Category Archives: Funar

Multiculturalismul: un slogan gol la Cluj

Acum cîteva zile s-a inaugurat noul terminal al aeroportului din Cluj. Emil Boc, actualmente prim ministru, nu demult primar al Clujului, a menţionat încă o dată caracteristica importantă care deosebeşte Clujul de celelalte oraşe mari ale ţării: multiculturalitatea. Boc nu vorbeşte pentru prima dată despre multiculturalitatea oraşului. Problema însă este că multiculturalitatea, în cazul conducerii actuale a Clujului, este un slogan gol, euroconform şi la modă, dar ceva ce nu trebuie aplicat în realitate.

Pentru sute de ani, multiculturalitatea în Cluj a însemnat de fapt convieţuirea celor trei etnii dominante în Transilvania: românii, maghiarii şi germanii (saşii). În ultimele două sute de ani, aceasta a însemnat mai mult convieţuirea între români şi maghiari, maghiari şi români, cui în ce ordine îi place. Este de înţeles deci că comunitatea maghiară din Cluj înţelege, prin asumarea unor politici multiculturale reale, asumarea de fapt a acestui bilingvism, a acestei biculturalităţi omniprezente pe stradă, în instituţii culturale, şcoli sau biserici.

Municipiul Cluj-Napoca, încă majoritar maghiar la începutul anilor ‘60, a văzut, din anii ‘70 ai secolului trecut, o colonizare masivă de populaţie românească, provenită mai ales din regiunea Munţilor Apuseni şi din judeţele din Moldova. Bazîndu-se şi pe sprijinul acestei noi populaţii de clujeni, total afoni la ideea multiculturalismului, vechiul primar Gheorghe Funar a dus o politică şovină, anti-maghiară, făcînd tot posibilul să ascundă moştenirea maghiară a oraşului, să sufoce mentalitatea şi atmosfera multiculturală a urbei, încă existentă măcar în generaţia mai veche. Cu toţii am crezut că, după schimbarea din 2004, lucrurile se vor îndrepta spre bine. Maghiarii au sperat la o întoarcere la tradiţiile vechiului Cluj, cel fără Napoca, cel bilingv, cel cu adevărat asumat multicultural. Însă şi maghiarii şi românii care au crezut în această reîntoarcere la rădăcini au avut parte de o dezamăgire cruntă: nu s-a schimbat aproape nimic. Primăria Clujului duce aceeaşi politică de ignorare a maghiarilor, aceeaşi politică de ignorare a multiculturalismului acestui oraş.

Nu ştiu dacă cineva s-a încumetat pînă acum să facă un catalog al domeniilor în care primăria ignoră maghiarii acestui oraş, moştenirea maghiară a oraşului, majoritatea covîrşitoare a turiştilor care vizitează anual oraşul (care sînt din Ungaria) şi astfel, pînă la urmă, ideea de asumare a multiculturalităţii. În continuare o să încerc să fac o „listă a ruşinii” multiculturalităţii clujene:

1. La intrările în oraş lipseşte tăbliţa bi- sau trilingvă indicatoare de localitate.
Am putea spune că acesta este cel mai vechi deziderat al maghiarilor clujeni. Cerinţa afişării numelui maghiar „Kolozsvár” a fost luată mai mult în glumă de fostul primar, Gheorghe Funar. Deşi era obligat prin Legea 215/2001, adoptată la data de 23 aprilie 2001, Funar a ignorat aceste articole, neaplicînd prevederea afişării obligatorii a denumirii localităţii în limba minoritarilor care erau peste 20% din populaţia localităţii. Ultimul recensămînt oficial existent în aprilie 2001 era cel din 1992. După datele acestuia, maghiarii numărau 22,78 % din populaţia oraşului. Deci, legea se aplică la Cluj. Rezultatele finale (şi deci oficiale şi aplicabile) ale recensămîntului din martie 2002 au fost publicate numai în iulie 2003. Deci peste doi ani, fostul primar, refuzînd aplicarea legii, a scăpat fără măcar un avertisment oficial. După 2004, noua conducere, pedelistă, s-a ascuns foarte inteligent în spatele legii, afirmînd că, din cauza faptului că maghiarii, după ultimul recensămînt, nu mai sînt peste 20% din populaţie, nu pot cere afişarea numelui localităţii în limba maghiară. Însă, domnul primar Emil Boc, fiind şi jurist, ştia foarte bine că legea obligă peste 20%, însă nu interzice aplicarea acestei prevederi sub 20%. Exemplele sînt multe în Transilvania, unde, printr-o simplă decizie a consiliului local, s-a decis afişarea numelui localităţii în două sau trei limbi, chiar dacă minorităţile respective nu atingeau cei 20%: Braşov, Sibiu, Aiud, Sighişoara, Orăştie etc. Este o chestiune care ţine de bunul-simţ şi de respectul faţă de minoritate. Ce să mai vorbim de tăbliţa de „bun venit la Cluj”, pe care găsim şi limba chineză sau rusă, dar nu şi maghiara. Mă gîndesc oare cîţi chinezi sau cîţi ruşi, şi cîţi maghiari intră zilnic cu maşina în Cluj…

2. Lipsa indicatoarelor bilingve de localitate la gările CFR ale oraşului. Afişarea bilingvă a numelui localităţii în gări ţine de atribuţia Ministerului Transporturilor. Acest minister a ordonat fabricarea şi instalarea acestor indicatoare luminate bilingve, conform listei de nume de localităţi în limbile minoritare aflate în Hotărîrea de Guvern nr 781/2001. În această hotărîre de guvern, Kolozsvár figurează (hotărîrea lucrînd după rezultatele recensămîntului din 1992). Din presa acelui an putem afla că tăbliţele au fost fabricate, însă a fost instalată numai cea de la Cluj-Napoca Est (Kolozsvár Keleti). Şi aceea a stat acolo numai vreo trei zile, fiind ordonată demontarea ei. Tăbliţa care trebuie să fie pusă la gara mare zace şi azi undeva într-un hambar al CFR-ului. Oare la presiunea cui nu s-a aplicat legea şi nu s-a pus afişajul bilingv în gările Clujului? Aceste tăbliţe există şi ar putea fi puse şi în ziua de azi. Pur şi simplu ar fi nevoie de respectarea deciziei din 2001 a Ministerului.

3. Nu s-au scos sau nu s-au schimbat tăbliţele instigatoare anti-maghiare de pe monumente istorice şi clădirile din centru. Aceste tăbliţe de comemorare povestesc minciuni sau adevăruri parţiale, subiective, despre crimele maghiarilor împotriva românilor din diferite perioade ale istoriei comune. Mă întreb: la ce bun să ne tot amintim de masacrarea unora sau a altora? În puţinele conflicte armate pe care le-am avut unii împotriva celorlalţi, cu toţii am avut mulţi morţi, răniţi, oameni care au suferit. Astfel de explicaţii subiective, tendenţioase, ale istoriei duc la tensiuni interetnice în loc de reconciliere, duc la ură în loc de empatie şi înţelegere, în loc de asumarea unui trecut comun transilvan. Găsim aceste tăbliţe pe statuia lui Baba Novac, pe crucea de pe Cetăţuie, pe clădirea Facultăţii de Drept, pe clădirea Biasini de lîngă intrarea în Cimitirul Central şi chiar pe statuia lui Matia Corvin. La fel s-ar putea pune tăbliţe despre morţii maghiarii, despre crimele comise de armata română. Dar la ce bun? Într-un oraş multicultural, mi se pare o batjocură a multiculturalismului să instigi împotriva unora sau a altora, evocînd, în acest mod subiectiv şi tendenţios, amintiri dureroase pentru ambele naţii, conflicte în care cu toţii am pierdut, conflicte din care am înţeles că soluţia este convieţuirea paşnică. Au fost şi o mulţime de momente de cooperare. Acelea ar trebui comemorate pe clădiri sau monumente.

4. Neintroducerea limbii maghiare ca limbă minoritară oficială la Cluj, conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. Cum am amintit mai sus, articolele pro-minoritare ale acestei legi a administraţiei publice locale nu au fost aplicate peste doi ani de către administraţia locală a lui Funar. Administraţia PD-L era deja acoperită de rezultatele noului recensămînt din 2002, publicate în iulie 2003. Însă, ca în cazul tăbliţelor indicatoare de localitate, şi în cazul dreptului folosirii limbii maghiare în actele primăriei în lipsa celor 20% decizia este a consiliului local. Dacă nu chiar folosirea limbii maghiare în actele publice, măcar o inscripţionare bilingvă a primăriei şi a instituţiilor aferente s-ar putea face fără probleme.

5. Maghiarii au fost excluşi de comunicarea turistică a Clujului. Nu există o hartă oficială în limba maghiară a oraşului, deşi ¾ din turiştii care vizitează Clujul sunt maghiari. Nu există broşuri turistice oficiale în limba maghiară. Noile chioşcuri digitale de informaţie turistică nu ştiu ungureşte. De asemenea aceste nu amintesc nicăieri de prezenţa maghiară, ignoră total apartenenţa la cultura, istoria, religia maghiarilor a celor mai multe monumente istorice de văzut ale Clujului. Aceaşi ignoranţă conştientă o găsim la toate materialele de promoţie a oraşului făcute în limba română sau în limbile de circulaţie internaţională, unde şi la partea de istorie, şi la partea de descriere a monumentelor oraşului lipseşte cu desăvârşire amintirea maghiarilor. Se încearcă crearea unei moşteniri istorice a Clujul din care maghiarii sunt exluşi forţat, deşi este foarte clar tuturor specialiştilor că majoritatea moştenirii construite cu relevanţă turistică a oraşului a fost ridicată de către maghiari.

6. Maghiarii au fost excluşi din comunicare administrativă a oraşului. Nici pagina de web a primăriei, nici jurnalul oficial a primăriei nu are versiune în limba maghiară, deşi au fost promisiuni în acest sens. Aceste lucruri ţin total de bunăvoinţa primarului sau a consiliului local. Ar fi un gest de nepreţuit faţă de cetăţenii maghiari ai oraşului.

7. La numirea străzilor nu este respectat procentajul etnic al oraşului. În reţeaua de străzi întotdeauna crescătoare a Clujul foarte rar apar nume maghiare. Şi acelea care apar de obicei sunt date celor mai mici sau mai lăturalnice străzi noi. Nu este deci respectat proporţia de 1/5 a populaţiei de etnie maghiară în politica de numire a străzilor. De asemenea în centrul oraşului nu mai există nici un bulevard sau măcar o stradă mai importantă care să-şi fi păstrat numele maghiar. Acest fapt este o ignoranţă faţă de populaţia maghiară (de altfel încă într-o  proporţie de peste 40% în cetatea istorică), faţă de istoria acestor străzi, şi în general faţă de caracterul multicultural al oraşului.

8. Primăria nu urează sărbători fericite cetăţenilor maghiari ai Clujului. De crăciun vedem pe autobuzele RATUC doar urări de sărbătoare în limba română. De paşte discriminare e şi ma clară: nu numai că nu există aceste urări în limba maghiară, dar de paştele catolic şi protestant astfel de urări lipsesc totalmente, ele apărând numai de paştele ortodox.

9. Maghiarii sunt aproape întotdeauna ignoraţi din evenimentele mari organizate sau co-organizate de primărie. Să amintim printre altele numai revelionul, evenimentele de ziua copiilor, târgurile de carte, sau fel de fel de festivaluri. La aceste organizări foarte rar apar invitaţi maghiari, artişti maghiari, corturi tematice maghiare.

10. Primăria nu doreşte folosirea limbii maghiare pe tăbliţele indicatoare de monumente istorice.
Asta chiar dacă s-a aprobat în 2007 în strategia de dezvoltare a oraşului afişarea şi în limba maghiară (document valabil şi aplicabil şi azi), asta chiar dacă Sorin Apostu a fost unul dintre cei care au votat acel document, asta chiar dacă în oraşul luat deschis ca model de către Apostu, Sibiul, foloseşte şi limba maghiară pe aceste tăbliţe.

Cum se poate vedea acesta este doar ultima dintre numeroasele politici de ignoare a multiculturalităţii acestui oraş care înainte se făcea făţis, cu zâmbetul pe buze, prin strigăte şovine, dar care se face şi după 2004, într-un mod mai subtil, dar la fel de eficient şi la fel de naţionalist.

De acea îmi vine să râd (să plâng?) când îl aud pe Emil Boc sau pe Sorin Apostu vorbind de importanţa multiculturalităţii Clujului.
La primăria clujeană multiculturalitatea este un slogan gol, care în realitate este aplicat exact invers: în comunicarea oficială, în afişajul oficial se duce politica monoculturalizării, a românizării totale, a ignoranţei voite a elementului maghiar, cel care de fapt acordă prin dimensiunea sa, prin moştenirea sa, prin instituţiile sale culturale, educaţionale, religioase, multiculturalitatea acestui oraş.

Kolozsvar 3 nyelvu

Articolul a apărut în mai multe părţi în cotidianul clujean Foaia Transilvană:

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-i-22482.php

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-ii-22526.php

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-iii-22602.php

http://www.ftr.ro/multiculturalismul-un-slogan-gol-la-cluj-iv-22675.php


Welcome to Cluj

În timpul administraţiei fostului primar, adică Funar, la intrărea în Cluj dinspre Oradea a fost amplasată o tăbliţă roşu, galben şi albastru, cu textul „Bine aţi venit în municipiul nostru !”. Acest text este repetat în alte şase limbi diferite, adică el apare în chineză (?), engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă. Lipsa variantei în limba maghiară n-a surprins pe nimeni când primăria era condusă de un membru al partidului PRM. Însă de aproape patru ani primarul respectiv a fost urmat în fotoliul de primar, de Boc, membru al Partidului Democrat (actualmente PD-L), şi care de altfel era la vremea respectivă cadru didactic la universitatea multiculturală „Babeş-Bolyai”.

Eu de tot atâta timp aştept la o schimbare şi în privinţa tăbliţelor amplasate la marginile Clujului. Pentru că mi se pare cam absurd că în oraşe ca Mediaş sau Sibiu, unde atât ponderea maghiarilor, cât şi cel a saşilor este mult sub 20% din populaţie, indicatoarele de localitate sunt trilingve, adică apare pe indicator denumirea română, germană şi maghiară a oraşului, în schimb la Cluj, unde procentul maghiarilor este cu puţin (1,14%) sub 20%, să nu apară Kolozsvár sub Cluj-Napoca, sau Köszöntjük városunkban, sub Bine aţi venit.

În aproape patru ani de zile administraţia locală condusă de Boc, nu a reuşit să ne ofere şi nouă, maghiarilor din Cluj, un gest, un simplu simbol al prieteniei. Parcă noi nu contribuim la viaţa economică, culturală, ştiinţifică etc. al Clujului. Sau nu suntem binveniţi? Adică mai corect spus, turişti din Ungaria nu sunt bineprimiţi, în ciuda faptului că conform datelor oficiale ei au reprezentat peste 50% din totalul turiştilor care au vizitat Clujul, surclasând cu uşurinţă în număr pe turiştii chinezi, spanioli, ruşi, englezi, etc.

Oare când se va schimba această atitudine deranjantă? Oare o să scăpăm cândva de moştenirea perioadelor naţionaliste?

tablita.jpg


Cum a manipulat Funar rezultatele recensamantului din 2002

Regasind o stire interesanta la BBC din primavara anului 2002 am inceput sa investighez cam ce jocuri a facut primarul de atunci Gheorghe Funar pt. a face ca in recensamantul din martie 2002 sa nu iasa maghiarii peste 20% in orasul nostru. Sa luam lucrurile pe rand:

Legislatia „magica” a procentului de 20%

De ce este important procentul minoritatii etnice?
In aprilie 2001 a fost adoptata de catre parlamentul Romaniei Legea 215 a administratiei publice locale. Pintre multe altele se zicea in aceasta lege ca in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor:
Cap. I, Sectiunea 1, art. 17 – folosirea, in raporturile cu acestia (membrii populatiei minoritare in chestiune), si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este parte
Cap II, Sectiunea 3, art. 40, paragraful 7 – aducerea la cunostinta publica a ordinii de zi a sedintei consiliului local in limba(ile) minoritara(e)
Cap II, Sectiunea 3, art. 51 – aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ si a celor cu caracter individual in limba(ile) minoritara(e)
Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 2 – in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia (membrii populatiei minoritare in chestiune) se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.
Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 3 – in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective
Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 3 – inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective

Nerespectarea fara sanctiune a legii de catre Funar timp de peste doi ani

Ultimul recensamant official existent in aprilie 2001, era cel din 1992. Dupa datele acestuia maghiarii numarau 22,78 % din populatia orasului. La data publicarii acestei legi (23 aprilie 2001) rezultatele acestui ultim recensamant erau cele oficiale. Deci legea se aplica la Cluj. Rezultatele preliminare ale recensamantului din 18-27 martie 2002 au fost publicate numai dupa 15 luni, in iulie 2002, iar cele finale (si deci oficiale si aplicabile) numai in iulie 2003.

Astfel legislatia cu privire la folosirea limbii materne in localitatile unde minoritatea are cei 20% nu a fost aplicata in Cluj timp de 2 ani si 3 luni, intre adoptarea sa (aprilie 2001) si oficializarea rezultatelor finale ale noului recensamant in care maghiarii nu mai ating acest procentaj (iulie 2003). Deci domnul primar Gheorghe Funar in pofida a multor sesizari ale parlamentarilor clujeni ai UDMR pur si simplu a sfidat legea timp de 2 ani fara a fi sanctionat, sau macar atentionat de vreo oficialitate a statului roman. In romaneste: se inchidea ochiul de la Bucuresti.

Si nu numai de la Bucuresti! Ultima data la care trebuiau aplicate reglementarile legii 215 asupra folosirii limbi materne, detaliate si explicate in hotararea de guvern adiacenta legii (HG 1206/2001), era 7 martie 2002. Funar a declarat in acea zi ca nu a avut timp sa ceara autorizatiile necesare si sa comande tablitele. Cand UDMR a cerut ca Funar sa fie amendat de prefectura pentru ca nu indeplineste legea, prefectul de atunci, pesedistul Vasile Soporan, a declarat, ca si el va astepta pana se vor afla datele recensamantului nou din 2002 (care inca nici nu s-a organizat la vremea respectiva) (Nem siettek a kétnyelvű táblákkal. Soporan vonakodik fellépni Funar ellen, a népszámlálás eredményére vár. = Szabadság 7 martie 2002). Rezultatele oficiale aveau sa se afle numai in iulie 2003. Domnul Soporan a inchis ochii inca 17 luni la incalcarea legii… Astfel el a fost nici mai mult nici mai putin decat complice!

Oare cum se poate intampla asa ceva intr-o tara democratica bazata pe respectarea legii? Mai ales, cum se poate ca un oficial ales sa nu fie sanctionat cu stiinta pentru incalcarea evidenta a legii?

Miza noului recensamant

Funar stia foarte bine ca daca noul recensamant din 2002 (pt. informatie recensamintele populatiei se fac in Europa la fiecare 10 ani) ii scoate pe maghiari sub 20%, el (precum mai tarziu urmasul lui, dl. Emil Boc) se poate lega de acest lucru pentru a ignora cerinta legii, si a maghiarilor din Cluj. Deci miza pt. Funar era foarte mare. El stia de asemena ca maghiarii fiind foarte aproape de acest procentaj si in 1992, rezulatatul va fi la limita si de data aceasta. Deci trebuia facut tot ce e posibil ca rezultatele din 2002 sa fie „favorabile”.

Intimidarea rromilor maghiari

In data inceperii recensamantului, pe 18 martie 2002 intr-o conferinta de presa Funar a declarat ca ii este teama ca multi rromi se vor declara maghiari, si daca va fi asa ii va cere primului ministru ca recensamantul sa fie repetat la Cluj (Székelyféltő polgármester, in Szabadság 19 martie 2002).

Se stia ca minoritatea rromilor din cluj (insumand dupa unele estimari undeva peste 20.000 de persoane) era majoritar de limba materna maghiara, ei declarandu-se in majoritate maghiari la toate recensamintele anterioare. Crezand foarte bine ca rromii erau mai usor de manipulat, ei au fost prima tinta.
Pe langa foarte multe promisiuni populiste catre romi, dupa un articol aparut in acele zile pe pagina de internet a BBC putem vedea cum a procedat Funar la intimidarea romilor. Extrag numai cateva randuri aici:Now, a Romanian mayor is trying to enlist the support of local gypsies in his battle against what he sees as a worse problem, the large number of ethnic Hungarians in his town, Cluj. (…)Today, the community has an unusual visitor – the mayor of Cluj, Georghe Funar. This is not simply a friendly call, but bound up with the fact that 27 March is the final day of Romania’s population census – the first since 1992. (…)
Mr Funar is trying to persuade the gypsies to admit they are Roma, when the census collectors visit them. He has threatened to personally visit anyone in the town who claims to be Hungarian on the census form, in order to verify their claim.

Intimidarea maghiarilor si neregularitatile semnalate

Cunoscand miza foarte mare a recensamantului, Funar a mai facut si multe alte scandaluri si intimidari in stilul lui specific, pe durata recensamantului. Citind presa din acea luna aflam ca el a cerut sa i se dea un raport in fiacare zi despre rezultatele la etnie, a aruncat afara din primarie un ziarist de la Szabadság pentru ca acesta se interesa de cazul unor maghiari amendati ca au declarat prezenta unor persoane care nu figurau oficial ca locuitori in apartamentele lor (normal ca foarte multi oameni se muta, si nu au imediat, sau deloc, flotante. Dar flotantul nu avea importanta legala in recensamant).

De asemenea domnul primar a avertizat ca se va duce personal in casa fiecaruia, care se declara maghiar, sa se declare si in fata lui daca are curajul (o intimidare clara).

Presa maghiara locala a mai semnalat si cazuri in care nu au fost luate in evidenta mai multe persoane de etnie maghiara care temporar se aflau in afara tari, desi inca locuiau in Cluj, si ca in mai multe gospodarii maghiare nu s-a introdus etnia in formular (mai ales la copii), iar in altele s-a introdus cu creion, desi legea interzicea acest lucru (Fogyott a magyarság Kolozsváron 18,86%-nyian lennénk az elôzetes adatok szerint – Szabadság, 5 iulie 2002).

Declaratiile curioase ale lui Funar de “prevestire” a rezulatelor

Pe 26 martie Funar declara ca “in Cluj vor fi cati maghiari trebuie sa fie!”. A mai declarat in aceasi zi ca UDMR va fi in doliu dupa publicarea rezulatatelor. („Annyi magyar lesz a városban, ahánynak lennie kell” A polgármester csütörtökre ígéri a népszámlálás eredményét. = Szabadság, 26 martie 2002)

De remarcat si faptul ca Funar declara imediat dupa terminarea recensamantului (in aprilie) ca maghiarii vor fii la 18,45%. Oare de unde stia el cu 3 luni inainte de publicarea oficiala a rezultatelor preliminare cu atata aproximatie rezulatul final? Dupa lege el nu putea avea acces la acestea. Sa nu mai zicem, ca legea interzice si divulgarea acestor rezultate de catre oricine, pana la oficializarea lor.
Oare declaratiile lui Funar nu ascund ceva? Faptul ca stia dinaintea organizarii, si imediat dupa terminarea acesteia, ca se va iesii sub 20%. Oare de ce era asa de sigur de acest lucru?

Desi recensamantul nu era organizat de primarie ci de statul roman, existau banuieli ca folosindu-se de functia de presedinte a Comisiei Orasene de Recensamant, primarul Clujul si-a folosit influenta pt. a-i scoate pe maghiari sub 20%. In afara de declaratiile curioase de „prevestire a rezultatelor”, el a amendat mai multi chestori in timpul rencensamantului si l-a criticat in nenumarate randuri pe secretarul comisiei judetene, dl. Vasile Gherman, pt “incidente” cu declaratii de maghiar “abuzive”. Despre alte jocuri din spate nu exista relatari. Dar ne putem imagina usor.

Rezultatele preliminare: maghiarii reprezinta 18,86% din populatia Clujului Rezulatele preliminare au fost publicate pe 4 iulie 2002. Populatia maghiara reprezenta 18,86%. Funar era incantat. Ca si foarte multi altii (ori declarat, ori nedeclarat).Concluzie: Funar si-a facut de cap, pentru ca interesul era probabil generalCred ca concluzia este evidenta. Domnul primar de atunci, Gheorghe Funar, a manipulat rezultatele cu privire la apartenenta etnica a recensamantului din 2002 in Cluj-Napoca. In aceasta staruinta el fiind ajutat si de alte persoane in functie la vremea respectiva, ori prin inchiderea ochilor la ilegalitati, ori prin scurgerea de informatii. Cunoscandu-se foarte bine reglementarile cu privire la cei 20%, era probabil un interes aproape general in elita romaneasca din Cluj si Bucuresti, ca sa nu se atinga acest nivel.

Cu rezultatul oficial de 18,86%, comunitatii maghiare ii mai lipseau inca 1,04 % pana la magicul 20, cea ce inseamna aprox. 3300 de oameni. Acei 3 mii de oameni (probabil si mai multi) au fost „pierduti” de la rromi maghiari intimidati, de la maghiarii intimidatii sau neluati in evidente cu fel de fel de trucuri si incalcari ale legii publice sau nepublice.

Dupa respingerea de a aplica legea administratiei publice locale timp de doi ani, cu publicarea rezultatelor finale ale recensamantului in iulie 2003 Funar avea in sfarsit temeiul legal pentru a ignora cei 60.000 de cetateni de etnie maghiara a orasului. Pe aceeasi baza legala si cu acelasi cinism se declara si Emil Boc impotriva oficializarii limbi maghiare in Cluj. Desi nici o lege nu interzice acest lucru nici azi.

Se stia si atunci, si se stie si azi foarte bine: daca maghiarii isi pierd piciorul in Cluj, isi pierd centrul administrativ, cultural, educational, istoric si topografo-etnic din Ardeal. De aceea se inchide ochiul in continuare la ignoranta…

Foto: BBC


De ce? Raspunsuri la niste intrebari reprezentative

In comentariile la cele doua posturi anterioare, al meu si al lui Dan, s-au pus niste intrebari foarte exacte despre doleantele maghiarilor. Cred ca aceste intrebari, desi unele dintre ele mi se par frumos zis “de neinteles”, totusi au nevoie de raspunsuri, pentru ca reflecta punctul de vedere al majoritatii romanilor. Ele reflecta o dezinformare generala despre problema interetnica. Si merita a fi clarificate.
Sa le luam pe rand deci. Incep cu intrebarile lui Andrei Crivat:

Tihi, de ce v-ar bucura pe voi asa mult daca ar fi placute in maghiara la intrarea in oras ? la ce va ajuta ? la ce iti folosesc ?
Te intreb asta pentru ca am multi prieteni maghiari, cu care am dezbatut aceasta problema: eu nu ma simt deloc amenintat de placutele alea, nici ei nu se simt in vreu fel amenintati ca nu exista. In principiu, nici mie nu-mi pasa daca sunt placute, nici lor daca nu sunt. Suntem la fel de buni prieteni, ne merg business-urile si cu si fara placute. Deci: de ce e asa important ?

Existenta unor placute nu cred ca are vreo legatura cu prietenia intre persoane de etnii diferite. Una este chestie personala, alta chestie publica. Foarte des zic romanii: „Sa stii ca eu am prieteni si rude, maghiari, si nu avem nici o problema, dar… si dupa aia vine ca nu vrea sa auda de nimic ce tine in capul sau de „politica” si „nationalism”. Suntem prieteni, dar sa nu va exprimati nationalitatea prea mult, va rog. Cam asa se gandeste. Suntem prieteni, dar fara doleante, fara tablite, fara folosire a limbii, fara istorie, fara politica. Va rugam, fara „tensiuni”. Pai, asa nu prea merge domnilor. Sunt lucruri, care nu prea sunt corecte, si egale. Noi vrem sa vorbim despre acestea, chiar daca pe voi va obosesc.
De ce placute? Pentru ca ele sunt reflectarea existentei noastre in aceasta comunitate. Fara placute suntem toti niste anonimi. Aceste placute ar reflecta pe de alta parte bilingvismul orasului. Cea ce iara ne-ar bucura, pentru ca ar respecta mostenirea comuna a orasului. Deci implicit si mostenirea maghiara.

Care sunt inscriptiile jignitoare ale monstrului nationalist Funar ?

Funar a pus vreo 10 inscriptii in care se vorbeste numai de tensiunile romano-maghiare din trecut. Oare la ce bun sa citesti la fiecare colt, ca aici au fost omorati atitia romani, atunci si atunci nemesii unguri au facut asta si asta, iar pe alt „monument” iarasi acelasi lucru? Ajuta acest lucru la apropierea dintre etnii? Sa citeasca romanul si maghiarul ca aici au fost omorati atatea mii de romani, ca dincolo a fost omorat acest mare roman, de unguri? La ce e buna asta? Mai ales ca sunt aproape toate niste exagerari.
Adevarul este ca au fost mici razboaie civile intre romani si maghiari in diferite perioade. Fapt este ca s-a ucis de ambele parti. Asa este razboiul. Ar putea fi puse 10 tablite care vorbesc despre partea cealalta. Dar la ce bun? De ce sa mai plangem trecutul? Sincer mie nu-mi pasa deloc nici de taranii moti din Apuseni, ucisi de revolutia maghiara, si nici de maghiarii ucisi de armatele lui Avram Iancu. I DON’T CARE! Vreau viitorul si nu trecutul. Dar acele tablite generatoare de tensiuni (la care vom reveni curand) nu ajuta deloc.

Daca Funar a fost un MONSTRU NATIONALIST, Tokes Laszlo ce e ?

Cred ca nu se pot totusi compara. E si Tőkés nationalist, dar el nu vorbeste niciodata de ura curata. In timp ce Funar vorbeste de armate, de tancuri, de alungare, de iredentisti, de inchidere a scolilor maghiare, de desfiiintarea UDMR, de fortarea afara a maghiarilor, ca ei sa nu mai vorbeasca si sa nu mai invete in limba lor, Tőkés vorbeste cel mult de autonomie teritoriala pe criterii etnice. Lucru care exista in multe locuri in Europa. Vom reveni si la acest subiect. Totusi, nu poti compara ura sovina agresiva si cerinta unor drepturi chiar si aparent „maxime”, dar raspandite. Sunt niste diferente mari. Cerintele lui Tőkés nu sunt indreptate impotriva majoritatii in nici un fel. In timp ce discursurile lui Funar sunt de multe ori la un pas de epurare etnica.

Ce legatura poate fi intre cum scrie media clujeana despre maghiari si primarie/primar ?

Legatura este aici: mass-media clujeana are un main-stream care nu poate fi rupt. Sunte doua reguli: 1. despre maghiari scriem numai cand este absolut necesar 2. daca scriem, scriem numai in tonul “ia vedeti voi iara ce vor astia, iara au pretentii exagerate”. Nu exista articole obiective, articole facute cu o investigatie serioasa, articole in care ar fi expus pe larg si punctul de vedere minoritar. Sunt numai articole superficiale care au intodeauna aceeasi concluzie, obligatorie: respingerea vehementa a tot ce vor astia, si argumentarea cu argumente usoare de inteles romanilor. O propaganda fina anti-minoritara, anti-multiculturala. Crezi tu ca nu e chiar asa? Pune odata laolalta acele putine articole care apar despre “problema maghiara”, si vezi cate „impartialitate” gasesti. Tema etnica vinde. Si daca dam lectii de patriotism maghiarilor chiar de pe prima pagina, se vinde si mai bine.
Legatura cu primaria? Pai primaria vorbeste cam la fel. Primaria si media locala se influenteaza reciproc. Desi domnul Boc e un om mai finut. Vorbeste numai cand este intrebat despre acest lucru, si atunci isi ascunde ignnoranta cu un talent de jurist deosebit, in spatele legilor, si a corectitudinii fata de majoritate. Un populist curat.

De ce maghiarii ar fi fost jigniti de existenta tricolorului pe diverse obiecte ?(ai spus ca mai jignitii erau romanii, de-aici inteleg ca si maghiarii erau jigniti, dar mai putin)

Au fost multi care s-au simtit jigniti, pentru ca prin „tricolorizarea” excesiva se accentua faptul ca acest oras este un oras pur romanesc, unde noi nu avem ca cauta. De ce crezi ca au fost pusi cei trei stalpi uriasi tricolori lunga statuia lui Mátyás? Crezi ca se mai poate fotografia statuia cu catedrala fara a avea doua linii mari tricolore in fotografie? Cine crezi ca fotografia mai mult statuia? Turistii maghiari, bineinteles. Erau pus dinadins chiar acolo. Sa nu uite un minut unde sunt. Nici cand se uita pe fotografii acasa, la Budapesta sau in Sfantu Gheorghe.

Pentru mine personal (si eu eram absolut minoritar cu aceasta opinie) era mai mult o chestie nostima, dar si trista. E greu sa respecti o natie care isi pune culorile nationale pe lada de gunoi.

Pe de alta parte, eu nu vad maghiarii din cluj ca fiind conlocuitori, cum spui tu. sunt locuitori, pur si simplu. Poate tiganii in Braila sa fie conlocuitori, dar maghiarii in cluj sunt pur si simplu locuitori. Maghiarii sunt conlocuitori. Ar vrea multi sa fim noi cat mai simpli, si nevazuti prin diferente, cat mai asimilati, simpli locutori. Dar totusi nu este asa. Noi nu ne simtim simpli locuitori. Noi totusi apartinem de o alta natie, avem alta mostenire, si pentru noi Clujul inseamna alte nume de strazi, alte statui, alte locuri, alte institutii culturale, alte cafenele, alte personaje, alte nuvele si alte fotografii. Chiar si alte bloguri, daca vrei. Asta nu inseamna, in nici un fel, ca nu trebuie sa ne apropiem cat mai mult unii de ceilalti. Dar asta inseamna si ca trebuie sa intelegem ce inseamna Clujul pentru ambele parti.
Suntem diferiti. Dar nu atat de mult, incat a nu ne putea cunoaste unul pe celalalt. Multiculturalismul, nu uniformizarea, este raspunsul.
Cu tiganii totusi ce ai?

N-am să înţeleg, de aceea vă rog să-mi explicaţi şi să-mi demonstraţi dragi amici, care e legătura dintre multiculturalism şi nişte nume de instituţii, urări (Bine aţi venit!), străzi, localităţi care de mama musaiului trebuie să fie scrise şi în maghiară. Pe colegii blogeri maghiari îi întreb: acest lucru vă face mai culţi? vă orientează în spaţiu mai bine? ne apropie mai mult şi ne face să ne cunoaştem mai bine (respectiv pe mine etnic român cu tine etnic maghiar, dar amândoi cetăţeni români)? banii folosiţi pentru aşa ceva ne fac mândri că am luat câteva procente din banii care ar fi mers la străzi, trotuare, spaţii verzi etc.? vă dau mai multe şanse să vă realizaţi o carieră? Dacă da, sincer, de mâine mă apuc să pun ban la ban şi să mă duc cu ei la Boc să facă toate acestea. Dar, VĂ ROG, demonstraţi-mi că e aşa!Multiculturalismul nu poate exista numai prin lozinci populiste. Ori este afirmat clar si concret si aratat fizic, ori este numai o idee, ca toate celelalte. Multiculturalismul recunoscut implica automat tablite bilingve, urari de bun venit, folosirea limbii materne in instiitutii, un “igen” la casatorie, un prospect turistic, o pagina de web bilingva, si multe altele. Ori o faci serios, ori ramane numai o lozinca populista, cum este si azi inca in Cluj, din pacate.
Ai dreptate, nu ne ajuta in cariera, nici mai multe sanse probabil nu o sa avem datorita acestui lucru. Dar nici nu asta e idea. Ne ajuta totusi la alte lucruri: sa ne simtim acasa. Sa simtim ca acest oras ne apartine si noua. Sa simtim, ca nu suntem numai o natie tolerata ci una dorita, cu drepturi egale. Sa simtim, ca ne este recunoscuta mostenirea lasata, si inca creata, a acestui oras.
Sa vorbim toti romaneste, si sa fie totul in romaneste, numai aparent este egalitate. Este egalitate numai pentru romani. Pentru noi romana nu este limba materna.

Futurologu’ de serviciu zicea asa:

Vă întreb, poate, obraznic: când ne întâlnim, noi, cele două etnii, încercând să discutăm de cele două culturi predominante ale Clujului, să venim la noi şi cu traducerea numelui, pentru a vă face să vă simţiţi multiculturali?

Nu, András, nu trebuie sa-ti traduci numele. In multiculturalism incap si nume romanesti 🙂

Voi fi răbdător şi voi aştepta răspunsul vostru. Sper să putem discuta civilizat. N-am intrat în amănuntele postului vostru. Dar poate voi reveni, fiindcă mie greu să cred că în Cluj-Napoca, după cum susţineţi, românii au devenit majoritari doar la sfârşitul anilor ’50.

Chiar ti se pare de necrezut? Uite aici ai lincul: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca Datele sunt datele recensamantelor OFICIALE ale Staului Roman si Maghiar. Nimeni nu a schimbat nimic. Le poti verifica la arhiva INS, daca vrei. Si daca chiar vrei sa stii cam aceeasi este situatia si in multe alte orase ale Transilvaniei: Oradea, Satu-Mare, Arad, Zalau, Baia-Mare, Targu-Mures…Cam in toate acestea au devenit majoritari romanii numai in secolul XX, la cele mai multe acest lucru s-a intamplat intre anii ’50-’80. Dar voi reveni si la aceste lucruri intr-un alt post, cu date oficiale ale INS.

Fara trucuri. Ca m-am saturat si eu de istorii si date falsificate. De ambele parti. De tablitele exagerate ale lui Funar, si de plangerea exagerata a Trianonului. Toate sunt mai mult false, si creeaza numai tensiuni, fara nici un scop. Eu cred ca daca chiar trebuie vorbit despre trecut, sa vorbim obiectiv, cu date, fara patima, fara epopei, fara nationalisme. Numai daca scapam de fantomele trecutului create de nationalismele noastre, putem se cladim un viitor chiar comun.

Intreb inca o data: oare subiectul placutzelor nu e unul care sa ne separe? Oare acestea ne pot uni? Opinia mea ramane, deocamdata, ca nu pot aduce unitate, ci dezbinare. Dupa parerea mea ar trebui sa gasim elementele care ne unesc nu cele care ne dezbina. Ne dezbina numai pana cand se rezolva. Nu poti sa pretinzi de la noi, sa nu mai cerem nimic de dragul prieteniei. Nu mi se pare corect. Iarasi o cauza evocata pentru care ar trebui sa renuntam complet la tot ce vrem si sa acceptam uniformizarea, asimilarea. Prezentul si trecutul ne dezbina. Dar numai pana cand ne intelegem si ajungem la compromisuri. Acest lucru il dorim si noi prin Phoenix Transilvania. Problema cea mare e ca voi, majoritarii, habar nu aveti de foarte multe lucruri, date, fapte, idei. Si nu ca nu ati fi interesati, ci pentru ca in primul rand ati fost invatati alte lucruri la scoala, ati invatat istorii impregnate de demonstrarea aproape de frustratie a dominantei istorice romanesti. Sa stiti ca la fel am invatat si noi, numai ca de partea cealalta. Pe de alta parte, tot ce apare pe aceste chestii de partea maghiara apare aproape exclusiv in maghiara. Cea ce voi nu intelegeti. Din pacate. Dar vom face tot ce putem, sa scoatem la iveala pe intelesul tuturor ce insemna multiculturalismul adevarat in Europa, si ce vor exact maghiarii din Romania. Macar de aici sa se afle adevarul, daca in mass media romaneasca nu se poate intra nicicum.

Multumesc pt. intrebari. Sper ca raspunsurile au fost satisfacatoare.