Category Archives: Transport

Berceanu autonomistu’

Să presupunem prin absurd că un savant extraterestru – având misiunea explorării creierului uman – ar avea ghinionul să se nimerească tocmai pe meleagurile noastre mioritice.

Ca și primul lucru demn de remarcat ar constata o gravă anomalie a joncțiunilor din creier când vine vorba de autonomie (AUTONOMÍE s. f. […] 2. drept de a se guverna sau administra prin organe proprii, în anumite domenii, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ◊ autoconducere. […] < fr. autonomie, lat. autonomia). Mai exact, formarea unor legături directe și strânse la termenul de ungur (ÚNGUR, unguri,  s. m. maghiar. < sl. ongrinŭ).

Extraterestrul nostru – considerând această conexiune drept ilogică și fără de înțeles – ar explica probabil această malfuncțiune pe seama defectării în masă ale specimenelor din această parte a planetei.

Noi – în schimb – știm prea bine că lucrurile stau cu totul altfel. Pe urma urmei chiar și bucureștii și-au dat seama că autonomia nu are mai nimic cu problema națională și nu face decât un mare folos tuturor locuitorilor din regiune. Deși metoda aleasă de fostul ministru al transporturilor, pedelistul Berceanu pentru promovarea ideii autonomiste e un pic cam neortodoxă, eficiența sa nu se poate pune sub nici o îndoială. Distinsul nostru domn nu a declarat nimic altceva la Craiova decât că lucrările de construcție la autostrada Transilvania nu reprezintă o prioritate pentru Romania, pentru că acest proiect a fost și este „o prostie“!

Ei, știe ceva acest Berceanu! Chiar mai bine decât mulți dintre luptătorii autonomiști înflăcărați. Poate și cei mai hungarofobi șoferi clujeni s-ar juca cu ideea autonomiei Ardealului – evident, sub presiunea acestui argument solid și deosebit de convingător…


(foto: buzznews.ro)

Anunțuri

De ce să cumpăr bilete sau abonamente RATUC?

Chiar, de ce? Cândva aveam un răspuns foarte concret: transportul comun este un serviciu, iar dacă ai beneficiat de serviciul respectiv trebuie să plăteşti contravaloarea lui. În afară de asta mai aveam şi alte argumente, începând de protecţia mediului etc.

Ei bine, asta nu înseamnă cu nu am făcut „blat” niciodată în timpul studenţiei, dar nu făceam des, mai bine cumpăram abonament sau bilet.

Însă am prins o fază azi car m-a pus pe gânduri: pe la ora 15.31 am urcat pe un troleibuz la staţia Minerva şi m-am aşezat pe lângă un tip gen „muncitor get-be-get”. La staţia imediat următoare autobuzul a fost invadat de doi controlori. Când au ajuns la colegul meu de scaun am auzit o discuţie:

„Coleg de scaun”: Nu am bilete, nu am buletin, că e la Poliţie pentru schimbarea domiciliului…
Controlor: E bun şi un carte de alegător, un permis de conducere .
„Coleg de scaun”: Nu am” – răspundea vehement.

După această converaţie controlorul îşi continua treaba, verifica pe ceilalţi, care urcaseră la fabrica de bere. La staţia următoare, adică la Spitalul de copii, controlorii au coborât, fără să cheamă cu ei pe „colegul meu de scaun”, iar unul dintre ei discuta cu două femei ţinând în mâna lui două acte de identitate…

Deci am tras repede concluzia, că în concepţia unor angajaţi al RATUC unii trebuie să plătească pentru folosirea autobuzului, alţii nu, iar unii trebuie amendaţi dacă nu plătesc, iar alţii nu. Iar cu întrebarea „De ce să mai cumpăr bilete sau abonamente?” în capul meu am coborât de pe autobuz în centru. Era 15.38.


Cu angajaţii Rosal pe autocarele RATUC – Cluj

Rosal (compania care se ocupă cu salubrizarea Clujului) are o grămadă de angajaţi dotaţi cu uniforme şi scule necesare, mai mult firma are şi nişte şefi care se plimbă cu nişte maşini superbe. Aşa cum se pare, Rosal face o treabă bună, cică cel puţin arterele principale ale oraşului sunt curăţate periodic.
Ar fi totuşi o mică problemă: m-am cam săturat să călătoresc pe autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele RATUC (Regia Autonomă de Transport Urban de Călăori) cu nişte călători, muncitori la Rosal, care urcă pe mijloacele de transport comun în uniformele purtate la lucru. Uniformele sunt cam murdare şi adesea miroase urât, iar purtătorii lor nu se abţin de ocuparea unui scaun pe autobuz, troleibuz etc. Iar culmea culmei este atunci când mai dau de câte unul de la Rosal care se duce acasă seara călătorind cu mătura sau cu lopata în mână.
Oare ce sa întâmpla, dacă toţi angajaţii din Cluj s-ar urca pe mijloacele de transport comun în uniformele purtate la locul de muncă: văd deja nişte măcelari călătorind cu cuţite în mână lor, sau pe câte un strungar care se urcă pe autobuz cu câteva bare de metal.
*Deci, ar fi timpul ca la sfârşitul fiecărei ture, Rosalul să colectează angajaţii de la punctele de lucru şi să facă posibilă pentru ei un duş şi schimbarea unfiromei la un loc echipat corespunzător.

* adăugat după ce am primit nota de la Réka