Category Archives: Boc

Multiculturalismul: un slogan gol la Cluj

Acum cîteva zile s-a inaugurat noul terminal al aeroportului din Cluj. Emil Boc, actualmente prim ministru, nu demult primar al Clujului, a menţionat încă o dată caracteristica importantă care deosebeşte Clujul de celelalte oraşe mari ale ţării: multiculturalitatea. Boc nu vorbeşte pentru prima dată despre multiculturalitatea oraşului. Problema însă este că multiculturalitatea, în cazul conducerii actuale a Clujului, este un slogan gol, euroconform şi la modă, dar ceva ce nu trebuie aplicat în realitate.

Pentru sute de ani, multiculturalitatea în Cluj a însemnat de fapt convieţuirea celor trei etnii dominante în Transilvania: românii, maghiarii şi germanii (saşii). În ultimele două sute de ani, aceasta a însemnat mai mult convieţuirea între români şi maghiari, maghiari şi români, cui în ce ordine îi place. Este de înţeles deci că comunitatea maghiară din Cluj înţelege, prin asumarea unor politici multiculturale reale, asumarea de fapt a acestui bilingvism, a acestei biculturalităţi omniprezente pe stradă, în instituţii culturale, şcoli sau biserici.

Municipiul Cluj-Napoca, încă majoritar maghiar la începutul anilor ‘60, a văzut, din anii ‘70 ai secolului trecut, o colonizare masivă de populaţie românească, provenită mai ales din regiunea Munţilor Apuseni şi din judeţele din Moldova. Bazîndu-se şi pe sprijinul acestei noi populaţii de clujeni, total afoni la ideea multiculturalismului, vechiul primar Gheorghe Funar a dus o politică şovină, anti-maghiară, făcînd tot posibilul să ascundă moştenirea maghiară a oraşului, să sufoce mentalitatea şi atmosfera multiculturală a urbei, încă existentă măcar în generaţia mai veche. Cu toţii am crezut că, după schimbarea din 2004, lucrurile se vor îndrepta spre bine. Maghiarii au sperat la o întoarcere la tradiţiile vechiului Cluj, cel fără Napoca, cel bilingv, cel cu adevărat asumat multicultural. Însă şi maghiarii şi românii care au crezut în această reîntoarcere la rădăcini au avut parte de o dezamăgire cruntă: nu s-a schimbat aproape nimic. Primăria Clujului duce aceeaşi politică de ignorare a maghiarilor, aceeaşi politică de ignorare a multiculturalismului acestui oraş.

Nu ştiu dacă cineva s-a încumetat pînă acum să facă un catalog al domeniilor în care primăria ignoră maghiarii acestui oraş, moştenirea maghiară a oraşului, majoritatea covîrşitoare a turiştilor care vizitează anual oraşul (care sînt din Ungaria) şi astfel, pînă la urmă, ideea de asumare a multiculturalităţii. În continuare o să încerc să fac o „listă a ruşinii” multiculturalităţii clujene:

1. La intrările în oraş lipseşte tăbliţa bi- sau trilingvă indicatoare de localitate.
Am putea spune că acesta este cel mai vechi deziderat al maghiarilor clujeni. Cerinţa afişării numelui maghiar „Kolozsvár” a fost luată mai mult în glumă de fostul primar, Gheorghe Funar. Deşi era obligat prin Legea 215/2001, adoptată la data de 23 aprilie 2001, Funar a ignorat aceste articole, neaplicînd prevederea afişării obligatorii a denumirii localităţii în limba minoritarilor care erau peste 20% din populaţia localităţii. Ultimul recensămînt oficial existent în aprilie 2001 era cel din 1992. După datele acestuia, maghiarii numărau 22,78 % din populaţia oraşului. Deci, legea se aplică la Cluj. Rezultatele finale (şi deci oficiale şi aplicabile) ale recensămîntului din martie 2002 au fost publicate numai în iulie 2003. Deci peste doi ani, fostul primar, refuzînd aplicarea legii, a scăpat fără măcar un avertisment oficial. După 2004, noua conducere, pedelistă, s-a ascuns foarte inteligent în spatele legii, afirmînd că, din cauza faptului că maghiarii, după ultimul recensămînt, nu mai sînt peste 20% din populaţie, nu pot cere afişarea numelui localităţii în limba maghiară. Însă, domnul primar Emil Boc, fiind şi jurist, ştia foarte bine că legea obligă peste 20%, însă nu interzice aplicarea acestei prevederi sub 20%. Exemplele sînt multe în Transilvania, unde, printr-o simplă decizie a consiliului local, s-a decis afişarea numelui localităţii în două sau trei limbi, chiar dacă minorităţile respective nu atingeau cei 20%: Braşov, Sibiu, Aiud, Sighişoara, Orăştie etc. Este o chestiune care ţine de bunul-simţ şi de respectul faţă de minoritate. Ce să mai vorbim de tăbliţa de „bun venit la Cluj”, pe care găsim şi limba chineză sau rusă, dar nu şi maghiara. Mă gîndesc oare cîţi chinezi sau cîţi ruşi, şi cîţi maghiari intră zilnic cu maşina în Cluj…

2. Lipsa indicatoarelor bilingve de localitate la gările CFR ale oraşului. Afişarea bilingvă a numelui localităţii în gări ţine de atribuţia Ministerului Transporturilor. Acest minister a ordonat fabricarea şi instalarea acestor indicatoare luminate bilingve, conform listei de nume de localităţi în limbile minoritare aflate în Hotărîrea de Guvern nr 781/2001. În această hotărîre de guvern, Kolozsvár figurează (hotărîrea lucrînd după rezultatele recensămîntului din 1992). Din presa acelui an putem afla că tăbliţele au fost fabricate, însă a fost instalată numai cea de la Cluj-Napoca Est (Kolozsvár Keleti). Şi aceea a stat acolo numai vreo trei zile, fiind ordonată demontarea ei. Tăbliţa care trebuie să fie pusă la gara mare zace şi azi undeva într-un hambar al CFR-ului. Oare la presiunea cui nu s-a aplicat legea şi nu s-a pus afişajul bilingv în gările Clujului? Aceste tăbliţe există şi ar putea fi puse şi în ziua de azi. Pur şi simplu ar fi nevoie de respectarea deciziei din 2001 a Ministerului.

3. Nu s-au scos sau nu s-au schimbat tăbliţele instigatoare anti-maghiare de pe monumente istorice şi clădirile din centru. Aceste tăbliţe de comemorare povestesc minciuni sau adevăruri parţiale, subiective, despre crimele maghiarilor împotriva românilor din diferite perioade ale istoriei comune. Mă întreb: la ce bun să ne tot amintim de masacrarea unora sau a altora? În puţinele conflicte armate pe care le-am avut unii împotriva celorlalţi, cu toţii am avut mulţi morţi, răniţi, oameni care au suferit. Astfel de explicaţii subiective, tendenţioase, ale istoriei duc la tensiuni interetnice în loc de reconciliere, duc la ură în loc de empatie şi înţelegere, în loc de asumarea unui trecut comun transilvan. Găsim aceste tăbliţe pe statuia lui Baba Novac, pe crucea de pe Cetăţuie, pe clădirea Facultăţii de Drept, pe clădirea Biasini de lîngă intrarea în Cimitirul Central şi chiar pe statuia lui Matia Corvin. La fel s-ar putea pune tăbliţe despre morţii maghiarii, despre crimele comise de armata română. Dar la ce bun? Într-un oraş multicultural, mi se pare o batjocură a multiculturalismului să instigi împotriva unora sau a altora, evocînd, în acest mod subiectiv şi tendenţios, amintiri dureroase pentru ambele naţii, conflicte în care cu toţii am pierdut, conflicte din care am înţeles că soluţia este convieţuirea paşnică. Au fost şi o mulţime de momente de cooperare. Acelea ar trebui comemorate pe clădiri sau monumente.

4. Neintroducerea limbii maghiare ca limbă minoritară oficială la Cluj, conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. Cum am amintit mai sus, articolele pro-minoritare ale acestei legi a administraţiei publice locale nu au fost aplicate peste doi ani de către administraţia locală a lui Funar. Administraţia PD-L era deja acoperită de rezultatele noului recensămînt din 2002, publicate în iulie 2003. Însă, ca în cazul tăbliţelor indicatoare de localitate, şi în cazul dreptului folosirii limbii maghiare în actele primăriei în lipsa celor 20% decizia este a consiliului local. Dacă nu chiar folosirea limbii maghiare în actele publice, măcar o inscripţionare bilingvă a primăriei şi a instituţiilor aferente s-ar putea face fără probleme.

5. Maghiarii au fost excluşi de comunicarea turistică a Clujului. Nu există o hartă oficială în limba maghiară a oraşului, deşi ¾ din turiştii care vizitează Clujul sunt maghiari. Nu există broşuri turistice oficiale în limba maghiară. Noile chioşcuri digitale de informaţie turistică nu ştiu ungureşte. De asemenea aceste nu amintesc nicăieri de prezenţa maghiară, ignoră total apartenenţa la cultura, istoria, religia maghiarilor a celor mai multe monumente istorice de văzut ale Clujului. Aceaşi ignoranţă conştientă o găsim la toate materialele de promoţie a oraşului făcute în limba română sau în limbile de circulaţie internaţională, unde şi la partea de istorie, şi la partea de descriere a monumentelor oraşului lipseşte cu desăvârşire amintirea maghiarilor. Se încearcă crearea unei moşteniri istorice a Clujul din care maghiarii sunt exluşi forţat, deşi este foarte clar tuturor specialiştilor că majoritatea moştenirii construite cu relevanţă turistică a oraşului a fost ridicată de către maghiari.

6. Maghiarii au fost excluşi din comunicare administrativă a oraşului. Nici pagina de web a primăriei, nici jurnalul oficial a primăriei nu are versiune în limba maghiară, deşi au fost promisiuni în acest sens. Aceste lucruri ţin total de bunăvoinţa primarului sau a consiliului local. Ar fi un gest de nepreţuit faţă de cetăţenii maghiari ai oraşului.

7. La numirea străzilor nu este respectat procentajul etnic al oraşului. În reţeaua de străzi întotdeauna crescătoare a Clujul foarte rar apar nume maghiare. Şi acelea care apar de obicei sunt date celor mai mici sau mai lăturalnice străzi noi. Nu este deci respectat proporţia de 1/5 a populaţiei de etnie maghiară în politica de numire a străzilor. De asemenea în centrul oraşului nu mai există nici un bulevard sau măcar o stradă mai importantă care să-şi fi păstrat numele maghiar. Acest fapt este o ignoranţă faţă de populaţia maghiară (de altfel încă într-o  proporţie de peste 40% în cetatea istorică), faţă de istoria acestor străzi, şi în general faţă de caracterul multicultural al oraşului.

8. Primăria nu urează sărbători fericite cetăţenilor maghiari ai Clujului. De crăciun vedem pe autobuzele RATUC doar urări de sărbătoare în limba română. De paşte discriminare e şi ma clară: nu numai că nu există aceste urări în limba maghiară, dar de paştele catolic şi protestant astfel de urări lipsesc totalmente, ele apărând numai de paştele ortodox.

9. Maghiarii sunt aproape întotdeauna ignoraţi din evenimentele mari organizate sau co-organizate de primărie. Să amintim printre altele numai revelionul, evenimentele de ziua copiilor, târgurile de carte, sau fel de fel de festivaluri. La aceste organizări foarte rar apar invitaţi maghiari, artişti maghiari, corturi tematice maghiare.

10. Primăria nu doreşte folosirea limbii maghiare pe tăbliţele indicatoare de monumente istorice.
Asta chiar dacă s-a aprobat în 2007 în strategia de dezvoltare a oraşului afişarea şi în limba maghiară (document valabil şi aplicabil şi azi), asta chiar dacă Sorin Apostu a fost unul dintre cei care au votat acel document, asta chiar dacă în oraşul luat deschis ca model de către Apostu, Sibiul, foloseşte şi limba maghiară pe aceste tăbliţe.

Cum se poate vedea acesta este doar ultima dintre numeroasele politici de ignoare a multiculturalităţii acestui oraş care înainte se făcea făţis, cu zâmbetul pe buze, prin strigăte şovine, dar care se face şi după 2004, într-un mod mai subtil, dar la fel de eficient şi la fel de naţionalist.

De acea îmi vine să râd (să plâng?) când îl aud pe Emil Boc sau pe Sorin Apostu vorbind de importanţa multiculturalităţii Clujului.
La primăria clujeană multiculturalitatea este un slogan gol, care în realitate este aplicat exact invers: în comunicarea oficială, în afişajul oficial se duce politica monoculturalizării, a românizării totale, a ignoranţei voite a elementului maghiar, cel care de fapt acordă prin dimensiunea sa, prin moştenirea sa, prin instituţiile sale culturale, educaţionale, religioase, multiculturalitatea acestui oraş.

Kolozsvar 3 nyelvu

Articolul a apărut în mai multe părţi în cotidianul clujean Foaia Transilvană:

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-i-22482.php

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-ii-22526.php

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-iii-22602.php

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-iv-22675.php


UDMR, iesirea de la guvernare si intelegerea interetnica

HU: RMDSZ, kormányon kívüliség és etnikumközi egyetértés

Ca atunci cand incerci sa abordezi o tipa si nu stii cu ce fraza sa o „agati”*, si eu am tot am stat pana sa vad cu ce imagine/metafora sa abordez acest subiect care sta pe buzele (mai corect: degetele? 🙂 ) multora dintre voi: Ce se va intampla, acum ca UDMR nu mai e la guvernare?

Dar sa lasam stilistica si arta agatamentului la o parte si sa trecem la ce ne roade, cu doua intrebari:

1) Vor fi mai tensionate relatiile dintre romani si maghiari in Ardeal in lipsa UDMR la guvernare?

2) Daca vor sa isi ajute atat de mult alegatorii, de ce nu au acceptat liderii UDMR sa o faca din postura de secretari de stat, oferita de PD-L?

*sau un tip, in cazul in care esti o fata mai nonconformista sau unul dintre cititorii nostri gay 🙂

PS: multumesc lui Judit pentru traducere


Aşa arată şovinismul românesc în 2008

Vă prezentăm un video despre demonstraţia antimaghiară de la Cluj a organizaţiei naţional-extremiste Noua Dreaptă din 15 martie 2008. Manifestaţia a fost organizată într-un oraş în care comunitatea maghiară constituie 20% din populaţia oraşului, chiar în ziua în care la câtevă străzi depărtare maghiarii îşi serbau legal ziua naţională salutată şi de primul ministru al României. Citim numai un fragment din acest mesaj al premierului:

„Armonia societăţii româneşti şi spiritul european al relaţiilor dintre cetăţeni constituie repere de care cu toţii avem nevoie pentru o viaţă mai prosperă. Normalitatea europeană a vieţii de zi cu zi trebuie să se reflecte şi în susţinerea şi afirmarea identităţii etnice, culturale a minorităţilor naţionale, dintre care comunitatea maghiară are un rol important în evoluţia societăţii româneşti.”

Dar normalitatea de la Cluj a fost alta:

Legile încălcate de această demonstraţie autorizată de domnul primar Emil Boc sunt următoarele:

* Codul Penal al Romaniei, Art. 317. – Instigarea la discriminare
* Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, art. 15
* Legea 51/1991, a sigurantei nationale, art. 3
* Ordonanța de Urgență nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, art. 2 şi 3

Sancţiuni încă nu există. Vor fi oare? Este România un stat de drept?

Detalli despre legislaţie puteţi citi aici. O urmare tristă a acestei manifestări o puteţi vedea aici.

În rest: no comment. Imaginile vorbesc de la sine.


De ce se acceptă neonazismul în România?

Ieri un elev de 17 ani a fost bătut de mișcarea neonazistă Noua Dreaptă în plin mijloc de stradă, chiar în fața poliției la Cluj, numai pentru că era maghiar și avea la el un drapel maghiar înfășurat și o cocardă. Băiatul nu se manifesta în nici un fel, ci se grăbea cu sora lui la manifestarea centrală din biserica Sft. Mihail dedicată comemorarii a 160 de ani de la revoluția maghiară din 1848.

Unde am ajuns mă întreb? Ce urmează? Încă un Târgu Mureș? Până când tolerează statul român, mass media, și cetățenii în general această mișcare rasistă, xenofobă, extremistă?

Se știe foarte bine că mișcarea extremistă Noua Dreaptă se adresează cu predilecție tinerilor, și foarte tinerilor, din Transilvania, ușor manipulabili și de indoctrinat cu preceptele acestei mișcări. Se știe de asemenea că din ce in ce mai mult, mișcarea începe să aibă priză la elevi și studenți. Mai ales studenții de la istorie, filozofie și in general științe umaniste sunt atrași să intre în această organizație.
De asemenea este foarte clar atât autorităților, cât și mass mediei că această organizației are foarte multe manifestări care sunt contrare multor legi din această țară. Noua Dreaptă instigă public la ură etnică, rasială, homofobă. Și totuși nu se face nimic. Deși legi pe baza cărora s-ar putea acționa ar fii o sumedenie:

Legea 51/1991, a sigurantei nationale

„Art. 3. Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:
h)Initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept se constituie in amenintare la adresa sigurantei nationale.”

Cred că aici lucururile sunt clare.

Ordonanța de Urgență nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob

Art. 3 – (1) Constituirea unei organizatii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si aderarea la o organizatie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum si sprijinirea sub orice forma a unei organizatii avand acest caracter.

Art. 2 – In sensul prezentei ordonante de urgenta:
a) prin organizatie cu caracter fascist, rasist sau xenofob se intelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care isi desfasoara activitatea temporar sau permanent, in scopul promovarii ideilor, conceptiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura si violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase si inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenta pentru schimbarea ordinii constitutionale sau a institutiilor democratice, nationalismul extremist. In aceasta categorie pot fi incluse organizatiile cu sau fara personalitate juridica, partidele si miscarile politice, asociatiile si fundatiile, societatile comerciale, precum si orice alte persoane juridice care indeplinesc cerintele prevazute la prezenta litera”

Trebuie numai să ne uităm pe pagina de web a Noii Drepte (ND) și putem vedea foarte clar că această organizație se încadrează perfect în această definiție, prin propaganda la ură etnica (maghiari), rasială (rromi), incitarea la xenofobie (ura înpotriva străinilor), ura pe motive religioase (înpotriva necreștinilor sau a nortodocșilor). De asemenea această organizație promovează deschis doctrine și concepte fasciste (legionare), xenofobe și naționalist extremiste. Aceste manifestări sunt sancționate și de

Codul Penal al Romaniei

„Art. 317. – Instigarea la discriminare
Instigarea la ură pe temei de rasă, nationalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenentă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infectie HIV/SIDA se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Ce altceva ar fi dacă nu instigare la ură pe temei de naționalitate lozinci ca „Afară, afară cu ungurii din țară”? Oare manifestările homofobe ale ND nu sunt instigare la ură pe temei de orientare sexuală? Chiar și în cazul în care după părerea unora nu ar intra sub incidența legii penale (deși este clar că intră), aceste manifestații și mesaje intră sub incidența articolului 15 din

Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

„Art. 15 Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, dacă fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propaganda naționalistsovină, de instigare la ura rasială sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități si legat de apartenența acestora la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.”

Conform alineatului 1. a art 26 a aceleiași Ordonanțe contravenția pentru infracțiunea prevăzută la art. 15 se sancționează cu amenda de la 600 lei la 8.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate (cum este de obicei cazul la manifestările ND).

Recomandările Consiliului Europei

Recomandarea nr. 1 din 2001 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), organ de monitorizare al Consiliului Europei cere statelor membre (deci și României) următoarele:

„În conformitate cu obligaţiile internaţionale menţionate mai sus, să fie adoptate
măsuri, inclusiv, dacă este nevoie, măsuri juridice, pentru combaterea organizaţiilor rasiste – fiind conştienţi că acestea pot reprezenta un pericol la adresa drepturilor omului şi grupurilor minoritare – inclusiv interzicerea unor asemenea organizaţii dacă se consideră că astfel se contribuie la lupta împotriva rasismului;
– Să sensibilizeze publicul larg asupra legislaţiei în domeniul combaterii rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei;
– Să acorde prioritate urmăririlor penale împotriva delictelor cu caracter rasist sau xenofob şi acestea să fie desfăşurate într-o manieră energică şi consecventă;”

Constatând cele întâmplate pe 15 martie la Cluj, cele văzute și auzite din partea organizației Noua Dreaptă în 15 martie, și în anii trecuți și corelând acestea cu legislația prezentată mai sus mă întreb următoarele:

1. De ce nu se interzice organizația neofașcistă Noua Dreaptă
, asociația din spatele ei, o organizație clar în fara legii, de către Guvern sau de o instanță judecătorească?
2. De ce nu se autosesizează Consiliul Suprem de Aparare a Tarii în legătură cu încalcărea de către această organizație a legii siguranței statului amintită mai sus?
3. De ce această organizație nu este nici măcar amendată pentru încalcarea repetată gravă a legislației anti-discriminare? De ce nu este dată în judecată asociața pentru încălcare articolului 317 a Codului Penal amintit mai sus?
4. De ce nu î-și ridică vocea societatea civilă (în afară de Liga Pro Europa) înpotriva acestor manifestări și acțiuni propagandistice xenofobe? Unde este sociatea civilă, unde sunt asociațiile de protecție a drepturilor omului când ai nevoie de ele?
5. Unde sunt liberalii români cand se întâmplă astfel de ieșiri național extremiste, instigatoare la ură? Unde este mesajul liberal al sancționării intoleranței? Avem în România liberali adevărați?
6. De ce se autorizează de câtre primarii Clujului o manifestație clar șovină anti-maghiară chiar în ziua când cetățenii de etnie maghiară a acestui oraș își sărbătoresc ziua națională? Câte lipsă de bun simț și de lipsă de responsabilitate ai nevoie să autorizezi așa ceva chiar pe 15 martie? Sau oare domnul primar Emil Boc de fapt este de acord cu mesajul acestei manifestații național extremiste? Poate este o lecție arătată maghiarilor de către domnul primar: „lasă să vadă și ei, să fie contrabalansați, să nu uite că nu sunt priviți cu ochi bune aici”? De ce se autorizează astfel de lucruri intr-un oraș multietnic?
7. Unde este poliția când un copil este bătut crunt, până la sângerare chiar în fața poliției în plină zii, numai din cauza că este maghiar?
8. De ce are mass media românească standarde duble în legătură cu mișcările și ideiile lor extremiste? De ce când se vorbește despre neonaziștii din Germania, Ungaria, Rusia se folosesc expresiile „gruparea fascistă”, gruparea neonazistă”, iar când se vorbește despre Noua Dreaptă se folosesc expresii mai soft ca „gruparea naționalistă”, „gruparea de apărare a intereselor naționale” sau chiar „niște cetățeni români”?

Vezi video cu reportajul Pro TV despre manifestația a „niște cetățeni români” care au bătut zdravăn un tânar maghiar care „a avut imprudența să se separe de grup și să defileze singur cu steagul maghiar”. Deci este o „imprudență” la Cluj-Napoca în anul 2008 să te separi de ceilalți maghiari pentru că este absolut normal să fii bătut măr chiar în fața poliției pentru că „defilezi” singur cu un steag maghiar înfășurat (deci nedeschis) grăbindu-te la biserică pentru a apuca manifestățile prilejuite de ziua ta națională, salutată însuși de primul ministru al țării?

Unde am ajuns? Mâine poate va fii normal, să inciți la ură la televizor sau la biserică, poimâine poate vor bate chiar jandarmi pe maghiari dacă „au imprudența” să defileze la o sărbătoare recunoscută legal, dupa aia poate se va închide ochii la pogromuri de epurarea etnică?

Mă întreb încă odată: de ce se acceptă ca și normalitate neonazismul, xenofobia, instigarea la ură națională în România anului 2008 în pofida legislației în vigoare, în pofida conflictelor și ilegalităților evidente cauzate de aceste organizații și în pofida somărilor internaționale?


Welcome to Cluj

În timpul administraţiei fostului primar, adică Funar, la intrărea în Cluj dinspre Oradea a fost amplasată o tăbliţă roşu, galben şi albastru, cu textul „Bine aţi venit în municipiul nostru !”. Acest text este repetat în alte şase limbi diferite, adică el apare în chineză (?), engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă. Lipsa variantei în limba maghiară n-a surprins pe nimeni când primăria era condusă de un membru al partidului PRM. Însă de aproape patru ani primarul respectiv a fost urmat în fotoliul de primar, de Boc, membru al Partidului Democrat (actualmente PD-L), şi care de altfel era la vremea respectivă cadru didactic la universitatea multiculturală „Babeş-Bolyai”.

Eu de tot atâta timp aştept la o schimbare şi în privinţa tăbliţelor amplasate la marginile Clujului. Pentru că mi se pare cam absurd că în oraşe ca Mediaş sau Sibiu, unde atât ponderea maghiarilor, cât şi cel a saşilor este mult sub 20% din populaţie, indicatoarele de localitate sunt trilingve, adică apare pe indicator denumirea română, germană şi maghiară a oraşului, în schimb la Cluj, unde procentul maghiarilor este cu puţin (1,14%) sub 20%, să nu apară Kolozsvár sub Cluj-Napoca, sau Köszöntjük városunkban, sub Bine aţi venit.

În aproape patru ani de zile administraţia locală condusă de Boc, nu a reuşit să ne ofere şi nouă, maghiarilor din Cluj, un gest, un simplu simbol al prieteniei. Parcă noi nu contribuim la viaţa economică, culturală, ştiinţifică etc. al Clujului. Sau nu suntem binveniţi? Adică mai corect spus, turişti din Ungaria nu sunt bineprimiţi, în ciuda faptului că conform datelor oficiale ei au reprezentat peste 50% din totalul turiştilor care au vizitat Clujul, surclasând cu uşurinţă în număr pe turiştii chinezi, spanioli, ruşi, englezi, etc.

Oare când se va schimba această atitudine deranjantă? Oare o să scăpăm cândva de moştenirea perioadelor naţionaliste?

tablita.jpg


De ce? Raspunsuri la niste intrebari reprezentative

In comentariile la cele doua posturi anterioare, al meu si al lui Dan, s-au pus niste intrebari foarte exacte despre doleantele maghiarilor. Cred ca aceste intrebari, desi unele dintre ele mi se par frumos zis “de neinteles”, totusi au nevoie de raspunsuri, pentru ca reflecta punctul de vedere al majoritatii romanilor. Ele reflecta o dezinformare generala despre problema interetnica. Si merita a fi clarificate.
Sa le luam pe rand deci. Incep cu intrebarile lui Andrei Crivat:

Tihi, de ce v-ar bucura pe voi asa mult daca ar fi placute in maghiara la intrarea in oras ? la ce va ajuta ? la ce iti folosesc ?
Te intreb asta pentru ca am multi prieteni maghiari, cu care am dezbatut aceasta problema: eu nu ma simt deloc amenintat de placutele alea, nici ei nu se simt in vreu fel amenintati ca nu exista. In principiu, nici mie nu-mi pasa daca sunt placute, nici lor daca nu sunt. Suntem la fel de buni prieteni, ne merg business-urile si cu si fara placute. Deci: de ce e asa important ?

Existenta unor placute nu cred ca are vreo legatura cu prietenia intre persoane de etnii diferite. Una este chestie personala, alta chestie publica. Foarte des zic romanii: „Sa stii ca eu am prieteni si rude, maghiari, si nu avem nici o problema, dar… si dupa aia vine ca nu vrea sa auda de nimic ce tine in capul sau de „politica” si „nationalism”. Suntem prieteni, dar sa nu va exprimati nationalitatea prea mult, va rog. Cam asa se gandeste. Suntem prieteni, dar fara doleante, fara tablite, fara folosire a limbii, fara istorie, fara politica. Va rugam, fara „tensiuni”. Pai, asa nu prea merge domnilor. Sunt lucruri, care nu prea sunt corecte, si egale. Noi vrem sa vorbim despre acestea, chiar daca pe voi va obosesc.
De ce placute? Pentru ca ele sunt reflectarea existentei noastre in aceasta comunitate. Fara placute suntem toti niste anonimi. Aceste placute ar reflecta pe de alta parte bilingvismul orasului. Cea ce iara ne-ar bucura, pentru ca ar respecta mostenirea comuna a orasului. Deci implicit si mostenirea maghiara.

Care sunt inscriptiile jignitoare ale monstrului nationalist Funar ?

Funar a pus vreo 10 inscriptii in care se vorbeste numai de tensiunile romano-maghiare din trecut. Oare la ce bun sa citesti la fiecare colt, ca aici au fost omorati atitia romani, atunci si atunci nemesii unguri au facut asta si asta, iar pe alt „monument” iarasi acelasi lucru? Ajuta acest lucru la apropierea dintre etnii? Sa citeasca romanul si maghiarul ca aici au fost omorati atatea mii de romani, ca dincolo a fost omorat acest mare roman, de unguri? La ce e buna asta? Mai ales ca sunt aproape toate niste exagerari.
Adevarul este ca au fost mici razboaie civile intre romani si maghiari in diferite perioade. Fapt este ca s-a ucis de ambele parti. Asa este razboiul. Ar putea fi puse 10 tablite care vorbesc despre partea cealalta. Dar la ce bun? De ce sa mai plangem trecutul? Sincer mie nu-mi pasa deloc nici de taranii moti din Apuseni, ucisi de revolutia maghiara, si nici de maghiarii ucisi de armatele lui Avram Iancu. I DON’T CARE! Vreau viitorul si nu trecutul. Dar acele tablite generatoare de tensiuni (la care vom reveni curand) nu ajuta deloc.

Daca Funar a fost un MONSTRU NATIONALIST, Tokes Laszlo ce e ?

Cred ca nu se pot totusi compara. E si Tőkés nationalist, dar el nu vorbeste niciodata de ura curata. In timp ce Funar vorbeste de armate, de tancuri, de alungare, de iredentisti, de inchidere a scolilor maghiare, de desfiiintarea UDMR, de fortarea afara a maghiarilor, ca ei sa nu mai vorbeasca si sa nu mai invete in limba lor, Tőkés vorbeste cel mult de autonomie teritoriala pe criterii etnice. Lucru care exista in multe locuri in Europa. Vom reveni si la acest subiect. Totusi, nu poti compara ura sovina agresiva si cerinta unor drepturi chiar si aparent „maxime”, dar raspandite. Sunt niste diferente mari. Cerintele lui Tőkés nu sunt indreptate impotriva majoritatii in nici un fel. In timp ce discursurile lui Funar sunt de multe ori la un pas de epurare etnica.

Ce legatura poate fi intre cum scrie media clujeana despre maghiari si primarie/primar ?

Legatura este aici: mass-media clujeana are un main-stream care nu poate fi rupt. Sunte doua reguli: 1. despre maghiari scriem numai cand este absolut necesar 2. daca scriem, scriem numai in tonul “ia vedeti voi iara ce vor astia, iara au pretentii exagerate”. Nu exista articole obiective, articole facute cu o investigatie serioasa, articole in care ar fi expus pe larg si punctul de vedere minoritar. Sunt numai articole superficiale care au intodeauna aceeasi concluzie, obligatorie: respingerea vehementa a tot ce vor astia, si argumentarea cu argumente usoare de inteles romanilor. O propaganda fina anti-minoritara, anti-multiculturala. Crezi tu ca nu e chiar asa? Pune odata laolalta acele putine articole care apar despre “problema maghiara”, si vezi cate „impartialitate” gasesti. Tema etnica vinde. Si daca dam lectii de patriotism maghiarilor chiar de pe prima pagina, se vinde si mai bine.
Legatura cu primaria? Pai primaria vorbeste cam la fel. Primaria si media locala se influenteaza reciproc. Desi domnul Boc e un om mai finut. Vorbeste numai cand este intrebat despre acest lucru, si atunci isi ascunde ignnoranta cu un talent de jurist deosebit, in spatele legilor, si a corectitudinii fata de majoritate. Un populist curat.

De ce maghiarii ar fi fost jigniti de existenta tricolorului pe diverse obiecte ?(ai spus ca mai jignitii erau romanii, de-aici inteleg ca si maghiarii erau jigniti, dar mai putin)

Au fost multi care s-au simtit jigniti, pentru ca prin „tricolorizarea” excesiva se accentua faptul ca acest oras este un oras pur romanesc, unde noi nu avem ca cauta. De ce crezi ca au fost pusi cei trei stalpi uriasi tricolori lunga statuia lui Mátyás? Crezi ca se mai poate fotografia statuia cu catedrala fara a avea doua linii mari tricolore in fotografie? Cine crezi ca fotografia mai mult statuia? Turistii maghiari, bineinteles. Erau pus dinadins chiar acolo. Sa nu uite un minut unde sunt. Nici cand se uita pe fotografii acasa, la Budapesta sau in Sfantu Gheorghe.

Pentru mine personal (si eu eram absolut minoritar cu aceasta opinie) era mai mult o chestie nostima, dar si trista. E greu sa respecti o natie care isi pune culorile nationale pe lada de gunoi.

Pe de alta parte, eu nu vad maghiarii din cluj ca fiind conlocuitori, cum spui tu. sunt locuitori, pur si simplu. Poate tiganii in Braila sa fie conlocuitori, dar maghiarii in cluj sunt pur si simplu locuitori. Maghiarii sunt conlocuitori. Ar vrea multi sa fim noi cat mai simpli, si nevazuti prin diferente, cat mai asimilati, simpli locutori. Dar totusi nu este asa. Noi nu ne simtim simpli locuitori. Noi totusi apartinem de o alta natie, avem alta mostenire, si pentru noi Clujul inseamna alte nume de strazi, alte statui, alte locuri, alte institutii culturale, alte cafenele, alte personaje, alte nuvele si alte fotografii. Chiar si alte bloguri, daca vrei. Asta nu inseamna, in nici un fel, ca nu trebuie sa ne apropiem cat mai mult unii de ceilalti. Dar asta inseamna si ca trebuie sa intelegem ce inseamna Clujul pentru ambele parti.
Suntem diferiti. Dar nu atat de mult, incat a nu ne putea cunoaste unul pe celalalt. Multiculturalismul, nu uniformizarea, este raspunsul.
Cu tiganii totusi ce ai?

N-am să înţeleg, de aceea vă rog să-mi explicaţi şi să-mi demonstraţi dragi amici, care e legătura dintre multiculturalism şi nişte nume de instituţii, urări (Bine aţi venit!), străzi, localităţi care de mama musaiului trebuie să fie scrise şi în maghiară. Pe colegii blogeri maghiari îi întreb: acest lucru vă face mai culţi? vă orientează în spaţiu mai bine? ne apropie mai mult şi ne face să ne cunoaştem mai bine (respectiv pe mine etnic român cu tine etnic maghiar, dar amândoi cetăţeni români)? banii folosiţi pentru aşa ceva ne fac mândri că am luat câteva procente din banii care ar fi mers la străzi, trotuare, spaţii verzi etc.? vă dau mai multe şanse să vă realizaţi o carieră? Dacă da, sincer, de mâine mă apuc să pun ban la ban şi să mă duc cu ei la Boc să facă toate acestea. Dar, VĂ ROG, demonstraţi-mi că e aşa!Multiculturalismul nu poate exista numai prin lozinci populiste. Ori este afirmat clar si concret si aratat fizic, ori este numai o idee, ca toate celelalte. Multiculturalismul recunoscut implica automat tablite bilingve, urari de bun venit, folosirea limbii materne in instiitutii, un “igen” la casatorie, un prospect turistic, o pagina de web bilingva, si multe altele. Ori o faci serios, ori ramane numai o lozinca populista, cum este si azi inca in Cluj, din pacate.
Ai dreptate, nu ne ajuta in cariera, nici mai multe sanse probabil nu o sa avem datorita acestui lucru. Dar nici nu asta e idea. Ne ajuta totusi la alte lucruri: sa ne simtim acasa. Sa simtim ca acest oras ne apartine si noua. Sa simtim, ca nu suntem numai o natie tolerata ci una dorita, cu drepturi egale. Sa simtim, ca ne este recunoscuta mostenirea lasata, si inca creata, a acestui oras.
Sa vorbim toti romaneste, si sa fie totul in romaneste, numai aparent este egalitate. Este egalitate numai pentru romani. Pentru noi romana nu este limba materna.

Futurologu’ de serviciu zicea asa:

Vă întreb, poate, obraznic: când ne întâlnim, noi, cele două etnii, încercând să discutăm de cele două culturi predominante ale Clujului, să venim la noi şi cu traducerea numelui, pentru a vă face să vă simţiţi multiculturali?

Nu, András, nu trebuie sa-ti traduci numele. In multiculturalism incap si nume romanesti 🙂

Voi fi răbdător şi voi aştepta răspunsul vostru. Sper să putem discuta civilizat. N-am intrat în amănuntele postului vostru. Dar poate voi reveni, fiindcă mie greu să cred că în Cluj-Napoca, după cum susţineţi, românii au devenit majoritari doar la sfârşitul anilor ’50.

Chiar ti se pare de necrezut? Uite aici ai lincul: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca Datele sunt datele recensamantelor OFICIALE ale Staului Roman si Maghiar. Nimeni nu a schimbat nimic. Le poti verifica la arhiva INS, daca vrei. Si daca chiar vrei sa stii cam aceeasi este situatia si in multe alte orase ale Transilvaniei: Oradea, Satu-Mare, Arad, Zalau, Baia-Mare, Targu-Mures…Cam in toate acestea au devenit majoritari romanii numai in secolul XX, la cele mai multe acest lucru s-a intamplat intre anii ’50-’80. Dar voi reveni si la aceste lucruri intr-un alt post, cu date oficiale ale INS.

Fara trucuri. Ca m-am saturat si eu de istorii si date falsificate. De ambele parti. De tablitele exagerate ale lui Funar, si de plangerea exagerata a Trianonului. Toate sunt mai mult false, si creeaza numai tensiuni, fara nici un scop. Eu cred ca daca chiar trebuie vorbit despre trecut, sa vorbim obiectiv, cu date, fara patima, fara epopei, fara nationalisme. Numai daca scapam de fantomele trecutului create de nationalismele noastre, putem se cladim un viitor chiar comun.

Intreb inca o data: oare subiectul placutzelor nu e unul care sa ne separe? Oare acestea ne pot uni? Opinia mea ramane, deocamdata, ca nu pot aduce unitate, ci dezbinare. Dupa parerea mea ar trebui sa gasim elementele care ne unesc nu cele care ne dezbina. Ne dezbina numai pana cand se rezolva. Nu poti sa pretinzi de la noi, sa nu mai cerem nimic de dragul prieteniei. Nu mi se pare corect. Iarasi o cauza evocata pentru care ar trebui sa renuntam complet la tot ce vrem si sa acceptam uniformizarea, asimilarea. Prezentul si trecutul ne dezbina. Dar numai pana cand ne intelegem si ajungem la compromisuri. Acest lucru il dorim si noi prin Phoenix Transilvania. Problema cea mare e ca voi, majoritarii, habar nu aveti de foarte multe lucruri, date, fapte, idei. Si nu ca nu ati fi interesati, ci pentru ca in primul rand ati fost invatati alte lucruri la scoala, ati invatat istorii impregnate de demonstrarea aproape de frustratie a dominantei istorice romanesti. Sa stiti ca la fel am invatat si noi, numai ca de partea cealalta. Pe de alta parte, tot ce apare pe aceste chestii de partea maghiara apare aproape exclusiv in maghiara. Cea ce voi nu intelegeti. Din pacate. Dar vom face tot ce putem, sa scoatem la iveala pe intelesul tuturor ce insemna multiculturalismul adevarat in Europa, si ce vor exact maghiarii din Romania. Macar de aici sa se afle adevarul, daca in mass media romaneasca nu se poate intra nicicum.

Multumesc pt. intrebari. Sper ca raspunsurile au fost satisfacatoare.


Boc, plăcuţa Cluj-Napoca-Kolozsvár şi minciuna

“I-am explicat domnului preşedinte că legea română nu lasă loc ambiguităţilor şi că, în condiţiile inexistenţei unui procent de 20 la sută în Cluj-Napoca, aceste inscripţionări bilingve nu pot fi puse, iar orice încercare în exces nu ar face altceva decât să dăuneze climatului constructiv politic pe care îl avem aici”, a precizat Boc (vezi Ziua de Cluj, Nr. 687, miercuri, 14 februarie 2007; sau EVZ Ed. Transilvania, 14 feb. 2007).

Era evident că mai devreme sau mai târziu o să apară la iveală şi faţa mai naţionalistă a lui Emil Boc: iată declaraţia de mai sus. Şeful PD-ului, încearcă (şi) de data asta să se acoperă cu nişte legi, dar parcă i-a scăpat ceva. În legea respectivă nu scrie nici o literă despre interzicerea inscripţiilor în limba minorităţilor în acele localităţi unde procentajul minorităţilor nu trece pragul de 20%, ci vorbeşte despre obligativitatea plăcuţelor bilingve-trilingve etc. în cazul aşezărilor unde oricare minoritate are o pondere de peste 20%. Diferenţa între cele două interpretări este enormă şi esenţială.

Dacă mergem pe ideea lui Boc, atunci putem afirma că plăcuţele trilingve amplasate la intrarea şi ieşirea din Mediaş (Medgyes, Mediasch) sau Sibiu (Nagyszeben, Hermannstadt), oraşe unde nici ponderea maghiarilor, nici a germanilor nu trece de 20% (în cazul Sibiului nici peste 4% în total!!!), sunt în afara legii, iar primăriile oraşelor respective ar trebui să răspundă în faţa legii pentru fapta comisă. Chiar dacă nu mergem până la partea extremă dată de abordarea legii de către primarul Clujului, din cuvintele lui reiese că climatul politic la Mediaş sau la Sibiu nu ar trebui să fie constructiv. Ştim foarte bine că nu e aşa.

Mai mult, din păcate există şi localităţi (ex. Topliţa-Maroshéviz) unde conform legii ar trebui să existe plăcuţe bilingve la staţia de CFR, însă autorităţile locale nu sau grăbit cu amplasarea lor. Asta de ce nu deranjează pe apărătorul legii, adică pe Boc?

Cred că domnul Boc nu a înţeles încă, că plăcuţele respective nu înseamnă şi nu reprezintă (în cazul Clujului) nu ar reprezenta altceva decât normalitatea.

P.s.1 nu credeam că postul a 100-lea va fi despre aşa ceva. Îmi pare foarte rău, dar aşa se pare că mai avem mult până ajung şi politicienii la o normalitate oarecare.
P.s.2. începând de azi posturile care au ca temă probleme etnice vor fi puse pe blogul Phoenixtrans.