E ceva de bun simt: dacă aș goni un Ferrari rupt de beat luând o curbă îngustă cu 200 la oră, probabil ca as vrea să fiu înmormantat discret de către apropiații mei. Nicidecum să fiu tratat ca victima inocentă a unei circumstanțe nefericite. Ba mai mult, cel din urmă tratament
mi-ar face greață chiar și în lumea de apoi.
Și nu contează că moartea e o pedeapsă prea dură și injustă pentru accident (în cazul, rar, dar fericit, în care supraviețuiești, nu iei mai mult de 3 ani de pușcărie…)
Putem afirma liniștit că voiajul națiunii maghiare spre Trianon asemăna izbitor cu o goana nebunească pe șosea – sfârșind într-un accident grav și penibil. Poate prindeam și Darwin awards, dacă ar fi existat așa ceva la începutul secolului trecut. Și nici măcar nu ne putem pretinde că – în puținele momente mai lucide – n-am fi putut observa numeroasele indicatoare Reduceți viteza! Trianonu’i aproape instalate la marginea drumului. În aceste condiții, conform proverbului înțelept
dacă ești prost, măcar să nu claxonezi,
abordarea cea potrivită problematicii Trianon ar fi una modestă și rezervată. Nu așa cum fac cei de la Fidesz, partidul aflat la guvernare din Ungaria, care – probabil pentru a contracara partidul de extrema dreaptă Jobbik – au declarat aniversarea tratatului de la Trianon drept Ziua Unității Naționale.
Mai mult, limbajul decretului – puțin zis patetic – dă de înțeles că gestul e cam departe de a avea ca scop înțelegerea acestului moment istoric sumbru sau – doamne ferește – de a trage învățătura, odată pentru totdeauna. Nici singura afirmație despre greșelile cauzatoare de suferință, comise împotriva națiunilor conlocuitoare, nu pare prea convingătoare în lumina aluziilor prea numeroase privind marea tragedie națională. Și nici vorbă să se menționeze că tocmai acele greșeli, comise
perioadei premergătoare tratatului
au dus – aproape în mod direct – la finalul atat de nefericit.
Da, Trianonul a fost profund nedrept – fapt confirmat deja chiar de partea mai luminată a intelectualilor români de azi. Dar nici șovinismul diletant și necugetat nu a fost mai prejos, cel care a practic a aruncat națiunea „majoritară“ a Ungariei Mari în propriul să destin dezastruos.
Ușor să fim destepti acum. Dar mulți dintre contemporanii maghiari mai cu judecată știau foarte precis că forțarea marelui imperiu național ungar, prin respingerea revendicărilor legitime a celorlalte națiuni conlocuitoare nu poate avea un deznodamant pozitiv. Dar orice cuvânt era de prisos. Mai pe șleau, evenimentele petrecute înainte, în timpul și după tratat sunt cel puțin controversate și trebuie discutate, dar numai dacă problema va ajunge din mâna politicului acolo unde-i este locul, de fapt: pe masa specialiștilor obiectivi și imparțiali.
Însă alianța Fidesz–PPCD (KDNP) a făcut deja pasul important spre
„marea unitate națională“:
de acum încolo știm foarte precis că există așa numiții unguri buni, adevărați, pe care ii doare foarte mult Trianon-ul, și ungurii răi, falși, pe care ii doare mai puțin.
Putem fi siguri că 4 iunie va însemna sărbătoare și patetism peste tot în Ungaria. Și chiar dacă cineva si-ar aduce aminte că în 1919 probabil ungurimea a fost mai bleagă și bătută în cap decât restul lumii, n-ar risca să afirme aceste idei – s-au mai văzut ouă sau roșii stricate și la alte așa-zise sărbători naționale.
Atunci putem să adresăm
urări călduroase noii majorități din guvernul și legislativul maghiar.
N-au decât să remedieze situația economică dezastruoasă într-un mod la fel de înțelept și poate la anul vom prinde la preț de criză nu numai insule grecești, ci și aia de la Balaton.
Articol tradus din maghiară, revizuit și adaptat după
http://manna.ro/szauna/trianon_lassitas_baleset_2010_05_31.html
și
http://szabadter.wordpress.com/2010/05/31/trianon-lassitani/
Limba Cailor 
4 iunie 2010 at 7:07 pm
bine scris, nu ca ar invata cine trebuie vreo lectie!
4 iunie 2010 at 7:54 pm
E bună idea lui Orban.
Doar că trebuia declarată ca „Ziua Masochismului Colectiv”, ziua unităţii (bondage) maghiare în suferinţă (BD-SM).
Ziua de 15 martie ca zi naţională (implicit şi a unităţii nationale, nu ?!) a fost de faot o idee greşită, ne-maghiară, fiindcă e o zi de primăvară, de ieşit la plimbare să te bucuri de renaşterea naturii, să-ti faci planuri, etc… şi nu poţi, nu se potriveşte cu nevoia de suferinţa şi autocompătimire.
5 iunie 2010 at 1:02 pm
kesztió,
Trianonul a fost profund nedrept? De ce?
5 iunie 2010 at 4:18 pm
Hai Atol, fii și tu un pic mai serios.
Chiar dacă ne judecăm după criterii pur etnice, zone masive cu populație maghiară de o majoritate covârșitoare (peste 80-90%) au ajuns sub altă ocupație decât cea maghiară: Crișana, Secuimea, partea nordică a Serbiei (Újvidék), partea sudică a Slovaciei (Felvidék), etc. Dacă tu consideri metodă justă anexarea teritoriilor pe baza compoziției etnice cum de nu consideri act nedrept anexarea României unor teritorii cu majoritate maghiară copleșitoare?!
By the way, oare de unde știam că pot să scriu absolut orice, tu o să ai mereu obiecții. Dacă scriam că Trianonu’ era un lucru excelent, tu probabil ziceai că de ce nu am scis „foarte excelent”?!
5 iunie 2010 at 9:03 pm
doar in lb. magh…
http://radiobuhera.blogspot.com/2010/06/egy-90-eves-bekeszerzodes-az.html
6 iunie 2010 at 8:31 am
kesztió,
Secuimea se afla departe de granita cu Ungaria, iar populatia maghiara din zona reprezinta mai putin se jumatate din populatia maghiara din Ardeal. Daca acest tinut ar fi ramas Ungariei numarul romanilor din zona(culoarul de legatura) ar fi fost mai mare dacat cel al maghiarilor. Exemplul cel mai sugestiv este teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena.
In ceea ce priveste granita de vest a Romaniei, niste studii de pe la 1829 aratau ca elemantul romanesc forma majoritatea populatiei in 4 comitate : Arad, Torontal, Caras si Timis iar in Bihor, Satmar, Maramures, Ugocia,Szabolcs, Csanad si Bekes. Asta in configuratia de atunci a unitatilor administrativ teritoriale.
Nu inteleg la ce te referi cand vorbesti de Crisana. Te referi la centrele urbane din zona? Daca luam recensamantul de la 1910 Oradea avea o populatie de numai 5,7% romani fata de 67,4 maghiari desi populatia jud. Bihor era alcatuita din 59,3% romani si 33,5% maghiari.
Aradul avea la 1910 abia 16,3% romani si 63% maghiari in schimb populatia romaneasca a judetului era de 66,8% iar cea maghiara de doar 20,1%. Situatie asemanatoare era si in cazul orasului Satu -Mare. Si toate astea in conditiile in care recensamantul de la 1910 , sper ca imi dai voie , sa il consider cel putin un pic ajustat.
Deci eu zic sa o lasam mai moale cu nedreptatea Trianonului in conditiile in care , desigur cunoastem, ca nimic nu este perfect.
8 iunie 2010 at 8:25 pm
ce zic cehii şi solvacii
http://www.politics.hu/20100607/czechs-object-to-dual-citizenship-law
Czech President Vaclav Klaus and Prime Minister Ján Fischer released a joint statement on Friday expressing concern over the passage by the Hungarian Parliament of the law on dual citizenship. They said the law ignores the Treaty of Trianon, and declared it unacceptable.
Meanwhile, Slovak National Party leader Ján Slota unveiled a commemorative plaque in praise of the Treaty of Trianon at the foot of the Danube bridge connecting Komárno and Komárom.
…..
9 iunie 2010 at 6:42 pm
Cehii și slovacii acuză în stânga și în dreapta deoarece este recesiune și trebuie să mai atragă atenția cu ceva..
Sigur, tocmai la fel se întâmplă și cu Ungaria. Dubla cetățenie și discursul lui Orban tocmai despre asta dă dovadă.
Oricum, atitudinea României a fost una ok de data asta. Nu știu dacă haosul de la Guvernare este cauza, dar oricum, mă bucur că nu e scandal. La urma urmei, și România a ajutat și ajută în continuare moldovenii și basarabenii să obțină în condiții mai ușoare cetățenia română.
9 iunie 2010 at 8:30 pm
@Istvan „Nu știu dacă haosul de la Guvernare este cauza”
Mi se pare că e parte din schimbarea de atitudine din ultimii ani către un dezinteres faţa de discursul de tip naţionalist
În 2004 acelaşi subiect a stîrnit pasiuni acum atitudinea e „şi ce dacă ?”
9 iunie 2010 at 11:04 pm
Per total e bun articolul, cu niste mici precizari:
Kesztio, e evident ca Trianonul n-a fost drept, dar in razboi nimic nu e drept… Tu ai auzit de „paguba colaterala”? A existat un conflict, scopul lui a fost acel teritoriu, nu si populatia lui de etnie maghiara, minoritara, dar destul de semnificativa.
Daca are loc un meci de fotbal care are ca miza cupa mondiala, e nedrept ca una dintre echipe sa piarda si cealalta sa mearga mai departe? Chiar si daca o echipa e furata de arbitri, rezultatul ramane acelasi.
Apoi, si Ungaria a fost sub ocupatie turca, si Cehia a fost sub ocupatie germana, si Irlanda a fost sub ocupatie britanica… dar si-au recuperat teritoriile, iar ocupatorii s-au retras…
La fel, si romanii din Ardeal, si slovacii, si sarbii, si-au recuperat teritoriile, doar ca ungurii nu s-au retras, au preferat sa ramana aici, pe riscul lor, desi invinsi.
Stiu, o sa zici ca sunt acolo de 1000 de ani…. degeaba daca in mentalitatea colectiva a populatiei majoritare erau perceputi drept „calai invadatori”. E un inconstient colectiv care ne face sa ne simtim stapani pe regiunile astea (capturate in opinia voastra, recuperate in opinia noastra).
Daca voi ati preferat sa ramaneti aici, a fost corect sa vi se limiteze anumite avantaje pe care le aveati inainte de razboi. E natural, roata istoriei se invarte mereu.
Si-a pus vreodata cineva problema „ce-ar fi fost daca Ungaria Mare s-ar fi infaptuit si ar fi castigat”? Mai avea vreun „strain” trai pe aceste meleaguri daca nu se asimila? Mai era prin Ardeal macar vreo statuie romaneasca? Mai avea Pozsony scris la intrare si „Bratislava”? hmmmmm
E adevarat ca dupa indobitocirea comunista, n-au evoluat prea mult relatiile dintre noi, nu s-a schimbat opinia generala despre unguri , iar lumea inca isi pune intrebarea „ce mai vor si astia, de ce nu mai pleaca odata?”
Si totodata e drept ca romanii ar trebui sa mai renunte la aceste idei invechite si sa accepte si pe ceilalti ca simpli oameni, conlocuitori, care nu repreinta un pericol, ci doar vorbesc alta limba si au alta cultura si traditie. Macar sa nu mai avem atatea de impartit, chiar daca, sinceri sa fim, n-o sa ne pupam pe bot prea curand.
Dar totusi, nu credeti ca aceasta comemorare de tip „emo” a Trianonului nu face decat sa intareasca prejudecatile mai sus mentionate? Ceva de genu „Fostii ocupatori sunt nostalgici dupa perioada lor de glorie cand ne asupreau! Pe ei deci!”.. cam asta e reactia starnita.. Va convine? Amintiti-va ca sunteti doar minoritari, iar Ungaria Mare nu se va mai reface… iar actiunile astea sunt doar piedici in calea obtinerii unor drepturi pe care le au minoritatile in societatile moderne.
13 iunie 2010 at 8:17 am
stat-naţiune vs. stat multinaţional
BRUSSELS – Belgians vote Sunday in a general election that has become a vote on an orderly breakup of this country where 6.5 million Dutch- and 4 million French-speakers are locked in a quarrelsome union…That spat has gone unresolved since 2003 and pushed the New Flemish Alliance — a tiny, centrist party only a few years ago — into pole position: it is forecast to win a quarter of the vote in Flanders…Finance Minister Didier Reynders, a Francophone Liberal, says the question facing Belgians is: „Do we still want to live together?”
http://news.yahoo.com/s/ap/20100613/ap_on_re_eu/eu_belgium_elections
15 iunie 2010 at 5:28 pm
istvan@ : La urma urmei, și România a ajutat și ajută în continuare moldovenii și basarabenii să obțină în condiții mai ușoare cetățenia română.
A face o comparatie intre Basarabia si Transilvania si intre romanii basarabeni aflati acum in republica Moldova si maghiarii aflati in Romania sau Slovacia dupa Trianon , e o gluma de rost gust. IN momentul anexarii Basarabiei de catre Imperiul Tarist romanii reprezentau ( conform recensamintului facut chiar de autoritatile rusesti ) 89% din populatia regiunii. In 1829 scriitorul rus Savkin aprecia in lucrarea sa publicata in urma unei calatorii facute in regiunile de margine ale imperiului tarist cind a ajuns si pe tarimuri moldovene procentul romanilor din gubernia tarista a Basarabiei ca fiind chiar mai mare , adica 94% . Deci vorbim de o majoritate zdrobitoare. Spre diferenta in regiunile dobindite de Romania de la austro-ungari in 1918 maghiarii reprezentau doar 28% din populatie. Si in prezent situatia este pe aceleasi coordonate in cele doua regiuni. In republica Moldova vorbitorii de limba romana sint 79% din populatie in timp ce in Ardeal maghiarii sint undeva pe la 20 %. Asa ca e total aberant sa numesti nedrept tratatul de pace de la Paris din 1920 care a tinut cont cat de mult posibil de raportul etnic din teritoriu , tratat care in plus nu a fost contestat nici atunci decat de cateva tari in special Ungaria si Germania si acceptat de majoritatea comunitatii internationale. Iar in prezent tratatul e universal acceptat doar Ungaria continuind cu aceasta obstinatie de aproape 100 de ani de a contesta ( chiar daca nu la nivel oficial) consecintele tratatului. In schimb Basarabia a fost rupta din Regatul Romaniei in urma unui ultimatum total arbitrar al URSS in urma pactului mirsav Ribentropp-Molotov pact care este condamnat de intreaga comunitate internationala. Asa ca e aberant sa comparam atitudinea Romaniei de a acorda cetatenie basarabenilor , practic restabilindu-le un drept pe care l-au pierdut in mod ilegitim si actiunea tendentioasa a Ungariei de a acorda acest drept etnicilor unguri din afara granitelor sale .
15 iunie 2010 at 6:06 pm
Dragi tovarăși!
Aș sugera cu o căldură sufletească deosebită să renunțați la 2 idei – din păcate – prea tipice:
1. Compoziția etnică a unei regiuni ar legitima o țară sau alta să-și revendice regiunea respectivă.
Dacă considerăm că România ar fi avut dreptul de posesie asupra Ardealului în 1920 doar fiindcă românii erau majoritari în regiune se înșală amarnic. Cu această logică ar trebui să redesenăm imediat harta Europei, de ex. Kosovo ar intra automat sub steag Albanez, nu-i așa? (Să nu mai venim cu exemple incomode gen Harghita–Covasna.) Nici măcar un război câștigat nu te legitimează cu nimic, doar nu suntem barbari! (Dacă ad absurdum Hitler reușea să câștige războiul mondial, avea dreptul moral să anexeze toată Europa? Vaaai…)
2. Orice altceva decât dorința majorității decisive din regiune ar legitima o țară sau alta să-și revendice regiunea respectivă.
Dacă Banatul sau Dobrogea ar veni mâine cu ciudata idee de a se desprinde, statul român ar apăra „legitima sa proprietate” cu forță? LOL! Doar n-o fi țara asta o închisoare! Forget it! Nici o regiune nu este proprietatea statului sau a națiunii. Singurii care au dreptul de decizie sunt chiar locuitorii regiunii.
By the way, nu aveți de ce să vă temeți. Majoritatea covârșitoare din Ardeal nu are nici de gând despărțirea de România, darămite anexarea la Ungaria lui Viktor Orbán I. cel mare. 😀
16 iunie 2010 at 9:47 am
Fascinante idei.
Daca „vointa locuitorilor” este elementul decisiv, atunci unirea de la 1 decembrie 1918 este cu atat mai justificata, intrucat romanii, germanii si alte etnii si-au exprimat dorinta (in cazul romanilor) respectiv acordul (germani si alte etnii). Unica etnie care nu dorea asta era cea maghiara (ca doar n-o sa intre rasa superioara sub conducerea imputitilor de ciobani valahi).
16 iunie 2010 at 3:14 pm
@Orice altceva decât dorința majorității decisive din regiune ar legitima o țară sau alta să-și revendice regiunea respectivă
Majoritatea decisiva din regiune s-a manifestat la i decembrie 1918 la Alba Iulia (romanii) , la MEdias ( uniunea nationala a germanilor , sasi&svabi) si la Bucuresti ( organismul reprezentativ al evreilor din Transilvania care era refugiat din cauza razboiului acolo) . Doar comunitatea maghiara prin partidul ei cel mai influent si-a manifestat loialitatea fata de austro-ungaria(la Cluj) .. Deci lucrurile sint foarte clare din punct de vedere ale „majoritatii decisive” . Doar in cadrul comunitatii maghiare continua aceasta obstinatie a contestarii unui lucru absolut clar. De fapt educatia care se face de 90 de ani ignora practic momentul 1918 si optiunea celorlalte nationalitati. In cadrul comunitatii maghiare conteaza doar momentul 1920-Trianon care doar a confirmat international ceea ce s-a intimplat in 1918 si pe cimpul de lupta in 1919. Cu o astfel de educatie care este inoculata tinerilor cum ne putem astepta la ceva bun ? Doar aceasta ignorare a momentului !918 si obsesia pentru Trianon este in sine o jignire pentru romani si pentru celelalte nationalitati.
16 iunie 2010 at 5:19 pm
Interesanta „mentalitatea” unor maghiari: hai sa ne credem victime, dupa ce-am agresat si-am asuprit popoare de secole intregi, si ele in sfarsit si-au dobandit independenta.
Oare si rusii se aduna si plang dupa Imperiul Tarist, intr-un stil asa fanatic?
Dar nemtii plang atata dupa Alsacia, Lorena, Silesia, Prusia Orientala? Era jumate de Europa „a lor”.
Dar albii din Africa de Sud isi manifesta in public nostalgia dupa Apartheid?
Dar turcii tot asa regreta in mod vizibil Imperiul Otoman?
Dragi maghiari, pt. noi, ardelenii, si pt. slovaci, sarbi, ruteni, Ungaria voastra „mare” a insemnat o perioada de TEROARE de care nu vrem sa ne amintim. Stim asta nu din carti de istorie, ci de la parinti, bunici, strabunici, nu putem fi toti asa mincinosi.
Ori, daca voi comemorati si regretati teroarea, asta demonstreaza calitatile voastre (i)morale. Dar sa va judece Dumnezeu, ca eu n-am ce sa va fac daca „ganditi” asa.
17 iunie 2010 at 7:40 pm
@Oare si rusii se aduna si plang dupa Imperiul Tarist, intr-un stil asa fanatic?
Dupa imperiul tarist nu dar dupa Rusia Sovietica da. Cel putin in ultimii ani de cind Putin si Medvedev si-au pus in gind sa reconstituie sfera de influenta a URSS. Si iar au inceput ineptiile despre rolul de eliberator al armatei sovietice in tarile est europene. Adica in opinia lor noi ar trebui sa le multumim ca au venit , ne-au adus 50 de ani de comunism , ne-au deportat si ne-au furat teritorii. Cam asta e optica lor. Asa si ungurii cum a zis Orban ceva de reinvierea Ungariei MAri imediat au inceput cu ineptiile despre cat de nedrept este Trianonul.
22 iunie 2010 at 10:11 pm
kesztió,
In primul rand unirea au dorit-o romanii( care erau majoritari) din Ardeal . Cauzele pentru care romanii din Ardeal au proclamat la Alba Iulia unirea cu Romania isi au originea in evul mediu.
Hai sa facem un exercitiu si sa spunem ca nu Kosovo este un precedent pentru Ardeal ci tocmai Ardealul a fost un precedent pentru Kosovo. In Kosovo ca si in Ardeal drepturile populatiei majoritare nu erau respectate.
Si maghiarii si sarbii nu au gestionat corect situatia din cele doua teritorii.
O alta asemanare este ca si romanii si albanezii au cerut autonomie in conditiile in care cele doua teritorii erau pe granita : Kosovo cu Albania, Ardealul cu Romania.
Reactia sarbilor (exprimata de Milosevici) seamana cu reactia maghiarilor de la 1848(legile unirii) si fata de Dieta de la Sibiu din anii 1860-1865.
Din nefericire pentru maghiari sunt minoritari in Ardeal iar Tinutul Secuiesc este la peste 400 de km de granita cu Ungaria . Mai mult , in acest teritoriu locuiesc mai putin de jumate din maghiarii din Ardeal.
In final putem spune ca albanezii din Kosovo ca si romanii din Ardeal au profitat de sansa data de situatia internationala favorabila.
„Nici o regiune nu este proprietatea statului sau a națiunii. Singurii care au dreptul de decizie sunt chiar locuitorii regiunii”- De unde ai scos chestia asta? Din ce tratat de drept international? Sau visezi cu ochii deschisi?
27 iunie 2010 at 12:32 pm
@kesztio
Observ ca ceilalti doi prieteni (Lolka si Limba Cailor ) au abandonat ideea construirii puntilor inca inainte de a face primii pasi. Imi inchipui ca singur Va e greu.
29 iunie 2010 at 6:57 pm
tibi,
puntile se constriesc pe baza de incredere. Istoria ne indeamna la retinere, iar in ceea ce priveste prezentul mai analizeaza.
30 iunie 2010 at 9:06 pm
@atol
Este adevărat că istoria ne îndeamnă la reținere, dar istoria este nimic mai mult decât….istorie. Blogul acesta a fost realizat tocmai pentru a prezenta o alternativă la atitudinea tradițională, ”de reținere” între minoritate și majoritate. A fost scris în limba română, tocmai pentru ca românii care sunt interesați de relațiile interetnice și cei care cred că aceste relații ar putea fi mult mai bune, să își spună părerea, să privim lucrurile din alt unghi decât cel ”tradiționalist”.
Prezentul mi se pare ok. Încet încet relațiile între minoritate și majoritate se normalizează. Mergem în direcția bună.
2 iulie 2010 at 4:52 am
Istvan,
Eu nu cred ca toate sunt bune. Chiar eram surprins de cate „tabere” se organizeaza anul acesta pe teritiul Romaniei. In toate aceste tabere, organizate de tot felul de organizatii ( toate infintate dupa modelul celor din perioada interbelica) nostalgia dupa Ungaria Mare este afisata ostentativ- harti, pliante, concerte , etc.. Asta ca sa nu mai vorbim ca inscrptia cu privire la faptul ca Tinutul Secuiesc nu este Romania se gaseste peste tot. Trenurile nostalgiei si bocetele a mii de maghiari la cantonul de la granita vechiului imperiu – granita de 1000 de ani ,nu ini creeaza un sentiment de normalitate. Cele amintite mai sus sunt doar ce se vede la suprafata.
De fapt prin tote actiunile concrete pe care intreprind maghiarii reiese clar ca resping existenta Romaniei.
4 iulie 2010 at 10:32 am
@atol,
Eu aș face următoarea diferențiere:
1. Taberele organizate de organizații tip EMI sau Hatvannégy Vármegye (64 de comitate, în traducere) sun într-adevăr niște tabere în care tinerilor li se prezintă o imagine idealistă despre trecutul nostru, încercînd să li se formeze o imagine falsă. Aceste organizații, mai ales 64 de comitate, sunt formate pe tipul Garda Ungară, din Ungaria, de unde se chiar finanțează. Aici ai dreptate, se poate observa o atitudine de sfidare la adresa statului, de aici provine și acea pancardă cu inscripția, că Ținutul Secuiesc nu este România. Pe scurt, acești băieți sunt o variantă ungurească a Noii Drepte.
2. Organizația de 15 martie, (mi se pare, nu mai sunt sigur) la care a participat și televiziunea din Ungaria Duna TV, (o televiziune culturală, gen. TVR Cultural, fără tente de dreaptă extremă), cu trenul nostalgiei, granițele de 1000 de ani etc, la care au participat maghirari inclusiv din Ungaria. Acolo a fost vorba despre întărirea credinței, că facem parte din aceași națiune, chiar dacă ne despart granițe. Sigur că era vorba și de nostalgie, deoarece pe alte vremuri nu eram despărțiți de granițe. Toată organizația, inclusiv trenul, s-a desfășurat cu acordul și permisiunea prealabilă a autorităților române. Eu personal nu văd o ofensă adusă României, cred că și românii din Basarabia sunt mai nostalgici după România sau invers, în general românii sunt nostalgici după Basarabia. Ex. mișcarea ”Basarabia pământ românesc”. ”Bocetele maghiarilor” se puteau auzi în momentul în care cântau imnul.
All in all, a fi nostalgic nu înseamnă a avea o atitudine de extremă dreaptă. Sigur, în Basarabia, probabil nu sunt autorizate asemenea evenimente, dar ei trăiesc în marea democrație rusească, situația lor e mai grea.
”De fapt prin tote actiunile concrete pe care intreprind maghiarii reiese clar ca resping existenta Romaniei.”
Aici cred că generalizezi puțin. Maghiarii nu sunt alcătuiți numai din organizații tip 64 de comitate. Ar fi greșit să spun, că din cauza faptului că Noua Dreaptă scandează ”afară cu ungurii din țară”, românii sunt porniți să alunge ungurii afară din România. Ar fi greșit să spun, că pentru faptul că Vadim spune, că ungurii sunt de vină pentru x fapte, să consider, că românii sunt de părere că suntem de vină pentru acele fapte etc.
4 iulie 2010 at 11:52 pm
@Istvan, spunea si cineva mai sus, atitudinea aia nostalgica manifestata explicit, este ofensiva pt. noi.
De exemplu eu locuiesc in Targu Mures, bunicii mei sunt originari din jud. Bistrita-Nasaud si au fost nevoiti sa se refugieze tocmai in Oltenia din cauza persecutiilor din timpul administratiei maghiare. Ce-a fost a fost, dar nu vrem sa ne amintim de anumite lucruri dinainte de 1918 sau din perioada 1940-1944. Asta supara cand va mandriti cu imperiul vostru pe teritoriul celor care considera ca s-au eliberat.
Daca in Ungaria e mare febra, macar voi, cei din Romania, fiti putin mai realisti si ascultati ce au si ceilalti de spus.
5 iulie 2010 at 1:29 pm
viitorul pentru UDMR :
The future of ethnic kin beyond the borders lies with the ethnic Hungarian parties in terms of offering the best support amid the competition between interests, Foreign Ministry State Secretary Zsolt Nemeth said in Vojvodina on Saturday.
http://www.politics.hu/20100705/ethnic-political-parties-signify-future-of-hungarians-beyond-border-says-official#c1
5 iulie 2010 at 1:51 pm
@Ovidiu:
Németh Zsolt a pierdut un imens prilej de a ține gura.
Ei au sprijinit cât se poate de deschis un partid etnic (Partidul Coaliției Maghiare) care a propulgat ideea respingerii oricărei înțelegeri cu slovacii și a văzut soluționarea oricărei probleme numai în strânsa relație cu Ungaria respectiv în dubla cetățenie. Fără acest „sprijin” partidul lui Slota n-ar fi ajuns în parlament.
6 iulie 2010 at 12:01 pm
@Alin
Din păcate nu pot să te contrazic, așa este. Românii simt o repulsie în momentul în care văd de 15 martie un steag unguresc sau aud imnul nostru (dacă îl recunosc).
Și este tot atât de adevărat că această nu este fără temei, luând în considerare cele petrecute sub administrația ungară în anii 1940-1945.
Perioada înainte de 1918 nu era nici măcar asemănătoare cu cea de mai sus. Nu exista atâta ură ca în timpul războiului, nici nu era război etc.
Dar uite și partea cealaltă a monedei. Dacă în anii de război noi eram cei avantajați și voi erați persecutați, după război a fost exact invers. Foarte mulți maghiari au plecat (împreună cu sașii) din țară. Iar cei care au rămas nu au amintiri tocmai plăcute. Dacă bunicii tăi și-au găsit refugiul în Oltenia, bunicilor mei li s-a reproșat că ei ”mănăncă pâinea românilor”.(erau printre puținii care au terminat facultate și au fost profesori. Li s-a reproșat că ocupă postul unor români care, dacă ei nu erau ar fi putut ocupa ei postul acela). Și bullshiturile pot continua dar mi se pare inutil.
Te întreb sincer, și eu ar trebui să simt o repulsie când văd steagul românesc și aud imnul românesc? Dacă nu, atunci eu de ce nu o simt/nu ar trebui s-o simt, și de ce voi o simțiți? E o situație ciudată… 🙂
Cu respect,
István
6 iulie 2010 at 5:42 pm
István,
1.Imi place cum puneti voi problema Basarabiei. Intotdeuna cand apare o disputa in Romania , hop si voi ca in Basarabia este asa si pe dincolo.
In Basarabia nu sunt nostalgici. Basarabia este o tara cu o populatie majoritar romaneasca, asa ca orice comparatie cu Ardealul mi se pare inutila.Singura problema in Basarabia este mentalitatea, dar care in timp se va schimba. Este un lucru de care s-au lovit si rusii si maghiarii inainte de 1918: unitatea limbii romane.
2. Un alt aspect pe care voi il aduceti in discutie cand vine vorba de diferitele organizatii maghiare este comparatia cu Noua Dreapta. Mi se pare o comparatie cel putin inoportuna. Este destul sa te uiti pe Youtube sa vezi difereata dintre Noua Dreapta si Garda Maghiara sau tinerii din x comitate sau orice alta organizatie maghiara.
Iti dai seama ca Noua Dreapta este ceva nesemnificativ pe langa organizatiile maghiare.
Iata si de ce:
– toate organizatiile maghiare au sprijinul tacit al statului maghiar.
-nici o organizatie maghiara nu actioneaza singura, de capul ei. Actiunile acestor organizatii sunt perfect coordonate. Personal consider ca si infintarea lor s-a facut la ordin.
Trebuie doar sa citesti o carte despre revizionismul maghiar interbelic si sa iti dai seama ca lucrurile se repeta. Doar denumirile organizatiilor difera, in rest modul de actiune este aceleasi, ideile care se vehiculeaza sunt aceleasi.
Despre Vadim cred ca orice discutie este inutila.
7 iulie 2010 at 1:07 am
„Te întreb sincer, și eu ar trebui să simt o repulsie când văd steagul românesc și aud imnul românesc?”
Nu, Istvan, nu simt repulsie pentru steagul si imnul unguresc. Le respect cum respect simbolurile fiecarei tari, nu am nimic impotriva lor. La fel, de 15 martie as putea participa ca la orice eveniment local, daca nu s-ar mai face atatea declaratii anti-romanesti.
In schimb, simt repulsie cand cineva striga ca aici e Ungaria, sau afiseaza ca simbol (mai ales ca abtibild pe masina) „celebra” harta Imperiului Ungariei, care contine si Transilvania. Mi se pare strigator la cer sa te mandresti cum ai asuprit cel putin 4 popoare, e peste limitele bunului simt.
Cu toate ca multa lume vrea sa le bage cutitul in cauciucuri, eu ma abtin de la ganduri de astea, insa tot mi se-ntoarce stomacul pe dos cand le vad, mai ales cat e vorba de masini inmatriculate in Romania.
In rest nu am nimic cu voi, am prieteni si colegi de lucru unguri, si sunt si ei de acord ca astfel de comportamente nu fac decat sa strice relatiile dintre noi, care, in ciuda diplomatiei, inca mai sunt bazate pe zambete amare. 😦
7 iulie 2010 at 11:55 am
@Alin
Acum înțeleg unde bați. Ai dreptate, este perfect legitim să simți asta.
O singură precizare: și eu am văzut stickere cu Regatul ungar, dar mai ales pe mașinile celor din Ungaria. Acele persoane sunt de cele mai multe ori, unguri plecați din România, sau din părțile geografice din fostul Regat. Nu consider, că toți sunt extremiști. Unii fac asta pentru a recunoaște minoritățile ungurești aflate acum dincolo de granițe ca făcând parte din națiunea ungară.
Sună aberant, dar să vă explic și de ce. După primul război mondial, politica internă a Ungariei s-a axat pe un revizionism asumat. După au doilea război mondial și-au dat seama, că această politică nu va da roade, și tot ce va face este să stârnească ura națiunilor vecine și amăgirea votanților. După venirea comuniștilor, și propaganda proletară, care spunea că toate conflictele interstatale ar trebui să dispară, tot ce contează este proletariatul, în Ungaria Trianonul și situația minorităților de peste granițe a devenit un tabu. Practic au încercat să-l șteargă din memorie. Copii nu mai învățau despre cei de peste granițe la școală, nu se politiza chestia asta la televizor.Nimic. Astfel s-a ajuns la situații de necrezut, în care copii din Ungaria mă întrebau dacă vorbesc maghiară în familie, dacă învăț maghiară la școală, sau ce bine vorbesc maghiara etc. Asta în anii 90. După căderea comunismului, tot mai mulți maghiari din Ungaria au readus în discuție și în manuale de istorie situația minorităților maghiare dincolo de granițe. Situația nu este încă roz, din cauza unor evenimente nefericite. Referendumul în care s-a decis să nu primim cetățenie în anii când socialiștii erau la putere, de ex. În Ungaria mai sunt și astăzi oameni care cred că noi nu suntem maghiari sau nu suntem la fel de maghiari ca și ei. Și atunci au venit unii cu stickere cu Regat vechi, lipindu-le pe mașină, la vedere. Mesajul este că eu te recunosc pe tine făcând parte din națiunea ungară, chiar dacă acum ești de peste hotar.
Sigur alții folosesc aceste stickere în alte scopuri, de extremă dreaptă. De ex. cei care scriau de 15 martie la Cluj, că Ținutul Secuiesc nu este Românie. Ei folosesc și steagul arpadian, (árpádsáv), care, după cum spune și numele, era steagul dinastiei arpadiene, încercând să-l pună în legătură cu activitatea lor, încercând o pervertire a înțelesului sau semnificației originale.
7 iulie 2010 at 8:08 pm
Îmi cer scuze. Ultimul post semnat ”Alin” este scris de mine. Am scris la locul nepotrivit numele.
Sorry.
17 iulie 2010 at 7:03 am
@Eu personal nu văd o ofensă adusă României, cred că și românii din Basarabia sunt mai nostalgici după România sau invers, în general românii sunt nostalgici după Basarabia. Ex. mișcarea ”Basarabia pământ românesc”.
All in all, a fi nostalgic nu înseamnă a avea o atitudine de extremă dreaptă. Sigur, în Basarabia, probabil nu sunt autorizate asemenea evenimente, dar ei trăiesc în marea democrație rusească, situația lor e mai grea.
Exemplul Basarabiei care vad ca incepe sa apara tot mai des nu are nici o legatura cu situatia etnica din Transilvania. Si in primul rind pentru ca Basarabia de care se vorbeste in cartile romanesti de istorie nu mai exista. Nu mai exista in primul rind teritorial pentru ca sudul (Bugeacul) si nordul (Hotin) au fost incorporate Ucrainei de catre Stalin la cererea lui Hrusciov care era ucrainean , si in al doilea rind nu mai exista din punct de vedere al realitatii sociale , etnice. Acum avem republica Moldova un stat polietnic , un spatiu profund multicultural , un fel de multiculturalism total diferit de ceea ce este in Ardeal , un multiculturalism pe care daca nu mergi acolo pur si simplu nu il intelegi . Cat despre democratia ruseasca trebuie spus ca rusii au tot incercat sa-i deznationalizeze pe moldoveni si nu au reusit ( chiar si cu deportari , executii sau infometare) asa ca de la un moment dat au inventat ceva nou si au incetat sa le mai spuna „sinteti rusi” , in schimb au inceput sa le spuna „sunteti moldoveni ” . Si asta au tot facut in perioada Republicii Sovietice Moldovenesti. Atita timp cat un individ nu se declara roman ( asta era marea problema) si eventual vorbea cat se putea de mult ruseste putea sa se declare moldovean fara nici o problema. Ba chiar autoritatile sovietice i-au incurajat sa asimileze sub aceasta umbrela a „natiunii” moldovenesti si pe reprezentantii altor etnii in special ucraineni , care se aflau acolo de mai multe generatii adica nu erau adusi la data mai recenta de catre rusi in regiune. Ca rusii asa aveau obicei , daca era nevoie de portar la o intreprindere ei il aduceau de pe la Vladivostok .Adica faceau colonizari sub masca industrializarii. Asta pentru cei care ziceau ca facea Ceausescu colonizari. Colonizare e cind il aduce pe unu de la mii de kilometri distanta nu de la doua judete distanta. Revenind la populatia moldoveneasca , ea nu prea mai are legatura cu razesii stravechii Moldove Voievodale si nici macar cu populatia Basarabiei de la 1812 cind 90% erau romani. Chiar daca in ziua de azi 79% din populatie se declara moldoveni/romani , in acest procent sint de fapt prezente mai multe categorii . Adica pot fi unii care sint romani adevarati , poate mai adevarati de cat multi dintre romanii din tara , si care isi vorbesc limba dar pot fi si moldoveni pur-singe care insa vorbesc mai mult rusa in viata de zi cu zi pentru ca asa s-au obisnuit iar limba materna o vorbesc cu un accent infiorator daca nu amuzant. Sau pot fi rusi sau ucraineni care vorbesc absolut corect romana pentru ca au invatat-o in scoala si nu acasa si s-au straduit s-o invete corect . Sau pot fi rusi sau ucraineni care nu stiu o boaba romaneste dar ei se declara moldoveni pentru ca familiile din care provin sint de doua trei generatii acolo si ei asa se identifica ca moldoveni. Sau pot fi copii din familii romanesti dar care s-au nascut prin Kazahstan sau Siberia pe unde au fost deportati parintii lor si care au apucat sa invete romana abia cind s-au reintors acasa si din carti Adica melanjul cultural si genetic este foarte profund . Poti intilni oameni cu nume suta la suta romanesti dar care vorbesc mai mult sau chiar exclusiv ruseste sau invers persoane cu nume slave dar care vorbesc perfect romaneste. Plus familiile mixte , au peste 600 000 de familii mixte la cei 2 500 000 de romani si 800 000 de slavi . Sint curios cate familii mixte or fi in Ardeal. In Ardeal cele doua comunitati stau practic spate in spate , fara prea multe punti de legatura si cu foarte multa intransigenta lingvistica ( si nu numai) de ambele parti.In Basarabia situatia nu e asa cum e prezentata prin ziare adica ca o infruntare permanenta intre romanofoni si rusofoni . In primul rind pentru ca toti sau aproape toti sunt rusofoni si doar un procent ( cei drept foarte important si in crestere in ultimul timp) sint si romanofoni. Adica cel putin cei din generatia de peste 30 de ani vorbesc o limba rusa perfecta fara accent in schimb romana o vorbesc incorect si cu accent chiar daca e limba lor materna. Am avut niste mostre chiar zilele astea la comentariul meciului dintre Dinamo si Balti in special fraza cu Moti care „reguleaza apararea” . E ceva de neinchipuit pentru un maghiar din Ardeal. Adica imi inchipui ca probabil maghiarii din Romania sau Slovacia or fi vorbind maghiara cu un oarecare accent dar nu cred ca isi permit astfel de „extravagante” lingvistice si sa-si faulteze in acest mod limba materna. In schimb in Basarabia opresiunea inclusiv in domeniu national din ultimele zeci de ani ia dus pe oameni in aceasta situatie penibila. Iar situatia din pacate se perpetueaza in continuare chiar si in cazul tinerilor nascuti dupa ’89 cind s-a revenit la alfabetul latin si care desi nu mai au aceleasi cunostiinte de limba rusa totusi majoritatea o cunosc cel putin la nivel de conversatie chiar daca nu e limba lor materna si nu au invatat-o la scoala niciodata. Comparati aceasta situatie cu unele cazuri din Harghita&Covasna unde dupa 12 ani de scoala pe banii statului unii nu pot sa baiguie nici macar cateva cuvinte in romaneste. MA rog sint doua feluri total diferite de a intelege interculturalitatea.
18 iulie 2010 at 1:54 pm
@Solovastru
Sunt de acord cu prezentarea ta în legătură cu situația din Moldova. Eu mă informez din presă și de un an, cumpăr revista Forign Policy România, unde în fiecare număr se spune ceva despre Moldova. Tocmai de aceea spuneam mai sus, fără a intra în detalii, că situația românilor din Basarabia este mai grea.
Aș menționa doar că mișcarea ”Basarabia pământ românesc” nu s-a înființat în Basarabia, ci în România, de către cei de origine basarabeană, ajutați de românii de aici.
Nu înțeleg de ce spui că Basarabia nu are nici o legătură cu situația din Ardeal. Poate că Basarabia nu mai există teritorial, dar asta nu înseamnă, că populația românească nu mai există acolo. Gândește-te că și Polonia a fost împărțită de 3 ori. Cancelarul Metternich spunea că Polonia nu este un stat, ci o noțiune. Regatul Ungariei a fost împărțit în 3 vreme de 150 de ani. etc.
În comentul meu încercam să explic că stema cu Regatul Ungar și atitudinea nostalgică este asemănătoare cu cei din mișcarea ”Basarabia pământ românesc”. Și aici menționez încă odată că mă refer nu la românii din Moldova, deoarece după cunoștințele mele acest lobby a pornit din România, ci la basarabenii/românii din România care s-au alăturat acestei mișcări.
Aș putea să înșir mai multe exemple între Basarabia și Ardeal, nu o fac acum, poate într-un alt coment.
Să înțeleg, că pentru tina termenul de colonizare depinde de distanța de unde au fost aduși coloniștii. 🙂
Nu știu câte familii mixte existe în Ardeal. Cert este, că numărul acestora crește mai ales acolo unde o comunitate este slab reprezentată, dar fenomenul există peste tot. Trist este, că acei copii în 95% din cazuri vor învîța doar limba română, din cauza faptului că este mai des folosită. Aici este vina părinților. S-ar putea face mult mai mult.
Cât despre limba și modificările pe care le suferă, aș putea spune, că termenul de ”regulează apărarea” s-ar traduce : „kidriblálta a vedőket”, adică a driblat apărătorii. Se observă evident, cuvântul preluat din română. Limba de ”fele apă-fele víz” adică jumi-juma există și în Ardeal.
18 iulie 2010 at 3:40 pm
Istvan „Nu știu câte familii mixte existe în Ardeal”
în perioda anilor 1990s, 18% s-au căsătorit cu români, asta reprezentînd 30% din totalul căsătoriilor maghiarilor în perioda respectivă, iar 2/3 din copii rezultaţi din mariajele mixte s-au identificat drept „români”
(cf. Horvath „Az etnikailag vegyes hazassagok”)
9 august 2010 at 8:23 pm
Ai articole super, tineo tot asa si voi fi un cititor fidel. Respect !
12 septembrie 2010 at 3:47 pm
Kesztió nu a mai scris din 4 iunie….cum să fi cititor fidel dacă nu ai la ce să fi fidel ?
20 septembrie 2010 at 9:37 pm
Kesztió cred că a văzut câte bullshituri spun unii pe blog și s-a săturat să înghită…
Pot spune doar că îl înțeleg. Doar că e păcat să se ducă de râpă un astfel de blog.
28 septembrie 2010 at 12:22 am
Ha ha ha, site in care hungurii se vaicaresc pe romaneste, asta da premiera :)) Trianon, Trianon, booo hoooo :(( :((.
Sunteti simpatici voi asa, n-am nimic cu voi, doar ca limba voastra suna ca si cum ati scoate partzuri pe gura, si pareti cam mofturosi si plangaciosi. Dar nah, fiecare cu aia a ma-sii.
Da chiar, prea putini unguri in Alba Iulia! Le trezeste cosmaruri orasul si ce s-a intamplat in el, de aia nu vin la noi? :)))))