Category Archives: Alegeri

Românii şi maghiarii exportă extrema dreaptă la Bruxelles?

Există o posibilitate ca la 7 iunie 2009 să intre în Parlamentul European atât extrema dreaptă română cât şi cea maghiară. După cele mai recente sondaje atât Partidul România Mare (PRM) din România, cât şi Jobbik din Ungaria sunt la limita celor 5% necesare intrării în cel mai înalt for decizional european.

Cei mai mulţi am întâmpinat cu bucurie faptul că PRM nu a intrat în noiembrie 2008 în Parlamentul României. Vadim Tudor însă se pare că nu se lasă bătut şi vrea cu toată puterea să-şi scoată partidul din gaura neagră a trecutului politic. Luându-l pe celălat şef de partid naţionalist-extremist, Gigi Becali, pe lista PRM îşi încearcă norocul probabil ultima dată cu reale şanse de reuşită. Acest cocktail naţionalist-şovin al celor doi îmbibat cu fundamentalismul religios al lui Becali este tot ce nu are nevoie România în imaginea sa externă şi aşa destul de şifonată în cadrul Uniunii Europene.

Dacă lista PRM-ului atinge 5%, amândoi intră în PE. Ne putem imagina strigătele anti-maghiare ale lui Vadim sau primitivismul politic al lui Becali sub drapelul albastru cu steluţe galbene într-un mediu modern vest-european? Poate ar trebui să începem să ne obişnuim cu gândul…

Nici Ungaria nu stă mai bine cu elementele sale de extremă dreapta. În cele mai recente sondaje, partidul Jobbik se află între 4-6%. Jobbik este un partid care s-a format din organizaţia Jobbik Magyarországért Mozgalom (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) şi s-a lansat ca partid în 2003. Jobbik este partidul care în 2007 a întemeiat faimoasa Garda Maghiară (Magyar Gárda). Mesajul partidului este unul puternic eurosceptic, nu lipseşte nici antisemitismul, nici idea „criminalităţii rrome”. Jobbik are în programul său politic reinstaurarea unei „constituţii bazată pe doctrina coroanei”, introducerea obligatorie a religiei în şcoli, ridicarea unei gărzi naţionale în fiecare judeţ – printre altele.
Lista de candidaţi al lui Jobbik este deschisă de Morvai Krisztina, o profesoară universitară de drept penal, fostă activistă feministă, actualmente cercetătoare a violenţei în familie. Activitatea politică al lui Morvai a avut parte de numeroase scandaluri legate de susţinerea mişcărilor palestiniene şi implicit condamnarea Israelului, de tensiuni cu jandarmii pe străzile Budapestei în cadrul marşurilor extremei drepte de zilele naţionale. Pe locul doi al listei se află profesorul universitar Balczó Zoltán care este un fost activist al MIÉP (Partidul Vieţii şi Dreptăţii Maghiare – partid de extremă dreaptă de modă veche, parlamentar între 1998-2002, în ultimii ani căzut în uitare). Actualmente vicepreşedinte al Jobbik, Balczó este mai mult ocupat de elaborarea doctrinei radicale a partidului.

Datorită numărului mai mic de euro-deputaţi ai Ungariei (22), pentru a avea doi candidaţi intraţi în PE, Jobbik are nevoie de cel puţin 8%. Poate pentru atâta nu o să aibă forţa, dar pentru a atinge pragul electoral de 5%, care îi conferă locul de europarlamentar lui Morvai sunt şanse reale.

Extrema dreaptă este în creştere pretutindeni în Europa. Criza economică, deziluzia din partidele „tradiţionale”, lipsa de cultură politică, toate ajută la întărirea acestor partide. Ce înseamnă pentru noi, români şi maghiari, intrarea în Parlamentul European a extremiştilor de dreapta din ţările noastre?

Şi aşa deputaţii europeni maghiari şi români vorbesc în paralel despre orice chestiune etnică, istorică. Dacă este vorba de problemele minorităţilor, dacă este vorba de Transilvania, cele două grupuri parcă nu vorbesc de aceaşi ţară, de acelaşi loc. Discursul naţionalist paralel va fi şi mai mult amplificat de mesajul acestor europarlamentari extremişti, spre disperarea celorlalţi eurodeputaţi deja probabil plictisiţi de trăcăneala româno-maghiară de la Bruxelles.
Mai punem deasupra şi scandalurile politice interne pe care le pot aduce unele afirmaţii făcute de aceştia, şi ajungem la concluzia foarte simplă şi gravă: exportul de extremă dreaptă în Europa este o nenorocire pentru relaţiile bilaterale româno-maghiare şi pentru cele interetnice din România. Asta şi din cauza lipsei unei condamnării generale şi repetate a unor astfel de manifestări de către majoritatea celorlalte forţe politice din amândouă ţările.

Un singur lucru îmi este însă greu să îmi imaginez: cum vor sta în acelaşi posibil grup parlamentar de extremă dreaptă naţionaliştii români şi maghiari? Deşi dacă mă gândesc bine, au şi teme comune: antisemitismul, ura faţă de rromi, anti-globalismul, fundamentalismul religios şi bineînţeles un anti-unionism european greu de digerat de către majoritatea parlamentarilor europeni.

http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=9679


Votaţi-ne la Roblogfest 2009!

S-a dat start votării la Roblogfest 2009, concursul naţional de bloguri. Categoriile la care participăm:

Categorii populare

Cel mai bun blog colectiv
Cel mai popular blog

Categorii jurizate

Cel mai bun blog despre politica
Cel mai bun blog cultural (literatura, istorie, muzica clasica, etc)

Înainte să votaţi, trebuie să vă faceţi un cont pe pagina Roblogfest. Acest lucru este foarte rapid, formularul fiind foarte simplu. Nici nouă nu ne plac formularele, dar sunt motive serioase pt. care a fost introdus acest sistem:

La prima editie din 2006 a roblogfest am avut un sistem de vot bazat pe ip unic si aparent a fost cel mai vulnerabil intrucat era usor de fraudat. Noi am plecat de la ideea de buna credinta si n-am avut chef de politie de ip-uri. Nu prea a mers, e foarte usor sa folosesti proxyuri si sa te ascunzi in spatele oricator ipuri si comunitatea ne-a semnalat aceste lucruri.
Prin urmare, la editia urmatoare, cea de anul trecut, am decis sa schimbam si am mers pe principiul de voturi mai putine dar cu un concurs credibil decat popularitate si afluenta mare cu o doza de susceptibilitate la fel de mare.
Asa a aparut ideea cu cheia unica de anul trecut si era combinata cu o confirmare a ei via email. Nu era perfecta dar descuraja frauda. Dar in acelasi timp descuraja si votul pentru ca intr-adevar procesul era mai greoi si pentru cei de buna credinta.
Astfel, anul acesta am gasit solutia cum ca va putea vota (si nominaliza) oricine isi face un cont. Din nou, nu e un sistem infailibil dar cumva descurajant daca vrei sa fraudezi si mult mai usor de folosit roblogfest.ro din moment ce ai deja contul.

Rugăm deci fanii noştrii de toate etniile, religiile, orientările sexuale şi politice să ne sprijine în a ne răspândii mesajul de toleranţă şi discuţie în chestiunea minorităţilor etnice, religioase sau sexuale.

Începeţi procesul de votare prin dând clic pe acest buton, crearea unui cont şi votul în fiecare din cele 4 categorii menţionate mai sus:

VOTEZI la roblogfest 2009

Vezi aici explicat prin video cum se votează după ce ţi-ai creat contul: http://roblogfest.ro/Editia-2009/Cum-votez/

Grăbiţi-vă, mai sunt doar 4 zile până la terminarea primei runde de voturi. Intrăm în a doua rundă într-o categorie numai dacă ne clasăm între primii 20.

Mulţumim!


UDMR, iesirea de la guvernare si intelegerea interetnica

HU: RMDSZ, kormányon kívüliség és etnikumközi egyetértés

Ca atunci cand incerci sa abordezi o tipa si nu stii cu ce fraza sa o „agati”*, si eu am tot am stat pana sa vad cu ce imagine/metafora sa abordez acest subiect care sta pe buzele (mai corect: degetele? 🙂 ) multora dintre voi: Ce se va intampla, acum ca UDMR nu mai e la guvernare?

Dar sa lasam stilistica si arta agatamentului la o parte si sa trecem la ce ne roade, cu doua intrebari:

1) Vor fi mai tensionate relatiile dintre romani si maghiari in Ardeal in lipsa UDMR la guvernare?

2) Daca vor sa isi ajute atat de mult alegatorii, de ce nu au acceptat liderii UDMR sa o faca din postura de secretari de stat, oferita de PD-L?

*sau un tip, in cazul in care esti o fata mai nonconformista sau unul dintre cititorii nostri gay 🙂

PS: multumesc lui Judit pentru traducere


1 Decembrie şi ungurii

Articol scris de noua noastra colega, Ferencz Judit

An de an, se iscă un mic scandal sau măcar o discuţie în ajun de Ziua Naţională. Din fericire, pierde an de an din intensitate.

De data asta, Olahus mi-a atras atenţia asupra unei declaraţii făcute de Markó Béla. Care zicea că el (adică ungurii 🙂 ) respectă Ziua Naţională, dar nu o consideră un prilej de sărbătoare. După care a mai zis ceva, n-am înţeles prea bine, despre agonia ungurilor, ce se tot lungeşte de 70 (?) de ani. Presa a făcut puţină vâlvă, Markó a rectificat, de fapt a zis ceva despre interpretări tendenţioase, în fine.

Acu’ doi ani viceprimarul udemerist din Cluj a depus de 1 Decembrie coroane cu panglică neagră, din greşeală, spune el. Tot acu’ doi ani, unui deputat UDMR i s-a tăiat microfonul la şedinţa solemnă de 1 Decembrie. Şi asta pentru că el citea un articol din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia. Un articol referitor la libertăţile depline acordate minorităţilor naţionale, numite pe atunci „popoare conlocuitoare”.

Acu’ patru ani, premierul Năstase s-a dus să sărbătorească Ziua Naţională taman la Budapesta, alături de omologul ungur. Ambii au fost criticaţi dur, ce criticaţi, huiduiţi, la ei acasă.

Acu’ şapte ani, scandal în Harghita. Prefectul s-a decis să facă un miting mai spectaculos. Pentru a asigura şi mulţimea, a trimis o circulară prin şcoli, solicitând participarea (obligatorie) a elevilor.

Acu’ 8-10-15 ani se vorbea mult mai mult despre pericolul unguresc şi despre iredentiştii infiltraţi în parlamentul României. S-au făcut tot felul de comparaţii, destul de neinspirate, între 1 Decembrie şi 15 Martie.

Să revin însă; suntem în 2008. Politicienii maghiari transmit mesaje seci de Ziua Naţională, subliniind invariabil principiile nerespectate ale Rezoluţiei din 1 decembrie 1918.

Clar deci: Ziua Naţională, o zi paralelă în conştiinţa românilor şi a ungurilor. Pentru unguri, 1 Decembrie poate fi o simplă zi liberă. Asta în caz fericit, căci adesea ei o trăiesc ca umilire sau chiar ofensă. Românii, şi mă refer la cei „vizibili” cu astfel de ocazii: politicieni, lideri mai mult sau puţin spirituali etc., manifestă şi ei sentimente amestecate. Pe de o parte, aşteaptă respect faţă de Ziua Naţională şi tot ce înseamnă ea. Mai mult, cer cu insistenţă prezenţa participativă a ungurilor. În acelaşi timp sunt şi suspicioşi. Cum sunt şi ungurii, altminteri.

Cu asta cred că am şi ajuns la miezul problemei: noi credem că ei cred, ei cred că noi credem, dar noi nu vrem să creadă, mai mult, vrem să nu creadă. Suspiciuni deci, din plin, sensibilităţi de ambele părţi, despre care, pare-se, e un sacrilegiu să vorbeşti normal.

1 decembrie 1918 chiar ESTE o zi glorioasă în istoria României, pe când 4 iunie 1920 (ziua semnării Tratatului de la Trianon) este o zi de tristă amintire în istoria Ungariei. De remarcat: până şi punctul zero al aceluiaşi proces diferă. Românii sărbătoresc 1 Decembrie, ungurii comemorează 4 iunie.

nota: sublinierile imi apartin, O.


In Parlament cu 34 de alegatori: Kötő József

A fost sa fie. Parlamentarul care a intrat cu cele ma putine voturi in Legislativ e candidat UDMR. Kötő József e numele lui. Cine este el, mai exact, si cum ar putea fi schimbat sistemul care l-a catapultat pe un loc de deputat, aflati in interviul pe care l-a acordat pentru Frontnews.