală pentru desfiinţarea sau stăvilirea acestor organizaţii.
    Şi iată cercul vicios: din varii motive, aceste organizaţii au tot mai mulţi adepţi în Secuime. Atât de mulţi, încât politicienii maghiari nu mai îndrăznesc să se delimiteze clar de ele, de frică să nu piardă voturi. Mai degrabă, se fac că plouă.

  • Egy Gondolat Bánt

    Dorin: mi se pare ilogic pentru că dacă un teritoriu care are 7% unguri, este hipercentralizat, are şi bani şi putere (poliţie, armată, jandarmerie) la mână şi totuşi nu-i dă mâna să astupe naţionalismul unguresc în creştere din Ardeal (iar aici m-am referit la Statul Român), cu atât mai puţin un guvern local va putea să facă mai mult într-o provincie care are 20-25% unguri, într-un teritoriu lipsit de armată, având acces la mijloace financiare mai reduse şi având o bază mult mai mică de negociere şi/sau presiune decât un guvern central.

    Mişcările secesioniste ori tulburările inter-etnice arareori au fost potolite la nivel local. Dimpotrivă, tocmai nivelul local a fost vatra unde au mocnit tensiunile interetnice, necesitând intervenţia centrului. Exemplele sunt cu duiumul, începând de la Ţara Bascilor şi Irlanda de Nord şi ajungând până la nefericitul Tg. Mureş ’90.

    Vezi ce a scris şi Judith. Eu socot că politica Bucureştiului este cea mai bună acum; la ce bun să pună pumnul în gură unor manifestări care, după toate probabilităţile, se vor risipi odată cu criza şi imediat ce Ungaria îşi va reveni dpdv economic? Cei care-şi bat cuie în talpă sunt liderii maghiari şi nu alţii prin frica lor de a se delimita de asemenea zăpăuci. Astfel îşi reduc foarte mult marja de negociere în viitor vizavi de orice va fi doleanţă în numele maghiarimii.

    Căci oricând li se vor putea aminti hărţile Ungariei Mari afişate de-aiurea la adunările pentru autonomia Secuimii (care autonomie, să nu uităm, „nu atentează la integritatea teritorială a României”; bineînţeles că chipul Ungariei Mari îl afişăm doar aşa, de ornament).

    Deci, România nu pierde nimic din aceste excese emoţionale. Politicienii maghiari pierd, şi – prin ei – comunitatea maghiară.

    Şi nu pot spune că-s bucuros de asta. Dimpotrivă.

    PS: eu aş muta capitala României la Braşov sau Sf. Gheorghe.

  • LostSoul

    daca se vrea binele comunitatii maghiare de ce nu se accepta o autonomie pe criterii economice a unei zone in care maghiarii si romanii sa fie 50/50 de ex ?
    de ce neaparat tinut secuiesc ( autonomie pe criterii etcnice ) ? credeam ca in sistemul capitalist lumea vrea s-o duca cat mai bine nu sa aplice sistemul „sa moara si capra vecinului” .
    nu cred ca romanii / maghiarii care impart acelasi spatiu ar refuza sa traiasca mai bine doar de dragul de a fi ultimii care spun ca au dreptate. placutele bilingve ( si alte asemenea chestii care sunt exagerate si care fizic/ phisic / cultural nu-ti dau „insomnii” ) nu sunt importante cand ai 3 copii care stiu numai maghiara iar de la scoala i-ai retras in clasa a 2-a numai ca sa nu fie colegi cu romanii . de munca ar fi prin dolj dar cum nu stiu romana stau acasa ! Pe mine m-ar durea in pix daca pe placuta de la intrarea in oras ar scrie Constanta, Kustenje,Constantia sau Tomis daca salariul mediu ar fi in zona la 1000 – 2000 eur !!!

    am citit zeci de comentarii pe acest blog ( il citesc de vreo 3 ore si ceva ) in care multi arunca o piatra , cel tintit o ridica si o arunca inapoi ( bineinteles sunt si capete lucide care se feresc de pietre si incearca sa explice „combatantilor” prostia gestului ). aceleiasi persoane ( „combatantii” ) se dau toleranti si spun ca istoria nu mai conteaza. Bun, hai sa ne facem o alta istorie ! haideti sa nu ne mai cramponam pe etnia care ne divide ci pe spatiul geografic care ne uneste ( Romania ). nu cred ca maghiarii care locuiesc / muncesc in celelalte zone decat transilvania au fost asteptati cu sabii insangerate si drapele ale ungariei in flacari! eu daca as fi patron de firma as angaja pe criterii de productivitate ( doar vreau sa produc cat mai mult ) nu pe baze etnice ( la microsoft limba materna minoritara e engleza , limba locala ! ).

    asta ma face mai putin patriot ? nu cred!
    vecinii mei turci nu sunt mai putini mai romani decat mine ( si ei sunt aici de sute de ani ! ) dar nici sa ceara autonomia etajului pe criterii etnice pt ca nu scrie in turceste adresa blocului nu mi se pare cusher!

  • Dorin

    @EGB: Ne invartim toti intr-un cerc vicios si dam vina unii pe altii. Chiar zilele trecute am intalnit la Tg. Mures un fost coleg de facultate, maghiar, tip la vreo 30 de ani, pe care-l stiam de om serios. Mi-a zis ca a devenit membru EMI.
    L-am intrebat de ce s-au radicalizat ungurii asa rau in ultima vreme, si mi-a raspuns ca din cauza autoritatilor de la Bucuresti care-i marginalizeaza, si ca timp de 20 de ani UDMR-ul n-a facut nimic decat sa minta, iar zonele unguresti au ajuns defavorizate economic. Adica ceva de genu „cat am fost calmi, ai’ de sus au fost indiferenti si ne-au luat de fraieri, acum schimbam foaia si-i bagam pe toti in sperieti pt. a fi luati in seama”. Cam asta e „parerea generala” de pe aici, spre disperarea romanilor.
    Evident ca nu sunt de acord, dar zic ca daca vizavi de Bucuresti au astfel de atitudine, hai sa vedem ce atitudine ar avea fatza de Cluj, Brasov sau chiar Sf. Gheorghe. Sau e nevoie sa se ajunga din nou la conflicte deschise de gen martie ’90 ca minunatii nostri conducatori sa se trezeasca la realitate si sa gaseasca o solutie?

    @ Judit, dialogul nu e suficient, poate duce de multe ori la la scandal sau cel putin la discutii interminabile (ca si aici). Dialog se poate purta si intre un baiat de cartier roman cu unul ungur, legat de cine-a fost primul in Ardeal. Dupa cateva replici ajung sa-si dea in cap, dupa care a doua zi se impaca si iar „dialogheaza” (iarasi cazuri reale).
    Dialogurile si negocierile trebuie purtate de oamenii politici. La nivel social este necesara promovarea consensului, concluzia constructiva din urma negocierilor, punctul comun la care trebuie ajuns, pt. care n-a luptat nimeni de la Kossuth si Avram Iancu incoace.
    La asta ma refeream cand am spus „convietuire pasnica”. Cineva tot trebuie sa treaca de niste bariere pana la urma.

  • Raducu

    @István:

    [„În primul rând bine ai venit pe blog! Asta înseamnă că eşti interesat de relaţiile interetnice.”]

    Multumesc.

    [„Militant pentru ce?”]

    Militant pentru cauza comunitatii sale, indiferent ce nuante specifice ar avea pentru el definitia acestei „cauze”.

    [„Raducu, s-a mai discutat despre problema invatarii limbii romane in Harcov. Nu am spus niciodata ca sunt de acord cu situatia, si am spus de nenumarate ori pe blog ca sunt un sustinator al invatarii limbii romane. Priveste un pic lucrurile practic. Un ungur se presupune ca vorbeste atat limba ungureasca cat si limba romana, cunoaste doua limbi, lucru care conteaza intr-un judet cu 80% unguri si 20% romani. Insa un maghiar care nu a invatat limba romana va putea fi eficient cel mult pentru 80% din populatie pe limba maghiara. Traim in Romania, deci trebuie sa invatam limba romana. Sunt de acord.”]
    🙂 So far so good…

    [” Dar cei 20% romani care traiesc pe acolo, au avut oare vreodata curiozitatea sa invete macar la nivel de conversatie limba maghiara? Sunt convins ca exista si oameni de acest gen!”]

    Sunt convins ca 99% din romanii traitori in Harcov stiu maghiara „macar la nivel de conversatie”. Daca eu, ca regatean, si pot sa ma descurc (minimal, ce-i drept) la nivelul unei conversatii simple (pe strada, sa zicem), d-apai cineva care locuieste zi de zi acolo. E imposibil sa nu inveti, chiar si daca nu ai vrea.😀

    [„Insa stiu ca sunt altii care vor spune ca nu se poate sa trebuiasca sa invat o alta limba in Romania ca sa imi gasesc de lucru (noi, ungurii asta facem de cand ne stim).”]

    Cred ca aici e buba… Nu ideea de a cunoaste in sine lb maghiara (in Harcov sau aiurea) e cea care-i irita pe romani, ci faptul ca cineva iti poate pretinde in Romania ca,criteriu de angajare sa cunosti si o alta limba (in cazul nostru maghiara) fara ca aceasta sa fie necesitata de fisa postului.

    De exemplu, firma „Gogoasa infuriata” din Tg.Secuiesc (caz imaginar) da anunt ca angajeaza bucatar pentru gogosi. Si iti cere sa cunosti si maghiara, ca altfel nu te angajeaza. Asta-i un abuz (dpdv al legii) si o nesimtire (dpdv uman). Ce nevoie ai de maghiara ca sa faci gogosi? Nu ai! Iar ca sa te intelegi cu oamenii din firma, asta poti sa o faci si in romana foarte bine, de vreme ce suntem in Romania si maghiarul traitor in Romania (cu atat mai mult in Tg.Secuiesc) nu-i un handicapat care sa ajunga la varsta de 20 de ani (sa zicem) si sa nu cunoasca in mare lb romana.

    Se prea poate ca acel roman care candideaza pentru postul asta sa stie intr-adevar si maghiara (daca e din zona), dar oricum nu trebuie sa-i pretinzi asta ca,criteriu eliminatoriu. Daca el o stie si o vorbeste, atunci foarte bine… toata lumea-i fericita. Dar poate sa fie unul din Tulcea si atunci ce faci? Ii spui omului ca a nimerit gresit si ca trebuie sa se apuce de maghiara ca sa faca gogosi in tara lui? Pai ce parere ai, Istvan, de un caz similar in Jula (Gyula) din Ungaria? Cum crezi ca ar reactiona autoritatile maghiare daca un roman de acolo ar pune criteriu de angajare la firma lui cunoasterea limbii romane? Hm… Cred ca si-ar pierde afacerea instant… Nu?

    Revenind la cazul din Tg.Secuiesc…, daca ar fi vorba de un traducator din maghiara in romana (de exemplu) e clar ca e musai sa stii si maghiara si atunci cerinta asta e pe deplin justificata. Dar stim amandoi ca nu despre astfel de cazuri e vorba prin Harcov.

    [„Eu am avut doar beneficii invatand o alta limba, limba romana. Nu trebuie sa ne apropiem de invatarea unei limbi cu ganduri de gen. se impune invatarea ei, fiecare isi va da seama pe parcurs cat de util este sa stii si o alta limba.”]

    Aici iarasi mi se pare ca gresesti fundamental (nu si in prima propozitie, insa). Daca ar fi vorba doar de o apreciere la nivel general, atunci ar fi ok. Dar aici e cu totul altceva.

    Pe scurt (ca sa n-o iau de la Anna la Caiafa) e vorba de faptul ca, asa cum voi, etnicii maghiari din Romania, beneficiati de avantajele faptului ca sunteti cetateni ai acestei tari, asa aveti si obligatii fata de aceasta tara (despre care tot mai multi dintre voi spuneti ca o respectati si ii sunteti loiali). Si printre obligatii se numara si aceea (de bun-simt!) de a cunoaste limba oficiala a ei, adica limba romana. Atat de simplu…

    Deci nu pentru ca ti se pare ca e utila sau nu, ci pentru ca ai buletin/pasaport romanesc, cu toate avantajele ce decurg din asta (nu stau acum sa le enumar, ca e ridicol).
    Pentru ca problema s-ar putea sa se pune si invers: nu-ti pare utila sau nu-ti place limba romana? atunci renunta si la cetatenie! Si in felul asta iti pui de acord simtirea ta cu toate aspectele relatiei tale cu Statul Roman. Dar in momentul in care spui: nu, m-am nascut aici, deci mi se cuvine cetatenia romana, atunci trebuie sa te pui in acord cu tot ceea ce tine de apartenenta ta la aceasta tara, dintre care cunoasterea limbii ei oficiale este unul din cele mai importante lucruri.

    Ca sa nu inveninez discutia n-o sa fac referiri la situatia minoritatilor (din acest punct de vedere) din Ungaria monarhiei dualiste (1867-1918) sau, si mai rau, din Ungaria regentului Horthy, din care pentru noi, romanii, anii 1940-1944 sunt cei mai durerosi. Dar desi n-o sa fac aceste referiri, e bine sa luam aminte un pic la diferenta enorma dintre situatia noastra de atunci si situatia voastra de azi, ca minoritari in Statul Roman.

    [„Nu toti ungurii din Harcov stiu limba romana! Din pacate. Gandeste-te ca sunt oameni din zona rurala care nici nu au iesit dincolo de judetele lor. Poate in viata lor nu au avut prieteni romani, nu au avut vecini romani. Asta e realitatea. Iar trecutul comunist cu deportari de populatie, spionarea minoritatilor prin organele militiei, securitatii etc, care bineinteles ca erau romani (ca doar in secuime politistii sunt majoritar romani) au facut ungurii sa fie si mai putin perceptivi la limba romana.”]

    Ok, Istvan, sunt de acord ca secuii din zonele mai izolate ar putea avea o scuza plauzibila pentru necunoasterea limbii romane. Si aici mai intervine si lipsa de viziune a administratiei de la Bucuresti care, recunosc, se balbaie enorm cand vine vorba de a avea o politica coerenta si universal-corecta fata de populatia Harcovului si partial a Muresului. Bine, probabil ca treaba asta e valabila chiar pentru intreaga tara… :)) Asta e, avem niste conducatori cretini cu diploma. Dar nu vreau sa insist asupra lor, ca mi se ridica tensiunea…

    Ce vreau sa spun insa, e faptul ca trecutul asta comunist, infierat atat de des si zgomotos de maghiari, a fost practic o mana cereasca pentru voi raportat la majoritatea romaneasca. Poate ar trebui discutat odata lucrul asta separat, pentru ca mi se pare foarte important pentru situatia relatiilor noastre de azi.

    Pe scurt, ar fi doua probleme mari in legatura cu acest trecut comunist si minoritatea maghiara din Romania. Prima: represiunea regimului a fost indreptata in primul rand asupra romanilor si mult mai tarziu si in forme mult diluate asupra maghiarilor si/sau a altor minoritati. A doua: acest regim a insemnat probabil sansa supravietuirii in massa a comunitatii maghiare din Romania.

    Putem discuta despre toate acestea pe larg mai incolo, dar acum atat as vrea sa adaug: gandeste-te numai la faptul ca pentru crime mult mai putine facute de nazisti in Protectoratul Boemiei si Moraviei (1939-1945), cehii au deportat in Germania intreaga comunitate a germanilor sudeti dupa razboi. Lasand la o parte ca i-au executat pe toti criminalii anti-cehi pe care i-au putut prinde. Cand spun „crime mult mai putine” ma refer la „mai putine decat” cele facute de unguri fata de romani (si evrei) in Ardealul de Nord si de Est, ocupat intre 1940 si 1944. Eu unul ma indoiesc ca intr-o Romanie postbelica cu un regim ne-comunist, comunitatea maghiara din Romania ar fi scapat nepedepsita pentru modul cum a incercat sa distruga romanimea din teritoriul ocupat de care am amintit mai sus. Voi faceti caz de Garzile Iuliu Maniu sau de Sumanele Negre, dar acestea au fost doar niste blande mangaieri trecatoare fata de ce ar fi fost daca nu va aparau comunistii. Comunisti, in randul carora v-ati bagat imediat, mirosind de indata de unde va poate veni scaparea.

    Ar fi foarte multe de spus aici, dar per total, pentru vexatiunile la care ati fost supusi sub Ceausescu poate ar trebui sa multumiti Cerului ca S-a indurat si v-a pedepsit numai cu o ploicica in loc de taifunul care ar fi putut sa fie… In general, cred ca voi, ungurii sunteti extrem de putin constienti de asta. Extrem, extrem de putin!!! De unde si problemele care apar/exista intre noi si voi…

    [„S-a mai discutat si despre asta. Nu spun ca unii romani nu au probleme, poate justificate.”]

    Nu inteleg ce vrei sa spui aici.

    [„Daca s-a incalcat vreo lege sa fie sanctionati cei care o incalca! Dar nu uita ca si presa se agita foarte repede si prezinta de multe ori stiri umflate sau prezinta o situatie nereala sau pe jumate adevarata. Iti pot spune exemple, dc vrei.”]

    Sincer, Istavan, am lucrat in presa si stiu foarte bine ca presa romana incearca mai degraba sa musamalizeze astfel de cazuri decat sa le faca cunoscute. N-am inteles nicioidata pudoarea asta ridicola a presei noastre de a vorbi despre situatia reala a romanilor din Harcov. Probabil din dorinta de a nu escalada conflictele si a da apa la moara extremistilor. Desi poate tocmai asa li se da apa la moara. Nu stiu ce sa mai zic…

    [„Pe de alta parte, ai fost pe acolo vreaodata? Nu imi raspunde, doar intreaba-te. Ai vorbit cu romani de acolo?”]

    Da, am fost. Si nu o data, ci de multe ori. Si da, am vorbit si cu romani si cu maghiari de acolo. Am avut si colegi de facultate de acolo. L-am cunoscut chiar si pe actualul primar din M.Ciuc, pe vremea cand inca era student pe aici si vedeam meciuri de hochei impreuna… Ti-as putea povesti multe, dar si-asa m-am intins ca o placinta cu postul asta.😀 Ramane poate pe altadata, sau eventual am putea sa ne intalnim la o bere (am inteles dintr-o alta postare ca stai in Bucuresti) candva si sa continuam pe viu discutiile astea „inter-comunitare” atat de interesante.

    Ramane deci pe data viitoare sa iti raspund (daca mai vrei) si la ultima parte a postului tau, mai ales la problema asta a „respectului” de care ai amintit acolo. Mi se pare o „issue” tare interesanta…

    Pana atunci, Doamne ajuta cu toate! Adjon az Eg!

  • Aprodu

    http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-10-07&id=40739

    voi, dragi comentatori romani de pe acest forum, chiar credeti ca va fi mai bine in cazul in care va exista autonomie in HarCov??? NICIDECUM!!! va fi mai rau… credeti ca radicalizarea asta din ultima vreme are ceva de-a face cu lipsa autonomiei maghiarilor din afara Ungariei!!! suneti naivi daca credeti asa ceva…sa presupunem ca maghiarii din Slovacia, Serbia si Ro ar avea autonomie: veti vedea o populatie si mai agresiva, o politica maghiara si mai obraznica, cereri/cerinte si mai multe !!! vor regreta toti cei care au crezut ca asta e o solutie.

  • olahus

    @raducu: de vreme ce nu este ilegal sa ceri engleza, franceza sau…. olandeza la angajare intr-o companie privata (vezi aici: http://www.myjob.ro/locuri-de-munca/699998/agent-call-center-limba-olandeza.html ) de ce ar fi ilegal limba maghiara?

    A, ai tu ceva cu limba maghiara? Pai spune asa, sa ne intelegem. Dar nu vei gasi nici un paragraf din lege care sa interzica unui angajator privat sa ceara alta limba decat romana (inclusiv maghiara) din partea candidatilor la un post.

    Ilegal este sa ceri limba maghiara (sau orice alta limba) pentru posturi in administratia publica in care aceasta nu este necesara. Deci, daca la un post ce presupune relatii cu publicul intr-o localitate cu cel putin 20% maghiarofoni e ok sa ceri maghiara, e ilegali sa ceri unuia care nu va sta la ghiseu si se va repeta exclusiv de documente. Repet, adiminstratie PUBLICA.

  • LostSoul

    olahus de ce sari cu exemple aiurea?

    e si normal daca lucrezi intr-un call center pt o tara straina sa vorbesti limba aceea cat mai bine dar in exemplul lui raducu era vorba de a-ti cere o limba a minoritatilor ca sa te angajezi bucatar . gogosile nu stiu maghiara si nici nu-ti cer date despre produse de teleshopping ! Daca tu te duci sa te angajezi director la depozitul de cereale din Tariverde ( exemplu aiurea )si ti se cere sa vorbesti macedoneste ( dialect a limbii romane ) te-ai simti ok, nu ? e o diferenta intre o limba straina care este necesara ( call center in olandeza ) si preparatul aluatului pt gogosi in maghiara …

  • Raducu

    @olahus:

    Daca citeai cu atentie postul meu anterior ai fi observat ca am spus asa: „Nu ideea de a cunoaste in sine lb maghiara (in Harcov sau aiurea) e cea care-i irita pe romani, ci faptul ca cineva iti poate pretinde in Romania ca,criteriu de angajare sa cunosti si o alta limba (in cazul nostru maghiara) fara ca aceasta sa fie necesitata de fisa postului.” QED! Plus ca dadeam acolo un exemplu clar, tocmai pentru a fi limpede ceea ce vreau sa spun. Daca tu vrei s-o dai cotita, asta e altceva, dar sa stii ca nu tine.

    Si incearca (daca poti) sa nu imi pui in gura ceea ce eu n-am spus. A, daca vrei tu sa demonizezi pe oricine nu e de acord cu ideile tale, atunci spune asa, ca sa ne intelegem si sa fie clar ce doresti.

  • István

    @Raducu

    Nu o să mai revin la chestiunea cu învățarea limbii române. Eu sunt un susţinător, după cum am spus mai sus. Toate cele scrise mai sus reprezintă părerea mea personală, şi nu reprezintă o părere generală a maghiarilor despre acest subiect.

    99% dintre români ştiu ungureşte în Harcov. OK. Atunci de ce nu vorbesc cu noi în ungureşte când sunt într-un grup unguresc de ex? (Cum ni se cere şi nouă să vorbim în româneşte când suntem într-un grup majoritar românesc?) Îbtreb asta din curiozitate, pentru că am observat asta de multe ori la românii ştiutori de limba maghiară.

    „Se prea poate ca acel roman care candideaza pentru postul asta sa stie intr-adevar si maghiara (daca e din zona), dar oricum nu trebuie sa-i pretinzi asta ca,criteriu eliminatoriu”

    Dacă ungurul nu ştie româneşte e de rău, e nesimţit. Dacă românul din Harcov nu cunoaşte limba maghiară, nu se poate cere ca fiind criteriu eliminator.
    Părerea mea am expus-o deja: în locurile cu populaţie mixtă este totdeuna net avantajat cel care cunoaşte ambele limbi, indiferent care este limba naţională şi care este limba să zicem locală. Există extrem de multe posturi pe care le poţi obţine numai şi numai dacă ştii o anumită limbă. Nici măcar nu vorbesc de traducători, ci de avocaţi (la mine s-a cerut engleza din start-dc nu ştiam, nu aveam ce căuta, şi orice altă limbă constituia un avantaj-. În cazul ăsta, necunoaşterea limbii engleze era criteriu eliminatoriu, fără a fi cu nici un fel discriminator.

    „Eu unul ma indoiesc ca intr-o Romanie postbelica cu un regim ne-comunist, comunitatea maghiara din Romania ar fi scapat nepedepsita pentru modul cum a incercat sa distruga romanimea din teritoriul ocupat de care am amintit mai sus”. „Comunisti, in randul carora v-ati bagat imediat, mirosind de indata de unde va poate veni scaparea.”

    Nu pot să nu observ patosul antiunguresc din această propoziţie. Nu o să-mi cer scuze pentru cele făcute în 1940-1944. NU am trăit atunci.

    Nu vom şti niciodată ce s-ar fi întamplat dacă nu ar fi fost comunism. Discuţii de genul acesta, sincer, nu cred că merită discutate. Şi istorie încercăm să discutăm cât mai puţin, din cauza că am fost învăţaţi cu 2 istorii paralele. (neadevărate).

    Sigur, aştept următorul post despre respect. Orice post civilizat este binevenit.

    Seară bună,

  • Ovidiu

    ….Olahus@Ilegal este sa ceri limba maghiara (sau orice alta limba) pentru posturi in administratia publica in care aceasta nu este necesara…

    Pentru maghiari e „necesară”…în sensul obţinerii unei „enclavizari”, a unor zone compacte (zone fizic-geografice sau „spaţii” simbolice-culturale/administrative/politice) în care limba si cultura maghiara e cea dominantă (deci necesară pentru toţi). O astfel de necesitate grantează apoi preservarea ei, şi justifică eforturile de a fi însuşită.
    În situaţia contrară (cultura româna oricînd, în orice situaţie, e o alternativă viabilă) necesitatea (exclusivitatea) dispare şi odata cu ea (în timp) şi justificarea pentru însuşirea limbii/culturii maghiare.

    Dar politica asta e fundamental greşită.

    Pe de o parte (dpdv practic) ea întră în conflict cu înteresele (simetric-identice) etnice ale românilor (şi in caz de conflict românii se ghidează dupa adîncul principiu filozofic „decît să plîngă mama mai bine să plîngă măta”).

    Pe de alta parte (dpdv „moral”) dragoste cu forţa nu se poate. Identitatea maghiară se va preserva în România doar în masura în care va tine seama de români, va avea ceva bun, valoros, de oferit românilor şi României şi astfel va aparea şi „necesitatea”.
    Metoda prin conflict şi forţă (statul şi legile sunt doar violentă–poliţie, amenda,inchisoare– înstituţionalizată), separatismul, izloaţionismul cultural, antagonismul sunt falimentare pe termen lung.

  • Egy Gondolat Bánt

    De vreo 2 zile şade comentariul lui Răducu precum un stârv în mijlocul drumului şi nu-i niciun alt comentariu (exceptându-l pe-al lui Olahus, dar care atinge o problemă minoră, aş zice eu) care să-i risipească din pestilenţă.

    Ciudat!

    Dragă Răducule, te rog să nu te superi, dar comentariul tău este o porcărie 100% de la un cap la altul. Nu numai pentru că deţine într-un mod superb cam 90% din ce înseamnă prostia românească vizavi de subiectul unguri, dar şi pentru că este pur şi simplu lipsit de omenie.

    De ce consider astfel? Pentru cunoştinţa ta, prietene, nu te adresezi atât de insistent cu „voi, ăştia” sau „voi, ungurii” unor concetăţeni ai tăi despre care, bag seamă, te frământă grija să se integreze cât mai bine în ţara asta – întru binele general.

    Pentru că dacă-i îmtâmpini cu „voi, ăştia”, ca şi cum ei ar fi un alter corpus, o impuritate, un mic gunoi, un nedorit accident în superba frumuseţe şi puritate a naţiunii noastre, atunci nu te poţi aştepta la niciun respect din partea lor. Este o lege a firii: nu poţi cere dragoste sau respect de la unul pe care-l scuipi în obraz.

    Asta aşa, ca impresie generală.

    În ceea ce priveşte aspectele particulare, aş scrie mai la obiect despre neroziile înşirate dar ar fi necesar al dracului de multe mesaje de dimensiunea comentariului sursă. Şi nu-i locul, rostul şi nici momentul.

    Aş fi totuşi curios să ştiu ce avantaje deosebite are maghiarul ardelean că este cetăţean român?

    Şi pentru a descreţi niţel frunţile, vă voi spune bancul nu negrul şi Dumnezeu (într-un mesaj următor).

    PS: pentru cei care-s mai noi p’acilea: sunt român, nu ungur, chiar dacă aici mă semnez cu un pseudonim maghiar.

  • Egy Gondolat Bánt

    Revin, cu bancul cu negrul şi Dumnezeu.

    Deci:

    Cică un negru a murit şi s-a înfăţoşat înaintea Domnului la Judecată. Domnul i-a cântărit faptele şi gândurile, a conchis că fuse un om bun şi i-a zis că-l primeşte în Împărăţia Lui.

    Negrul îi mulţumeşte Domnului dar îl roagă să-i răspundă la nişte întrebări.

    „Spune, copilul meu” îi zice Domnul.

    „Doamne, de ce m-ai făcut cu pielea atât de neagră?”.

    „Păi, copilul meu, te-am făcut cu pielea neagră să te apere de razele puternice ale soarelui”.

    „Am înţeles, Doamne. Dar de ce m-ai făcut cu picioarele atât de lungi?”.

    „Ca să fugi iute când te urmăresc fiarele sălbatice, copilul meu”.

    „Dar, Doamne, de ce am mâinile atât de lungi?”.

    „Ca să apuci mai uşor roadele coapte din copacii junglei, copilul meu”.

    „Minunat lucru, Doamne. Dar de ce am părul atât de creţ şi bătucit?”

    „Ca să nu te agăţi în crengile din junglă, fiule”.

    „Am înţeles, am înţeles, Doamne! Cât de minunat le-ai tocmit Tu pe toate, întru binele şi folosul meu. Dar mai am totuşi o întrebare, Doamne”.

    „Care, copilul meu?”

    „De ce m-am născut în Statele Unite ale Americii?”

  • Egy Gondolat Bánt

    Între timp a apărut commentul lui István ca răspuns pt. Răducu. Totuşi, István e maghiar. Ce am scris, rămâne valabil – vizavi de români, dacă nu altfel.

    Dacă noi, românii, nu ne vom învăţa să privim cu mai multă compasiune şi mai multă omenie pe cei diferiţi (şi minoritarii etnici sunt doar o instanţă a unei probleme mai ample a toleranţei din ţara noastră), nici nu avem voie să ne plângem de nimic.

    Nu spun că un asemenea lucru este suficient – mai e nevoie de bunăvoinţă şi din partea cealaltă pentru ca buna-înţelegere să-şi poate face loc – da’ tare bine-i când te uiţi mai întâi la bârna din ochiul tău decât la paiul din ochiul altuia!

    Referitor la răspunsul întrebării mele („ce avantaje deosebite are maghiarul ardelean că este cetăţean român”), cred că s-a priceput că întrebarea este retorică …

    Salutes a tote!

  • Raducu

    @Egy Gondolat Bánt:

    Draga EGB, stai linistit. Nu ma pot supara pe oameni ca tine. Indiferent daca esti roman sau ungur sau tigan sau chinez sau orice altceva. Poti sa scrii orice despre mine sau posturile mele. Atata timp cat o faci folosind injurii, aberatii si slogane la adresa mea, in loc sa raspunzi concret la ceea ce am scris eu acolo, nu faci decat sa-mi arati ca e inutil sa purtam vreun dialog.

    Insa nu neaparat pentru tine, ci pentru altii care citesc blogul acesta si pe care i-ar interesa ceea ce scriu (fie si numai unul de-ar fi) o sa fac niscaiva precizari.

    „…pentru că este pur şi simplu lipsit de omenie”. Da, OMENIE. Mare cuvant. Cu adevarat mare. Dar atentie si mai mare la cine il foloseste si mai ales fata de cine. Nu-i asa?

    „Este o lege a firii: nu poţi cere dragoste sau respect de la unul pe care-l scuipi în obraz”. Un mare adevar, care ar trebui rostit probabil de pe acoperisurile caselor, ca sa-l auda toata lumea si sa inteleaga mai bine care sunt explicatiile profunde ale fracturii existente (in general) intre majoritatea romaneasca si minoritatea maghiara din Romania.

    „Ce avantaje deosebite are maghiarul ardelean că este cetăţean român?” Eu n-am vorbit de „avantaje deosebite”, ci doar de avantaje. Dar nu asta-i problema. Sunt avantaje „simple”, dar fundamentale. Dar ca sa fiu inteles mai bine, haideti sa punem problema invers. Fara cetatenie, maghiarul ardelean/banatean/etc:

    1. N-ar mai avea drept de vot si nici dreptul de a fi ales (la nivel local si national). Vi se pare putin? Daca „da”, atunci ganditi-va ca majoritatea castigurilor obtinute de minoritatea maghiara din Romania dupa 1989 s-au materializat prin efortul UDMR in Parlamentul Romaniei si in conducerile alese la nivel local. Daca prin absurd, ungurii din Romania n-ar fi avut cetatenie romana, astazi ar fi fost intr-o situatie cu totul diferita de cea actuala. Chiar e nevoie sa mai insist cu amanunte?

    2. Problemele proprietatii, retrocedarilor, invatamantului, presei in limba maghiara, a placutelor bilingve, a bisericii/bisericilor unguresti, a autonomiei, etc, etc, etc… nici nu ar mai fi avut subiect in cazul in care ungurii ardeleni/banateni/etc n-ar fi BENEFICIAT de cetatenia romana.

    Deci: e oare putin lucru pentru acest maghiar traitor in Romania faptul ca beneficiaza de cetatenia romana?

    Iar daca nu e putin lucru, atunci obligatia de a cunoaste limba romana inseamna un chin atat de mare pentru el? Sau el ar vrea sa aiba numai beneficii de pe urma cetateniei romane, nu si obligatii?

    PS:

    Dragi cititori ai acestui blog, atunci cand ating aici anumite idei mai degraba delicate decat usor de digerat, n-o fac aratand cu degetul spre cei care au initiat acest blog (pe care oricum nu-i cunosc decat din cele cateva postari ale lor pe care le-am parcurs pana acum) sau spre maghiarii care mai comenteaza aici si care o fac cu gand bun si inima curata (asa cum cred ca sunt majoritatea).

    Dar tocmai pentru ca scopul acestui blog este de „a ne cunoste mai bine” (la general, nu in particular, in primul rand), m-am gandit ca „poeziile” gen „vai ce frumosi si minunati sunteti” urmate de raspunsuri la fel („ba voi sunteti mai frumosi si mai minunati decat noi”) nu ne-ar ajuta prea mult in incercarea de a gasi fiecare la celalalt motivele pentru care crede ca lucrurile nu merg tocmai fericit intre cele doua comunitati. De fapt asta pare si ideea celor 3 initiatori ai LC-lor.

    Sunt de acord cu ideea de civilitate, de buna-cuviinta, bun-simt, etc, dar probabil ca neajunsul de a comunica (doar) in spatiul virtual face ca abordarea problemelor mai spinoase sa sune dur si ireconciliabil. Ba poate chiar jignitor si patimas. Sunt de acord ca asta (ca poate sa sune asa), mai ales ca si eu, citind unele opinii maghiare de pe aici, am ramas nu odata stupefiat de lejeritatea cu care sunt aruncate anumite cuvinte si idei, care nu numai ca mi s-au parut de neacceptat, dar uneori chiar strigatoare la cer. Insa, pe de alta parte, imi dau seama ca oamenii care le-au rostit nu au facut-o ca sa ma insulte pe mine (ca roman) sau Romania (la general), ci pentru ca asa au fost invatati/educati si nu li se pare nimic ofensator in ceea ce spun ei.

    Dar, asa stand lucrurile, haideti sa lasam (falsele) pudori deoparte si sa vorbim liber si la subiect despre tot ceea ce ne doare vizavi de celalalt si in felul acesta sa ne cunoastem mai bine. Nu?

  • E. Ferencz Judit

    pt. Raducu

    Nu discut problema (ta) de fond. Mai bine zis, punctez o altă problemă de fond.
    Cum e cu OBLIGAŢIA de a cunoaşte limba română (sau altă limbă) ?
    Răducu, asta-i o inepţie, să mă exprim delicat.
    Cunoaşterea (nu doar a limbii române) ţine de capacităţi, abilităţi individuale. Învăţământul poate fi obligatoriu, învăţarea însă nu e obligatorie, dacă mă-nţelegi.

  • Egy Gondolat Bánt

    Raducule

    Am catalogat ca prostie mesajul tău, nu pe tine.

    Cum am zis, nu m-am referit mai la concret pentru că ar fi trebuit să scriu prea mult. Aproape fiecare propoziţie a ta putea atrage un mesaj de mărimea mesajului tău.

    Commentul tău a fost lipsit de omenie din foarte multe puncte de vedere, dar voi menţiona numai paralela dintre unguri şi nemţii sudeţi – şi mai ales explicaţiile pentru care le dai faptului că ungurii n-au fost expluzaţi din România (pt. că s-au înscris în PCR).

    Prietene, ceea ce s-a întâmplat cu nemţii din Cehia şi Vestul Poloniei actuale a fost una din tragediile istoriei, comparabilă cu strângerea evreilor cu toptanul şi trimiterea lor în ghetouri. Este o ruşine a istoriei şi a forţelor de partea „binelui” (adică Aliaţii) că aşa culpabilizare colectivă a putut avea loc, care ruşine încă mai aşteaptă să fie asumată de către cei care au comis o asemenea mârşăvie.

    Cât despre soarta ungurilor ardeleni, stai liniştit – absenţa expulzării lor din Ardeal nu are nimic de-a face cu PCR ci cu faptul că România a fost o ţară învinsă în război, adicălea nu şi-a putut face mendrele cu „duşmanii” aşa cum s-a petrecut în celelalte ţări de partea „binelui”.

    Mă faci să râd cu ceea ce descrii tu ca fiind avantajele calităţii de cetăţean român. Dar este simptomatic pentru modul de gândire al românilor pe care îi doare fix în pix să mai şi aplece urechea la ce mai vor şi mai gândesc ungurii ăştia (fie că sunt sau nu sunt de acord cu cerinţele lor).

    Din câte văd eu, ungurul român trebuie să fie în nirvana pt. că nu este tratat dpdv civic ca un cetăţean de rangul doi, adică are dreptul să se asocieze sau să ceară câte ceva cum oricine din ţara asta are, de la pensionari până la surdo-muţi.

    Ungurul ardelean trebuie să zică săru-mâna că nu a fost tratat precum pielile-roşii din America, n-a fost închis în rezervaţii, n-a fost poprit de la cetăţenie preţ de 300 de ani şi nu i s-a distrus chiar complet modul de viaţă.

    Ungurul ardelean trebuie să zică săru-mâna că amu’ are tăbliţe pe care se pictează tricolorul românesc, că are dreptul la limbă maghiară co-oficială – dar în niciun caz în Cluj (din pricina unor 1,5 procente amărâte), etc.

    Dar mai ales trebuie să zică săru-mâna pentru că, orice drepturi ar fi primit, nu le-a primit PENTRU CĂ AŞA E DREPT ŞI CORECT ci pentru că le-a CERUT CU INSISTENŢĂ – şi de obicei a trebuit să dea ceva la schimb (sprijin politic de pildă).

    Deci, avantajele ungurului român că este cetăţean român? Ceea ce descrii tu este valabil pentru ORICE ţară şi pentru ORICE regim cât de cât rezonabil. Nu ai pentru ce să priveşti ca avantaje nişte lucruri normale.

    Grăieşti despre obligaţia ungurului să ştie limba română. Hai să-ţi spun ceva, prietene. Maghiarul din România nu are NICIO OBLIGAŢIE să ştie limba română.

    Ai înţeles?

    Repet: nu are NICIO OBLIGAŢIE să ştie limba statului numit România.

    Şi ştii de ce? Pentru că, în teorie, Statul Român are OBLIGAŢIA să îi furnizeze, în totalitate, toate serviciile publice de care acela are nevoie ÎN LIMBA SA MATERNĂ. Pentru că, tocmai la asemenea lucruri s-a angajat Statul Român vizavi de comunităţile băştinaşe – şi nu de ieri de azi, ci de prin 1918.

    Vorbesc de servicii publice – adică de la şcoală, justiţie, semnalizare rutieră, birouri şi oficii ale statului, TOT. Nu vorbesc de firma privată X unde patronul poate cere ce vrea, şi nici de relaţiile inter-umane unde obiceiul şi bunul simţ (sau absenţa lui) dictează.

    Este pentru cineva limba română obligatorie? Da, este. Pentru cei care DEPUN CERERE să obţină cetăţenia română – este una din condiţii. Adică pentru cei care au statut de IMIGRANŢI.

    Dar pentru cei care s-au născut cetăţeni români sau care au devenit cetăţeni români când Statul Român a preluat teritorii pe care aceştia trăiau deja, nu, nu este deloc.

    Bineînţeles, ungurul care nu ştie sau nu vrea să înveţe limba ţării se handicapează singur. Dar nu vorbim de beneficii aici, vorbim de obligaţii.

    Ce obligaţii are ungurul român? Să RESPECTE LEGEA. Ca oricare cetăţean român, dealtfel.

    PS: eu consider respectarea legii că nu-i suficientă, şi am mai scris despre asta aici – de mai multe ori.

    Adicălea eu consider că pentru soluţionarea problemelor inter-etnice de la noi (dealtfel minore comparate cu cele din alte părţi) mai e nevoie şi de o bună conlucrare minoritate-majoritate, un spirit de loialitate afectivă a minoritarilor faţă de ţara unde trăiesc precum şi de un spirit de acceptanţă şi compasiune inclusivă a majoritarilor faţă de comunităţile minoritare.

    Dar dpdv legal asemenea lucruri nu pot fi impuse căci ţin de evoluţia mentalităţilor – atât a societăţii per ansamblu cât şi a fiecărei comunităţi în parte. Or, mentalităţile iau generaţii ca să se schimbe.

  • olahus

    @Raducu: Imi recunosc eroarea legata de fisa postului.

    Si nu vreau sa demonizez pe nimeni.

    Pe de alta parte observ ca tu ii demonizezi pe maghiarii din Romania si ti-ar fi parut normal ca TOTI sa fie deportati pentru ce au facut cativa in timpul regimului Horthyst. dar problema asta au amintit-o deja cei dinaintea mea.

    Plus ca nu are rost sa cresc vizualizarile unui blog care mi-a devenit tot mai strain, cel putin sufleteste (poate se sesizeaza si Tihamer si face ce era de mult de facut cu mine, din punct de vedere tehnic).

  • olahus

    Iti las insa ceva, de gandire:
    „An eye for an eye and a tooth for a tooth and the whole world would soon be blind and toothless.”Mahatma Gandhi

  • Raducu

    @olahus:

    [„…observ ca tu ii demonizezi pe maghiarii din Romania si ti-ar fi parut normal ca TOTI sa fie deportati pentru ce au facut cativa in timpul regimului Horthyst.]

    Tocmai ce-ai repetat greseala de dinainte. Aceea cu neatentia la cititul celor spuse/scrise de mine. Pacat.

    [„Iti las insa ceva, de gandire:
    “An eye for an eye and a tooth for a tooth and the whole world would soon be blind and toothless.”Mahatma Gandhi”]
    🙂 Da, sunt de acord. Legea talionului e mai degraba specifica iudeilor decat „goimilor”. Iar daca ai vrut sa faci vreo legatura cu vreo afirmatie de-a mea, te invit inca o data sa citesti mai cu atentie postarile mele.😉

  • Raducu

    EGB, nu ma pot abtine sa nu-ti spun ca ceea ce afirmi tu (adresandu-te mie) e de o comicarie desavarsita. Mai bine spus, daca n-ar fi dezolant de trist, ar fi ca rupt din Caragiale ceea ce emiti tu pe-acolo. Sau poate ca tocmai asta e ideea. Trist, in sensul ca ti se face mila sa vezi ca un om poate sa incurce lucrurile/planurile atat de mestesugareste si apoi sa ajunga (savant si fudul😉 ) la concluzii atat de strambe, precum faci tu.

    Dar tine-o tot asa! Poate-poate vei gasi niscaiva suflete „sensibile” care sa se induioseze de elocinta ta „rafinata” si sa verse o lacrima tremuranda urmarindu-ti patosul cu care declami despre DREPTATE si CORECTITUDINE…

    Sok sikert, neicusorule!

    PS: Mi-am permis sa-ti raspund „pe masura”, avand in vedere smecheria ieftina cu care ti-ai inceput ultimul post catre mine. Vaaaai, ce-am putut sa fac…..😀

  • Raducu

    @EFJ:

    [„Cum e cu OBLIGAŢIA de a cunoaşte limba română (sau altă limbă) ?
    Răducu, asta-i o inepţie, să mă exprim delicat.
    Cunoaşterea (nu doar a limbii române) ţine de capacităţi, abilităţi individuale. Învăţământul poate fi obligatoriu, învăţarea însă nu e obligatorie, dacă mă-nţelegi.”]

    Hehe, ma binedispui, Judit. Si da, te inteleg. Te inteleg foarte bine. Chit ca te legi (formal) de un cuvant, in loc sa te adresezi fondului problemei.

    Dar daca asta e tot ce intelegi tu sa raspunzi la problema asta, atunci sa nu te (mai) mire ca romanii va privesc cu neincredere si va raspund in doi peri la cererile voastre atat de fierbinti.🙂 A face pe prostul si/sau (si mai rau) a intoarce spatele nu va va atrage din partea majoritatii decat un raspuns pe masura. Suntem rai, nu-i asa? Sau nationalisti si sovini, nu?

  • Jurnalist maghiar: Atmosfera in Secuime e nasoala rau! « MaghiaRomania

    […] ferencz: ai citit commul lui Dorin pe Limbacailor? Are mare dreptate (n.m:  acest comentariu. Dorin e etnic roman, “minoritar”, intr-o localitate din judetul Mures). […]

  • E. Ferencz Judit

    pt. Raducu

    De ce pluralul? Eu una nu te bag în aceeaşi oală cu EGB sau cu Dorin. Bunăoară, pe ei nu-i bag în oală.

  • Raducu

    @Judit: Bravo!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: